2ra-67/21 — cu privire la constatarea faptului și declararea nulității brevetului de invenție de scurtă durată

2ra-67/21 — cu privire la constatarea faptului și declararea nulității brevetului de invenție de scurtă durată (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-67/21

Prima instanță: Judecătoria Strășeni sediul central (jud. M. Grosu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Anton, O. Cojocaru, I. Dutca)

DECIZIE

27 ianuarie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

Ala Cobăneanu

examinând recursurile declarate de Agenția de Stat pentru Proprietatea

Intelectuală și Gheorghe Nicolaescu, reprezentat de avocatul Irina Cușniriova

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Gheorghi Caragheaur

împotriva lui Gheorghe Nicolaescu cu privire la constatarea faptului că brevetul de

invenție de scurtă durată nu dezvăluie invenția suficient de clar și complet pentru ca

un specialist în domeniu să o poată executa și declararea nulității brevetului de

invenție de scurtă durată

împotriva deciziei din 7 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

admis apelul declarat de Gheorghi Caragheaur, casată hotărârea din 6 decembrie

2019 a Judecătoriei Strășeni sediul central și emisă o nouă hotărâre, prin care

acțiunea a fost admisă

constată:

La 15 aprilie 2019, Gheorghi Caragheaur, reprezentat de avocatul Ion Țîganaș

a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Gheorghe Nicolaescu,

intervenient accesoriu Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală cu privire la

constatarea faptului că brevetul de invenție de scurtă durată nu dezvăluie invenția

suficient de clar și complet pentru ca un specialist în domeniu să o poată executa și

declararea nulității brevetului de invenție de scurtă durată.

În motivarea acțiunii a invocat că la 17 martie 2011, pârâtul a depus la AGEPI

o cerere cu nr. S 2011 0195, prin care a solicitat eliberarea unui brevet de invenție

cu titlu „Procedeu de efectuare a apelurilor telefonice informaționale”.

Conform Registrului național al brevetelor de invenție de scurtă durată,

pârâtul are calitatea de solicitant al cererii de inventator al invenției și de titular de

drepturi asupra brevetului de invenție de scurtă durată.

1

La 30 iunie 2012, AGEPI a publicat hotărârea de acordare a brevetului, iar la

31 ianuarie 2013, a eliberat brevetul de invenție de scurtă durată cu titlu de

„Procedeu de efectuare a apelurilor telefonice informaționale”.

A comunicat că în timpul examinării cererii de către AGEPI, pârâtul Gheorghe

Nicolaescu a depus cererea internațională nr. PCT/MD2012/000001, utilizând

procedura Tratatului de Cooperare în domeniul Brevetelor (PCT).

La baza cererii internaționale a stat cererea națională nr. s 2011 0195.

Ca urmare, la 17 septembrie 2013, a fost emisă Opinia Scrisă a PCT, care a

menționat că cererea internațională a pârâtului conține o mulțime de neclarități, care

contravin prevederilor art. 6 din Tratatul de Cooperare în domeniul Brevetelor.

A considerat reclamantul că brevetul de invenție de scurtă durată nu dezvăluie

invenția suficient de clar și complet pentru ca un specialist să o poată executa,

deoarece:

- nu sunt definiți termenii „apel informațional”, „apel tranzit”, „semnalul

apelului de tranzit”, „notificare despre un apel nepreluat”. Aceștea fiind utilizați în

contradicție cu prevederile legale, întrucât nu sunt termeni consacrați în legislația

sau literatura de specialitate;

- nu sunt descrise și nu sunt explicate detaliat elementele tehnice ale unor

termeni utilizați în cererea de brevet;

- există incoerențe privitor la „contul de credit”. Incoerența și contradicția

prezentei formulări rezidă din faptul că inițial pârâtul nu a stabilit careva limite sau

îngrădiri tehnice pentru abonați în privința stării contului;

- pentru un specialist în domeniu nu este clar când are loc deconectarea.

Clarificarea acestui aspect este determinată, în contextul revendicărilor invenției.

