3ra-46/21 — contestarea actului administrativ

3ra-46/21 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-46/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (G. Ciobanu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru)

Î N C H E I E R E

27 ianuarie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecători Maria Ghervas

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Vasile Musteață împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind anularea

răspunsului nr. 2434 din 05 septembrie 2018 și obligarea efectuării recalculării pensiei,

împotriva deciziei din 16 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii

din 17 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă:

La 24 septembrie 2018, Vasile Musteață, reprezentat de avocatul Stanislav

Bordian, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări

Sociale privind anularea răspunsului nr. 2434 din 05 septembrie 2018 și obligarea

efectuării recalculării pensiei.

În motivarea acțiunii, reclamantul Vasile Mustață a indicat că la data de 17 aprilie

2018, a depus cerere către Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, prin

care a solicitat, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994

cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și

indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne, sistemului penitenciar și colaboratorilor Centrului Național

Anticorupție”, în conformitate cu Ordinul Ministrului Afacerilor Interne nr. 96 din

20 martie 2018 cu privire la recunoașterea unor înlesniri pentru stabilirea pensiei

anumitor categorii de funcționari publici cu statut special și militari din cadrul

Ministerului Afacerilor Interne” efectuarea recalculării vechimii în munca sa, cu

includerea în ea a avantajelor două luni de vechime pentru o lună de serviciu, pentru

1

perioada de activitate 01 septembrie 1996 - 01 august 2003, exercitată în cadrul

Izolatorului de Detenție Provizorie și Serviciul Escortă al Secției Management

Operațional al IP Strășeni.

Reclamantul Vasile Musteață, a relatat că prin certificatul cu nr. 4850 din 17 mai

2018, emis de Inspectoratul de Poliție Strășeni al Inspectoratului General al Poliției al

Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, a fost informat că vechimea în

muncă cu avantaje constituie 27 de ani, pentru perioada efectuată în cadrul Izolatorului

de Detenție Provizorie. Suplimentar, prin același răspuns, reclamantul a fost informat

de către Inspectoratul General al Poliției că pentru numirea și calcularea pensiei

urmează de a se adresa organului abilitat adică, Casei Naționale de Asigurări Sociale

în baza confirmării. În temeiul certificatului eliberat de Inspectoratul de Poliție

Strășeni, la 30 mai 2018 s-a adresat către Casa Teritorială de Asigurări Sociale Strășeni,

cu cerere prin care a solicitat de la instituția respectivă dispunerea efectuării recalculării

pensiei începând cu data de 29 iunie 2011, ținând cont de vechimea în muncă exercitată

în cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Totodată, a solicitat să-i fie rambursată

diferența adăugată la majorarea pensiei din ziua pensionării. Prin aceiași cerere, a

solicitat să fie luate în considerație la recalcularea pensiei și indexațiile efectuate anual

în luna aprilie a fiecărui an din ziua pensionării. Ulterior, prin răspunsul cu nr. 2434

din 05 septembrie 2018, reclamantul a fost informat că nu este temei legal pentru a

admite cerințele invocate în cererea din 30 mai 2018.

Reclamantul Vasile Musteață și-a exprimat dezacordul cu acțiunile Casei

Teritoriale de Asigurări Sociale Strășeni și cu răspunsul nr. 2434 din 05 septembrie

2018, prin care i-a fost refuzată recalcularea pensiei pentru vechimea în muncă cu

avantaje exercitată în cadrul Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova.

Reclamantul consideră că răspunsul este emis ilegal, urmând a fi anulat, ori

conform certificatului cu nr. 4850 din 17 mai 2018 eliberat pe numele reclamantului

Musteață Vasile Mihail, se confirmă că dânsul a activat în cadrul Ministerului

Afacerilor Interne al Republicii Moldova din 25 august 1992 până la 29 iunie 2011.

Vechimea în muncă totală constituind 13 ani și 10 luni, perioadă care urmează a fi luată

în calculul vechimii în muncă cu avantaje pentru stabilirea pensiei, cu acordarea a două

luni de vechime în muncă pentru o lună de serviciu, în conformitate cu prevederile

Legii 1544-XTT din 23 iunie 1993 și Ordinul nr. 96 din 10 martie 2018 cu privire la

recunoașterea unor înlesniri pentru stabilirea pensiei anumitor categorii de funcționari

publici cu statut special și militari în cadrul MAI. Reclamantul a menționat că vechimea

în muncă cu avantaje constituie 27 de ani, fiind luat în calcul coeficientul (1:2).

La data de 17 octombrie 2019, Vasile Musteață, reprezentat de avocatul Stanislav

Bordian, a depus cerere de concretizare a pretențiilor, prin care a solicitat admiterea

acțiunii, obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale de a efectua recalcularea

pensiei reclamantului Musteață Vasile în mărime de 3% din suma respectivă a soldei,

pentru fiecare an complet de vechime în serviciu calculat cu avantaje, peste vechimea

în muncă stabilită și anume 13 ani, obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale

pentru efectuarea recalculării/majorării pensiei reclamantului Vasile Musteață,

începând din data de 29 iunie 2011 (f.d. 80-81).

