3ra-1195/21 — anularea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
3ra-1195/21 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 3ra-1195/21
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. T. Avasiloaie)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Mihaila, V. Sirbu)
Î N C H E I E R E
15 decembrie 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
Judecătorii Aliona Miron
Nicolae Craiu
examinând admisibilitatea recursului depus de avocatul Adam Alexandru, în
interesele lui Bashar Ali,
în cauza de contencios administrativ la acțiunea înaintată de Bashar Ali împotriva
Biroului Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la anularea actului
administrativ,
împotriva deciziei din 15 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău,
c o n s t a t ă:
La data de 5 februarie 2021, Bashar Ali s-a adresat cu acțiune în instanța de
contencios administrativ împotriva Biroului Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor
Interne cu privire la anularea deciziei nr. 11 din 28 mai 2020, emisă de Biroul Migrație
și Azil, prin care reclamantul a fost declarat drept persoană indezirabilă pe teritoriul
Republicii Moldova.
A contestat legalitatea actului administrativ emis în privința sa, deoarece acesta îi
încălcată prezumția nevinovăției, or el a fost acuzat de comiterea unor infracțiuni grave,
pe care nu le-a comis și comiterea cărora nu a fost dovedită. De asemenea, nu există
temeiuri de a considera că reclamantul ar constitui un pericol pentru securitatea națională
sau ordinea publică, reținută de autoritatea publică pîrîtă din cauza inițierii cauzei penale
pe faptul conform art.217/1, alin.(4), lit.b), d) Cod penal și prin faptul constatării
consumului de droguri de către reclamant, conform procesului-verbal nr. 6824 din 4
noiembrie 2019.
În context, reprezentantul reclamantului a prezentat copia ordonanței din 5
februarie 2020 a Procuraturii pentru combaterea criminalității organizate și cauzelor
speciale, prin care reclamantul a fost scos de sub urmărire penală.
Cu referire la cel de-al doilea motiv prezentat de autoritatea pîrîtă, și anume
întocmirea procesului-verbal cu privire la comiterea contravenției prevăzute de art.89,
alin.(1) Cod contravențional, a invederat că aceasta datează din 18 iunie 2020, astfel
încît, la data emiterii actului contestat, nu existau motive pentru a-l declara pe reclamant
persoană indezirabilă.
1
În drept, a invocat încălcarea art. 5 și 6 din Convenția Europeană a Drepturilor
Omului, precum și jurisprudența CEDO, în speță hotărîrea din 11 iunie 2019 pe cauza
Ozdil și alții contra Moldovei, prin care s-a stabilit violarea art. 5, 6 și 8 în privința
profesorilor turci de la liceul „Orizont” în cazul declarării acestora indezirabili și
expulzării lor de pe teritoriul Republicii Moldova, în lipsa unei decizii judecătorești și
fără acordarea dreptului acestora de a li se examina contestațiile asupra deciziilor emise
de autoritățile statului pe cale judiciară.
Reclamantul a solicitat anularea deciziei nr. 11 din 28 mai 2020 a Biroului
Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne.
Prin hotărârea din 15 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, acțiunea
lui Bashar Ali a fost admisă. S-a anulat decizia nr. 11 din 28 mai 2020 a Biroului
Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne.
La data de 1 aprilie 2021, Biroul Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor
Interne a declarat apel împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând admiterea
apelului, casarea hotărârii și pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie
respinsă.
Prin decizia din 15 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, cererea de apel
înaintată de Biroul Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne a fost admisă. A
fost casată integral hotărîrea din 15 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,
și a fost emisă o nouă decizie, prin care acțiunea înaintată de Bashar Ali împotriva
Biroului Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne s-a respins ca fiind
neîntemeiată.
Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel, prin prisma normelor de drept
material ce reglementează raportul juridic litigios, în raport cu circumstanțele cauzei, a
reținut ca fiind neîntemeiată soluția primei instanțe, având în vedere că, la caz, sînt
aplicabile prevederile art. 55 din Legea privind regimul străinilor în Republica Moldova,
sub incidența căreia cad acțiunile reclamantului, ce fac dovada faptului că în conduita
acestuia au fost identificate indicii temeinice că Bashar Ali intenționează să desfășoare
activități de natură să pună în pericol ordinea publică.
Instanța de control judiciar a statuat că, însumate, acestea pot fi calificate ca
activități care pun în pericol valorile laice și democratice ale țării, precum și ocrotirea
sănătății omului și asigurarea securității sociale. Iar declararea lui Bashar Ali persoană
indezirabilă urmărește un singur scop legitim, și anume apărarea siguranței și ordinii
publice, prevenirea faptelor penale, necesare într-o societate democratică.
La 5 octombrie 2021, avocatul Adam Alexandru, în interesele lui Bashar Ali, a
declarat recurs motivat împotriva deciziei din 15 septembrie 2021 a Curții de Apel
Chișinău.
Pledînd pentru admiterea recursului în sensul declarat, acesta a reiterat temeiurile
de fapt și de drept expuse în cererea de chemare în judecată, suplimentar menționînd că
soluția instanței de apel este una ilegală și neîntemeiată. În opinia recurentului, prezenta
acțiune urma să fie admisă, după cum corect a procedat instanța de fond, soluția căreia
solicită a fi menținută.
În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca
instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel, pot fi contestate cu recurs.
În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la
instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă
legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme
de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se
2
depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de
apel.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 15 septembrie 2021, fiind
notificată reprezentantului recurentului în data de 22 octombrie 2021, fapt ce se
confirmă prin avizul de recepție anexat la dosar (f.d. 153). Astfel, recursul depus la 5
octombrie, anterior notificării deciziei motivate a instanței de apel, este în termen.
La 9 noiembrie 2021, în adresa intimatului Biroul de Migrație și Azil al
Ministerului Afacerilor Interne a fost expediată copia recursului, cu înștiințarea despre
posibilitatea depunerii referinței.
Astfel, prin referința depusă la 26 noiembrie 2021, intimatul a depus referință
asupra cererii de recurs formulată, solicitînd respingerea recursului, în conformitate cu
prevederile art. 248 alin. (1) lit. a) Cod administrativ.
Examinând temeiurile invocate în recursul depus de avocatul Adam Alexandru, în
interesele lui Bashar Ali, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru
examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din
următoarele motive.
În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție
examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul
se declară ca atare printr-o încheiere, iar, în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod
administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele
a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea
recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate, ci urmează să
însușească, în condițiile Codului administrativ, exercitarea efectivă a unui control de
legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de
inadmisibilitate și, în același timp, oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a
filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale
de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în
completul de 5 judecători.
În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării
unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne
deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă
instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
notează că, pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o
motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument
rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul
administrativ, și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din
Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele
expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
3
Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în
contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în
special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de
contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont,
pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal
fundamental.
În acest sens, CtEDO, în jurisprudența sa constantă, statuează că dreptul de acces
la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului
Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul
condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o
reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă
de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui
recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor
respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național
și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre
din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței
CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică
doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6
(a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor
în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus
de avocatul Adam Alexandru, în interesele lui Bashar Ali.
În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat
pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial
și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Recursul depus de avocatul Adam Alexandru, în interesele lui Bashar Ali, se
declară inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului
Judecătorul Tamara Chișca-Doneva
Judecătorii Aliona Miron
Nicolae Craiu
4