Totodată, un expert specializat nu va putea înțelege cum are loc procesul de

deconectare a apelului informational, având în vedere că descrierea acestei proceduri

lipsește cu desăvârșire;

- există incoerențe și contradicții privind „procedura transmiterii apelului de

ieșire către un server de redirecționare și control”. Neclaritatea rezidă din faptul că

procedeul descris în revendicare nu corespunde procedeului formulat în descriere,

ceea ce este contrar prevederilor legale;

- invenția nu este corectă din punct de vedere științific și tehnic, în privința

„transmiterii apelului de ieșire către un server”. Lipsa suportului tehnic a faptului că

abonatul apelant transmite un apel de ieșire la un server de redirecționare și control

este confirmată de către opiniile specialiștilor din domeniu;

- în cererea de brevet nu este descris și nu este explicat „conținutul informației

transmise în notificare despre un apel nepreluat”. Aceasta fiind în contradicție cu

legislația în vigoare, care obligă solicitantul unui brevet de invenție de scurtă durată

ca revendicările să definească obiectul pentru care se cere protecția prin elementele

tehnice ale inveției. Astfel, pârâtul nu a explicat în revendicarea cererii ce fel de

informație se transmite către abonatul apelat în notificare despre un apel nepreluat,

precum și cum se realizează această notificare, din punct de vedere tehnic;

- în cererea de brevet există incoerențe și contradicții dintre „apelul

informațional” și „notificarea despre un apel nepreluat”. Confuzia rezidă din faptul

că termenii indicați nu pot fi identici. Mai mult ca atât, din punct de vedere tehnic,

o notificare nu poate fi un apel;

2

- în cererea de brevet există incoerențe și contradicții privind „procedura

apelării abonatului apelat”.

Astfel, a remarcat reclamantul că pârâtul a expus într-un mod incoerent și

contradictoriu caracteristicile tehnice ale procedeului.

Confuzia rezidă în faptul că, în revendicare, procedeul se realizează de la

abonatul apelant către serverul de redirecționare și control, iar în descriere sunt

formulate alte două afirmații, diferite între ele și fără a rezulta din revendicare.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 8, 9, 10, 11 Cod civil, art. 4,

5, 6, 7, 80, 81, 85, 90, 94, 96 Cod civil, art. 36, 37, 51, 64, 65, 94 din Lege cu privire

la protecția invențiilor, pct. 48, 77, 78, 84, 86, 94, 95, 98, 139, 140, 247, 401 din

Regulamentul privind procedura de depunere și examinare a cererii de brevet de

invenție și de eliberare a brevetului.

A solicitat admiterea acțiunii, constatarea faptului că brevetul de invenție de

scurtă durată MD 526 Z 2013.31 nu dezvăluie invenția suficient de clar și complet

pentru ca un specialist în domeniu să o poată executa și declararea nulității brevetului

de invenție de scurtă durată MD 526 Z 2013.31.

Prin hotărârea din 6 decembrie 2019 a Judecătoriei Strășeni sediul central, a

fost respinsă acțiunea ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 7 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de Gheorghi Caragheaur, casată hotărârea din 6 decembrie 2019 a

Judecătoriei Strășeni sediul central și emisă o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost

admisă.

A fost constatat faptul că brevetul de invenție de scurtă durată MD 526 Z

2013.01.31 nu dezvăluie invenția suficient de clar și complet pentru ca un specialist

în domeniu să o poată executa.

A fost declarat nul brevetul de scurtă durată MD 526 Z 2013.01.31.

La 16 octombrie 2020, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a

declarat recurs împotriva deciziei din 7 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea acestuia, casată integral decizia instanței de apel și menținerea

hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu deizia recurată, considerând-

o ilegală și pasibilă de anulare, deoarece instanța de apel la examinarea apelului a

aplicat greșit normele de drept material, a interpretat în mod eronat legea, emițând

astfel o decizie contradictorie cu circumstanțele pricinii și cu prevederile legislației

naționale și intemaționale în vigoare.

Instanța de apel la emiterea deciziei a reținut doar circumstanțele și

argumentele expuse în cererea de apel care, însă, urmau a fi examinate, prin prisma

cadrului legal aplicabil, înt-um clarificarea tuturor aspectelor importante pentru

soluționarea justă a cauzei.