Prin hotărârea din 17 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a

fost admisă acțiunea înaintată de Vasile Musteață împotriva Casei Naționale de

2

Asigurări Sociale cu privire la anularea răspunsului nr. 2434 din 05 septembrie 2018 și

obligarea efectuării recalculării pensiei, s-a anulat răspunsul Casei Teritoriale de

Asigurări Sociale Strășeni nr. 2434 din 05 septembrie 2018, s-a obligat Casa Națională

de Asigurări Sociale să calculeze și să achite lui Vasile Musteață, diferența pensiei

recalculate conform vechimii în muncă stabilite prin certificatul nr. 480 din 17 mai

2018, eliberat de Inspectoratul de Poliție Strășeni al Inspectoratului General al Poliției

în mărime de 3 % din suma respectivă a soldei pentru fiecare an complet de vechime

în serviciul calculat cu avantaje peste vechimea în muncă stabilită, cu aplicarea

indexării corespunzătoare, începând cu data apariției dreptului la pensie din 29 iunie

2011 (f.d.91, 97-106 vol. I).

Prin decizia din 16 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 17 decembrie

2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în cauza de contencios administrativ, la

cererea de chemare în judecată depusă de Vasile Musteață împotriva Casei Naționale

de Asigurări Sociale privind anularea răspunsului nr. 2434 din 05 septembrie 2018 și

obligarea efectuării recalculării pensiei (f.d. 129-145, vol. I).

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că Casa Națională de Asigurări

Sociale neîntemeiat a refuzat intimatului recalcularea pensiei neplătite din vina

organului, care inițial i-a calculat eronat vechimea în muncă.

Instanța de apel a reținut că este ilegal refuzul Casei Naționale de Asigurări

Sociale a Republicii Moldova în examinarea cererii prealabile privind recalcularea

pensiei intimatului Vasile Musteață.

Instanța de apel a constatat că anume Casa Națională de Asigurări Sociale este

organul abilitat prin lege cu competență de recalculare a pensiei colaboratorilor

organelor afacerilor interne. Respectiv, instanța de fond în mod just a dispus obligarea

Casei Naționale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova să efectueze achitarea

diferenței pensiei recalculate conform vechimii în muncă stabilite prin Certificatul nr.

480 din 17 mai 2018, eliberat de Inspectoratul de Poliție Strășeni al Inspectoratului

General al Poliției, cu aplicarea indexării corespunzătoare, începând cu data apariției

dreptului la pensie din 29 iunie 2011. Astfel, instanța de fond corect a aplicat normele

de drept care se referă speței, a dat apreciere completă obiectivă și sub toate aspectele

probelor, iar hotărârea contestată în cauza dată, este legală și întemeiată, adoptată cu

respectarea drepturilor și intereselor legale a participanților la proces. Deci, nu pot fi

reținute argumentele apelantului cu referire la faptul că prima instanță a aplicat incorect

prevederile normelor de drept material și că concluziile primei instanțe expuse în

hotărîre sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii, deoarece susținerile date vin în

contradicție cu cele relatate.

Instanța de apel a conchis că în cauza dată, intimatului Vasile Musteață inițial i-a

fost calculată pensia în mod eronat, pentru o vechime în muncă calculată fără avantaje,

deși acesta beneficia de dreptul la calcularea vechimii în muncă cu avantaje încă la

momentul stabilirii pensiei din 30 iunie 2011.

Conform dispozițiilor art. 54 al Legii nr.1544 din 23 iunie 1993 asigurării cu

pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne, suma pensiei calculată pentru pensionarii din rîndurile militarilor,

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, precum

3

și a funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, și

din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri și pentru familiile acestora și

nesolicitată la timp se plătește pentru perioada precedentă, însă cel mult pentru 3 ani

premergători datei solicitării pensiei. Sumele pensiei neprimite la timp din vina

organelor care au stabilit sau care plătesc pensia se plătesc pentru perioada precedentă

fără limite în timp.

La acest capitol, instanța de apel a invocat prevederile art.51 alin.(1) al Legii

menționate supra, care statuează că în cazul apariției unor circumstanțe care implică

modificarea mărimilor pensiilor stabilite pentru militarii în termen și familiile acestora,

recalcularea pensiilor se efectuează în termenele stabilite de Legea privind pensiile de

asigurări sociale de stat. Aceasta normă reprezintă o normă de trimitere la prevederile

Legii privind pensiile de asigurări sociale de stat, care la art. 35 reglementează plata

retroactivă a pensiilor.