Astfel, instanța de apel a reținut numai afirmația lui Gheorghi Caragheaur că

brevetul de invenție de scurtă durată nr. MD 526 Y 2013.01.31 nu dezvăluie invenția

suficient de clar și complet pentru ca un specialist în domeniu să o poată executa.

Contrar prevederile art. 121 CPC, instanța de apel neîntemeiat a reținut în

calitate de probă concluziile specialiștilor din domeniul comunicațiilor, anexate de

către intimat și nu a dat nicio apreciere la două rapoarte de documentare efectuate

de către AGEPI.

3

Referitor la Opinia scrisă a PCT din 17 septembrie 2013, care a menționat că

cererea internațională depusă de Gheorghe Nicolaescu conține o mulțime de

neclarități și nu dezvăluie invenția suficient de clar și complet pentru un specialist

în domeniu, a atenționat că suplimentar au fost prezentate modificări la revendicări,

astfel fiind înlăturate aceste neclarități, prin urmare, fiind înregistrat ca brevet

european, euroasiatic, cât și într-un șir de stat ca Australia, Cipru, Spania, Maroc,

Ucraina.

La 23 octombrie 2020, Gheorghe Nicolaescu, reprezentat de avocatul Irina

Cușniriova a declarat recurs împotriva deciziei din 7 iulie 2020 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel,

cu menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a invocat că pe baza brevetului obținut în Republica

Moldova, a depus cereri de obținere a brevetelor de invenție de scurtă durată în multe

țări ale lumii.

La ziua de azi, a primit brevet de inventie de scurtă durată pentru invenția sa

în peste 60 de țări din întreaga lume (copiile unor brevete de invenție din unele țări

au fost anexate la materialele dosarului).

A precizat că brevetele în țările străine nu sunt acordate în mod automat pe

baza unui brevet eliberat în Republica Moldova, prin urmare, în fiecare dintre aceste

țări au fost efectuate verificări suplimentare brevetabilității invenției, a fost efectuată

o expertiză a acestei invenții.

Astfel, invenția lui a fost supusă mai multor tipuri de teste și examinări la

diferite perioade de timp și de către diferite autorități competente, astfel încât nu

există niciun motiv să se îndoiască de brevetabilitatea invenției.

Mai mult ca atât, atunci când a fost solicitată acordarea brevetului de scurtă

durată într-un stat străin, în fiecare dintre aceste state (sau asociații de state) a fost

efectuată o verificare suplimentară a invenției respective.

Chiar și în opinia PCT, care a fost prezentată de către intimat ca dovadă că

invenția nu îndeplinește criteriile necesare, se indică prezența noutății activității

inventive și aplicabilității industriale.

Instanța de apel, la examinarea cauzei și la adoptarea unei soluții, conducându-

se de prevederile art. 239 si 240 CPC, urma să aprecieze toate probele din dosar,

cercetându-le multiaspectual, complet, nepărtinitor și nemijlocit în ansamblul și

interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege, să determine circumstanțele care au

importanță pentru solutionarea cauzei, care au fost sau nu stabilite, caracterul

raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă soluționării cauzei și, nu în ultimul

rând, să cerceteze și să analizeze probele din punctul de vedere al admisibilitătii sau

inadmisibilității lor.

A comunicat că anterior prezentei cauze civile, Gheorghi Caragheaur s-a

adresat în instanță împotriva lui cu o cerere de chemare în judecată cu privire la

nulitatea brevetului de invenție de scurtă durată MD 526 Z 2013.01.31.

Prin încheierea din 19 ianuarie 2019 a Judecătoriei Strășeni sediul central,

procesul civil a fost suspendat până la prezentarea în instanța de judecată a raportului

de documentare, întocmit de AGEPI, însoțit de opinia scrisă privind brevetabilitatea

brevetului de scurtă durată MD 526 Z 2013.01.31, titular Gheorghe Nicolaescu.

Așadar, la 19 iulie 2018, raportul de documentare întocmit de AGEPI cu opinia

4

scrisă privind brevetabilitatea a fost expediat în instanța de judecată, prin care a fost

constatat că brevetul de invenție de scurtă durată nr. 526, titular Gheorghe

Nicolaescu, satisface condițiile legale de brevetabilitate, și anume: noutate, activitate

inventivă și aplicabilitate industrială, astfel, încadrându-se în prevederile art. 12 alin.

(1) din Legea nr. 50-XVI din 7 martie 2008 privind protecția invențiilor.

A menționat că după parvenirea în instanța de judecată a opiniei scrise a

AGEPI cu anexă (analiza concluziilor specialiștilor din domeniul comunicațiilor cu

privire la dezvăluirea invenției, protejată prin brevetul de scurtă durată nr. 526,

efectuată de specialistul AGEPI), care a combatut toate argumentele din cererea lui

Gheorghi Caragheaur, precum și concluziile specialistului moldtelecom și a altor

specialiști, care au fost anexate la acea cerere de chemare în judecată de către

Gheorghi Caragheaur, nici reclamantul, nici reprezentatul său în ședința de judecată

nu s-au prezentat, astfel că acțiunea fiind scoasă de pe rol.

A obiectat că instanța de apel nu a luat în considerație raportul de documentare

întocmit de AGEPI cu opinia scrisă privind brevetabilitatea, raport care nu a fost

contestat de către Gheorghi Caragheaur și are puterea lucrului judecat, dar nici nu

l-a reflectat în decizia sa.

Cu referire la constatarea instanței de apel precum că la soluționarea cauzei,

prima instanță a substituit la propria discreție obiectul litigiulu și a emis hotărârea

prin prisma prevederilor art. 64 alin. (1) lit. a) din Legea privind protecția invențiilor,

astfel fiind aplicate eronat prevederile legislației ce reglementează acest gen de

litigii, contrar prevederilor art. 387 CPC și în consecință, constituie temei de anulare

a hotărârii instanței de fond, a menționat că norma legală art. 64 din Legea nr. 50-

XVI nu are alineate, de aceea nu este clar la care normă legală s-a referit instanță. În

acest sens hotărârea instanței de apel nu este clară și înțeleasă.

A considerat că este nejustificat argumentul instanței de apel în sensul că în

cazul în care invenția nu este clară și completă pentru că nu sunt definiți termenii

utilizați în cererea de brevet, acest motiv servește temei de nulitate a brevetului de

invenți, precum și argumentul instanței că invenția nu este clară și completă pentru

că nu sunt descrise și nu sunt explicate detaliat elementele tehnice ale unor termeni

utilizați în cererea de brevet.

Totodată, a remarcat că argumentul instanței de apel precum că un alt motiv

de nulitate a brevetului de invenție servește faptul că invenția nu este clară și

completă datorită incoerenței și contradicției privind „procedura transmiterii

apelului de ieșire către un server de redirecționare și control” din cererea de brevet,

este neîntemeiat.

Or, din descriere este clar că de la serverul de redirecționare și control se

transmite abonatului apelat un apel de ieșire.

Termenul „un apel de ieșire” se regăsește în dicționarul de specialitate. În

revendicări și în descrierea invenției apelul de ieșire de la serverul numit este expus

funcțional, care asigură identificarea de către un specialist a acestui apel, în modul

următor:

- apel de tranzit (deoarece serverul 3 redirecționează apelul de ieșire prin

comutatorul 2 la comutatorul 4, este vădit că apelul de ieșire posedă funcția

de tranzit);

- și totodată ca apel informațional (deoarece apelul de ieșire de la serverul 3

5

conține datele abonatului apelant și avizează despre apelul neprelucrat, este

vădit că apelul de ieșire posedă funcția de informare).

Prin urmare, în revendicări și în descrierea invenției apelul de ieșire de la server

este expus ca apel de tranzit și totodată ca apel informațional pentru o mai bună

înțelegere a apelului de ieșire, astfel, satisface prevederile impuse de Regulamentul

privind procedura de depunere și examinare a cererii de brevet de invenție și de

eliberare a brevetului aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 528 din 1 septembrie

2009.

La fel, nu poate fi menținută concluzia instanței de apel precum că constituie

motiv de nulitate a brevetului faptul că invenția nu este clară și completă datorită

incoerenței și contradicției privind „procedura apelării abonatului apelat” (abonatul

B) din cererea de brevet.