Totodată, instanța de apel a remarcat că prevederea nominalizată, care stipula

plata retroactivă a pensiei pentru o perioadă limitată de timp, a constituit obiectul

examinării la Curtea Constituțioală, care prin Hotărârea nr. 19 din 19 iulie 2016, a

subliniat că, potrivit art.10 alin. (3) din Legea privind pensiile de asigurări sociale de

stat, dreptul la pensie este imprescriptibil.

Invocând netemeinicia și ilegalitatea deciziei instanței de apel, la data de

28 septembrie 2020 Casa Națională de Asigurări Sociale, a contestat-o cu recurs

solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi

decizii de respingere a acțiunii depuse de Vasile Musteață.

Ulterior, la data de 17 octombrie 2020 Casa Națională de Asigurări Sociale a

depus motivarea recursului prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei

instanței de apel, cu emiterea unei noi decizii de respingere a acțiunii depuse de Vasile

Musteață.

În motivarea recursului, recurenta, Casa Națională de Asigurări Sociale a invocat

dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o neîntemeiată și ilegală prin

faptul că au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept material, precum și nu au

fost constatate și elucidate pe deplin toate circumstanțele importante pentru

soluționarea cauzei, fiind apreciate eronat probele.

Recurenta a menționat, că instanța de apel a interpretat în mod eronat legea

materială aplicabilă la caz și anume pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din

21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și

plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și

sistemului penitenciar.

Recurenta a reiterat că numai legiuitorul este unica autoritate, care are dreptul de

a stabili condiții specifice pentru exercitarea drepturilor sociale, respectiv, recurenta a

apreciat critic poziția instanței de apel, prin care în lipsa temeiului legal a obligat la

recalcularea vechimii în muncă cu avanteje pentru perioada activității intimatului în

cadrul izolatorului de detenție provizorie.

Recurenta a indicat, că conform prevederilor pct. 8 lit. d) din Hotărârea

Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în

muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul

4

de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului

Național Anticorupție și sistemului penitenciar, persoanelor care cad sub incidența

normei date se acordă următoarele înlesniri: două luni vechime în muncă pentru o lună

de serviciu: în instituții penitenciare de tip închis, izolatoarele de urmărire penală,

casele de arest și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși

și bolnavilor psihici, precum și la lucrări de subteran. Această normă de drept

stipulează expres căror colaboratori se acordă două luni vechime în muncă pentru o

lună de serviciu (2:1) și anume: Colaboratorilor instituțiilor penitenciare de tip închis,

colaboratorilor izolatoarelor de urmărire penală, colaboratorilor caselor de arest,

colaboratorilor instituțiilor destinate pentru deținerea si tratarea bolnavilor contasiosi

și bolnavilor psihici, precum si la lucrări de subteran. Astfel, vechimea în muncă în

cadrul altor instituții decât cele menționate în prezenta normă nu poate fi calculată cu

înlesniri de 2:1, respectiv și perioada de activitate a intimatului în cadrul Izolatorului

de detenție provizorie nicidecum nu poate fi atribuită sau recunoscută ca vechime în

muncă cu înlesniri.

Recurenta a specificat că pentru calcularea vechimii în muncă cu înlesniri este

necesar ca persoana să întrunească două condiții și anume: ca instituția în care activează

sau a activat să fie o subdiviziune indicată în pct. 8 al Hotărârii Guvernului nr. 78 din

21 februarie 1994, să-și exercite serviciul nemijlocit în închisori, izolatoare de urmărire

penală și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și

bolnavilor psihici. Prin urmare, intimatul Vasile Musteață nu întrunește nici o condiție

din cele enumerate, deoarece, intimatul a activat în cadrul Izolatorului de detenție

provizorie care nu este o instituție penitenciară și nu se regăsește în pct. 8 al Hotărârii

Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994.

La 28 octombrie 2020 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului

Vasile Musteață și avocatului Stanislav Bordian, copia recursului depus de Casa

Națională de Asigurări Sociale împotriva deciziei din 16 septembrie 2020 a Curții de

Apel Chișinău, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței (f.d. 159, vol. I).

Conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de

apel.

Completul relevă că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la

16 septembrie 2020, fiind notificată recurentei Casei Naționale de Asigurări Sociale la

24 septembrie 2020, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică activă

marina.samatiuc@justice.md, anexat la materialele cauzei (f.d. 146, vol. I).

Astfel, recursul depus la 24 septembrie 2020 este depus cu respectarea termenului

prevăzut de lege. (f.d. 148-149, 154-157, vol. I).

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră drept inadmisibil, din

următoarele motive.

5

Prin prisma art. 246, alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul

se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul

administrativ, recursurile se declară inadmisibile în special în cazurile enumerate la

literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient

de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ dezvoltă

nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală

examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate

mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la

art. 245, alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs

în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

6

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform

jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme

cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31,

Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

conchide că cererea de recurs depusă de către Casa Națională de Asigurări Sociale este

inadmisibilă.

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

7