A evidențiat că descrierea procesului de apelare a abonatului B se regăsește în

al. 1 de jos, p. 5 din brevetul eliberat, fiind expus suficient de complet și clar pentru

ca o persoană de specialitate să poată realiza etapa dată și în limitele prestabilite de

Regulament.

Referitor la argumentul instanței de apel precum că un alt motiv care indică la

nulitatea brevetului de invenție este că invenția nu este clară și completă pentru că

nu este descrisă și nu este explicată detailat procedura de deconectare a apelului din

cererea de brevet, a menționat recurentul că în exemplul de realizare al descrierii,

acesta este ocpus destul de clar și complet.

A remarcat că anume această probă este una obiectivă și neviciată, fapt ce a

dus la încălcarea dreptului lui la un proces echitabil garantat de art. 6 paragraf 1 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale.

La 4 noiembrie 2020, în adresa AGEPI, Gheorghe Nicolaescu, avocatului

Irina Cușniriova, Gheorghi Caragheaur și avocatului Ion Țîganaș a fost expediată

copia cerererilor de recurs depuse de AGEPI și de Gheorghe Nicolaescu, cu

înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin

scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 179 vol. II).

La 2 decembrie 2020, Gheorghi Caragheaur, reprezentat de avocatul Ion

Țîganaș a depus referință la recursul declarat de AGEPI, solicitând respingerea

recursului.

La 2 decembrie 2020, Gheorghi Caragheaur, reprezentat de avocatul Ion

Țîganaș a depus referință la recursul declarat de Gheorghe Nicolaescu, solicitând

respingerea recursului.

La 8 decembrie 2020, AGEPI a depus referință la recursul declarat de

Gheorghe Nicolaescu, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei

instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în

adresa recurentului Gheorghe Nicolaescu la 25 august 2020, fapt ce se confirmă prin

scrisoarea de însoțire (f. d. 140 vol. II), însă careva date care ar confirma

recepționarea acesteia de către recurent la materialele dosarului lipsesc.

6

Tot actele cauzei atestă că la 1 septembrie 2020, copia deciziei recurate a fost

expediată la adresa electronică a AGEPI, ceea ce se atestă prin extrasul din poșta

electronică (f. d. 141 vol. II).

Astfel, se constată că recurenții s-au conformat prevederilor legale și au

declarat recursurile la 16 octombrie 2020 și respectiv, la 23 octombrie 2020 în

termenul legal.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile urmează a

fi admise, cu casarea deciziei instanței de apel și remiterea cauzei spre rejudecare în

instanța de apel, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel

și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă eroarea

judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) CPC, săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau

în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

După cum denotă actele cauzei, Gheorghi Caragheaur înaintând acțiunea în

judecată împotriva lui Gheorghe Nicolaescu, intervenient accesoriu Agenția de Stat

pentru Proprietatea Intelectuală, a solicitat constatarea faptului că brevetul de

invenție de scurtă durată MD 526 Z 2013.31 nu dezvăluie invenția suficient de clar

și complet pentru ca un specialist în domeniu să o poată executa și declararea nulității

brevetului de invenție de scurtă durată MD 526 Z 2013.31.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a respinsă acțiunea ca fiind

neîntemeiată.

Judecând apelul declarat de către Gheorghi Caragheaur, instanța de apel a

admis apelul, a casat hotărârea primei instanțe și a emis o nouă hotărâre, prin care a

admis acțiunea, a constatat faptul că brevetul de invenție de scurtă durată MD 526 Z

2013.01.31 nu dezvăluie invenția suficient de clar și complet pentru ca un specialist

în domeniu să o poată executa și a declarat nul brevetul de scurtă durată MD 526 Z

2013.01.31.

Verificând legalitatea deciziei contestate în raport cu prevederile aplicabile la

caz și criticile aduse în recurs, instanța de recurs constată că, contrar prevederilor

art. 239 CPC și art. 241 alin. (5) CPC, decizia instanței de apel este una nemotivată,

concluziile fiind expuse într-o formă evazivă, incertă, neavând putere de convingere,

fără a fi dată o apreciere cuvenită pretențiilor formulate în prezentul litigiu în raport

cu materialul probator reținut de prima instanță, precum și normele de drept ce

reglementează acest aspect.

Or, analiza pe care judecătorul o face în legătură cu motivele de fapt și de

drept, care i-au format convingerea în sensul unei anumite soluții trebuie să fie clară

și simplă, precisă, conchisă și fermă, să aibă putere de convingere.

7

Astfel, în conformitate cu art. 130 alin. (1) - (4) CPC, instanța judecătorească

apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea multiaspectuală,

completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul și

interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. Niciun fel de probe nu au pentru instanța

judecătorească o forță probantă prestabilită fără aprecierea lor.

Fiecare probă se apreciază de instanță privitor la pertinența, admisibilitatea,

veridicitatea ei, iar toate probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă și

suficiența pentru soluționarea cauzei.

Ca rezultat al aprecierii probelor, instanța judecătorească este obligată să

reflecte în hotărâre motivele concluziilor sale privind admiterea unor probe și

respingerea altor probe, precum și argumentarea preferinței unor probe față de altele.

Iar în conformitate cu art. 373 alin. (1) și (2) CPC, instanța de apel verifică, în

limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și

temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și

aplicarea legii în primă instanță. În limitele apelului, instanța de apel verifică

circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și

cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea cauzei,

apreciază probele din dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de către

participanții la proces.

În acest context, instanța de recurs reține că, contrar acestor prevederi legale,

la judecarea apelului declarat de către Gheorghi Caragheaur, instanța de apel a

reținut în linii generale ca temei de nulitate a brevetului de invenție de scurtă durată

MD 526 Z 2013.01.31 eliberat lui Gheorghe Nicolaescu de către Agenția de Stat

pentru Proprietatea Intelectuală, faptul că brevetul de invenție de scurtă durată nu

dezvăluie invenția suficient de clar și complet pentru ca un specialist în domeniu să

o poată executa.

Ajungând la o astfel de concluzie instanța de apel a ignorat dispozițiile art. 73

alin. (3) din Legea privind protecția invențiilor, care expres prevede că, în cazul în

care obiect al litigiului este un brevet de scurtă durată sau un brevet eliberat fără

efectuarea examinării de fond privind brevetabilitatea invenției, instanța de judecată

va solicita opinia privind brevetabilitatea invenției și va suspenda procesul până la

prezentarea copiei de pe raportul de documentare, întocmit de AGEPI și însoțit de o

opinie scrisă privind brevetabilitatea, în termenul stabilit în Regulament, la

solicitarea titularului brevetului sau a persoanelor terțe interesate.

Or, la caz, se constată că, urmare a solicitării lui Gheorghe Nicolaescu,

reprezentat de avocatul Irina Cușniriov în cadrul ședinței de judecată a primei

instanțe și ordonării prin încheierea din 19 august 2019 a Judecătoriei Strășeni sediul

central, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a întocmit raportul de

documentare însoțit de opinia privind prevetabilitatea invenției de scurtă durată

nr. MD 526 Z 2013.01.31 din 11 noiembrie 2019 (f. d. 243-245 vol. I, 2-5 vol. II).

Cu toate acestea, instanța de apel a lăsat fără apreciere acest raport de

documentare întocmit de AGEPI cu opinia scrisă privind brevetabilitatea, reținând

la adoptarea deciziei recurate doar concluzia specialiștilor.

Pe de altă parte, soluția instanței de apel în sensul adoptat este fundamentată

și pe faptul că conform opiniei scrise a Autorității Internaționale de Documentare

din 17 septembrie 2013 la cererea internațională cu nr. PCT/MD2012/000001 a lui

8

Gheorghe Nicolaescu cu utilizarea procedura Tratatului de Cooperare în domeniul

Brevetelor (PCT), la baza căreia a stat cererea națională nr. s20110195 de eliberare

a brevetului de invenție de scurtă durată, cererea internațională a lui Gheorghe

Nicolaescu nr. PCT/MD2012/000001 conține o mulțime de neclarități care contravin

prevederilor art. 6 din Tratatul de Cooperare în Domeniul Brevetelor (PCT).

Instanța de recurs și la acest capitol constată o concluzie reținută în mod

unilateral de către instanța de apel, având în vedere că aceasta a trecut cu vederea și

nu a suspus aprecierii argumentele Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală

precum că după emiterea acestei opinii scrise a Autorității Internaționale de

Documentare, de către solicitant au fost prezentate modificări la revendicările

menționate, cu înlăturarea tuturor neclarităților, drept urmare, pe numele lui

Gheorghe Nicolaescu fiind înregistrate brevete european, eurasiatic, cât și într-un șir

de state ca Australia, Cipru, Spania, Maroc, Ucraina.

Mai cu seamă că și Gheorghe Nicolaescu a susținut pe parcursul examinării

cauzei că dânsul a primit brevet de invenție de scurtă durată pentru invenția sa în

peste 60 de țări, iar în fiecare dintre aceste țări au fost efectuate verificări

suplimentare a brevetabilității invenției, argumente care la fel au fost lăsate fără

examinare de către instanța de apel (f. d. 237 vol. I).

Distinct de aceste constatări, instanța de recurs remarcă că întru judecarea

justă și corectă a speței, ca urmare a identificării în substanță a obiectului litigiului,

cât și temeiniciei sau netemeiniciei apelului depus de Gheorghi Caragheaur, instanța

de apel indispensabil de cele constatate, era obligată să se expună și să dea apreciere

tuturor argumentelor aduse de către părți.

În acest context, instanța de recurs remarcă că instanța de apel, la adoptarea

actului de dispoziție a omis să efectueze o analiză amplă a probelor anexate la

materialele dosarului pentru constatarea circumstanțelor importante ale cauzei, astfel

fiind încălcate regulile de administrare și cercetare a probelor prevăzute de art. 130

alin. (4) CPC.

Astfel fiind, omiterea aspectelor menționate de către instanța de apel, direct

indică la examinarea superficială a cauzei, instanța urmând să stabilească în mod

obiectiv împrejurările de fapt necesare, să administreze toate probele concludente și

apte, să furnizeze informații relevante, complete și suficiente, urmând ca în raport

de starea de fapt reținută să se pronunțe în mod corespunzător și concordant cu

rezultatul cercetării judiciare efectuate.

În respectivul sens, se accentuează că prin neexpunerea de către instanță

asupra tuturor argumentelor și probelor invocate, se constată nerespectarea la caz a

standardelor unui proces echitabil garantate de art. 6 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, care prezumă dreptul

la o hotărâre motivată, instanța judecătorească fiind obligată a se expune asupra

tuturor obiecțiilor invocate de către subiecți.

Prin urmare, din perspectiva celor expuse, este de observat că decizia instanței

de apel nu se încadrează exigenților art. 239 -241 CPC, în condițiile în care nu sunt

analizate raporturile juridice dintre părți prin prisma susținerilor, apărărilor și

probelor din dosar, inclusiv asupra existenței abaterilor de la legalitate.

Pe când, motivarea hotărârii trebuie să fie clară, concisă și concretă în

concordanță cu probele și actele de la dosar, ea constituind astfel o garanție pentru

9

părțile din proces în fața eventualului arbitrariu judecătoresc și, de altfel, singurul

mijloc prin care se dă posibilitatea de a se putea exercita controlul judiciar.

Față de toate aceste considerente, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursurile, de a casa integral decizia instanței de apel și de a remite cauza spre

rejudecare în instanța de apel, deoarece eroarea judiciară nu poate fi corectată de

instanța de recurs.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admit recursurile declarate de Agenția de Stat pentru Proprietatea

Intelectuală și Gheorghe Nicolaescu, reprezentat de avocatul Irina Cușniriova.

Se casează decizia din 7 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă

la cererea de chemare în judecată a lui Gheorghi Caragheaur împotriva lui Gheorghe

Nicolaescu cu privire la constatarea faptului că brevetul de invenție de scurtă durată

nu dezvăluie invenția suficient de clar și complet pentru ca un specialist în domeniu

să o poată executa și declararea nulității brevetului de invenție de scurtă durată, cu

remiterea cauzei pentru rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, de un alt complet de

judecători.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, Svetlana Filincova

judecătorul

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

Ala Cobăneanu

10