3ra-967/20 — anularea actului administrativ, obligarea recalculării pensiei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului administrativ, obligarea recalculării pensiei
- Temei legal
- recalcularea pensiilor stabilite anterior
3ra-967/20 — anularea actului administrativ, obligarea recalculării pensiei (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 3ra-967/20
Prima instanță - (Judecătoria Chișinău, sediul central) jud: A. Braga
Instanța de apel - (Curtea de Apel Chișinău) jud: M. Guzun, G. Dașchvici, V. Clima
D E C I Z I E
4 noiembrie 2020 mun. Chișinău
Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit
al Curții Supreme de Justiție
În componența:
Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova
judecătorii Elena Cobzac
Victor Boico
Nicolae Craiu
Dumitru Mardari
examinând recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Alexandru Musteață împotriva Casei Naționale de Asigurări
Sociale cu privire anularea actului administrativ și obligarea recalculării pensiei,
împotriva deciziei din 17 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău,
c o n s t a t ă:
La 26 iulie 2017, Alexandru Musteață a depus cerere de chemare în judecată
în procedura contenciosului administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări
Sociale, solicitând să fie anulată decizia de refuz a Casei Naționale de Asigurări
Sociale nr. 14 din 28 iunie 2017 și obligarea acesteia de a-i recalcula pensia
stabilită anterior, cu plata acesteia începând cu data de 2 iunie 2017.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, în perioada 1 august 1986-12
octombrie 1999 și-a îndeplinit serviciul militar prin contract.
După eliberarea din serviciu militar, Ministerul Apărării i-a stabilit pensia
pentru vechime în serviciu.
La 24 aprilie 2012 s-a reîncadrat în Armata Națională, unde și-a îndeplinit
serviciul militar până la data de 25 aprilie 2017, când a fost trecut în rezervă,
conform ordinului comandantului Comandamentului Forței Aeriene nr. 28 din 25
aprilie 2017.
Astfel, a menționat că vechimea sa totală în muncă constituie 29 de ani 2 luni
și 25 de zile.
La 2 iunie 2017 s-a adresat la Casa Națională de Asigurări Sociale cu cerere,
prin care a solicitat recalcularea pensiei stabilite anterior și a prezentat
documentele necesare și, anume, extrasul din ordinul de eliberare din serviciu,
copia livretului militar, copia buletinului de identitate, calculul vechimii în muncă
și certificatul privind mărimea soldei lunare.
1
Prin decizia nr. 14 din 28 iunie 2017 Casa Națională de Asigurări Sociale a
refuzat recalcularea pensiei stabilite anterior, deoarece pensia a fost stabilită din
data de 1 ianuarie 2001 și nu este temei de recalculare.
Reclamantul consideră că decizia enunțată este ilegală.
În susținere a invocat că, conform art. 61 alin. (1) și (2) din Legea asigurării
cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele
organelor afacerilor interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, recalcularea pensiilor
stabilite anterior militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele
organelor afacerilor interne și familiilor acestora în legătură cu punerea în aplicare
a prezentei legi se efectuează în temeiul documentelor aflate la momentul
recalculării în organele de pensionare. Dacă pensionarul va prezenta ulterior acte
suplimentare ce i-ar acorda dreptul la majorarea pensiei, recalcularea se va efectua
pentru perioada precedentă, dar cel mult pentru 12 luni de la data depunerii actelor
suplimentare și nu mai devreme de data punerii în aplicare a prezentei legi.
Pensiile stabilite persoanelor din corpul de ofițeri și din corpul de comandă
(cu excepția celui inferior) al organelor afacerilor interne cărora li s-a prelungit
peste limita de vârstă, stabilită de legislație, termenul de aflare în serviciu militar
prin contract sau în serviciu în organele afacerilor interne urmează a fi recalculate
după trecerea lor în rezervă sau în retragere.
Prin hotărârea din 18 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul central,
s-a respins acțiunea depusă de către Alexandru Mustață ca fiind nefondată.
Prin decizia din 22 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul
declarat de către Alexandru Mustață, reprezentat de către avocatul Andrei Roșca și
s-a menținut hotărârea primei instanțe.
Prin decizia din 6 martie 2019 a Curții Supreme de Justiție, s-a admis recursul
declarat de către Alexandru Mustață, reprezentat de către avocatul Andrei Roșca, s-
a casat decizia din 22 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău și s-a trimis cauza
spre rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată.
Prin decizia din 2 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul
declarat de către Alexandru Mustață, s-a casat integral hotărârea primei instanțe și
s-a emis o hotărâre nouă, prin care acțiunea depusă de către Alexandru Mustață a
fost admisă, a fost anulată ca fiind ilegală decizia Casei Naționale de Asigurări
Sociale nr. 14 din 28 iunie 2017, prin care i-a fost refuzat lui Alexandru Mustață
recalcularea pensiei și s-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să
recalculeze și să achite lui Alexandru Mustață pensia pentru vechime în muncă,
începând cu data de 2 iunie 2017.
Prin decizia din 22 ianuarie 2020 a Curții Supreme de Justiție, s-a admis
recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale, s-a casat integral decizia
din 2 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău și s-a restituit cauza Curții de Apel
Chișinău.
Prin decizia din 17 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul
declarat de Musteață Alexandru.
S-a casat hotărârea din 18 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul
central și s-a emis o decizie nouă, prin care:
2
S-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Musteață Alexandru
împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea actului
administrativ și obligarea recalculării pensiei.
S-a anulat decizia de refuz nr. 14 din 28 iunie 2017 emisă de Casa Națională
de Asigurări Sociale.
S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să-i recalculeze lui Musteață
Alexandru pensia stabilită anterior, cu plata acesteia începând din 2 iunie 2017.
La 9 septembrie 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a declarat recurs
împotriva deciziei din 17 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând
admiterea recursului, casarea deciziei contestate și emiterea unei noi decizii.
Argumentele recursului se rezumă la faptul că la emiterea deciziei instanța de
apel nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru
soluționarea cauzei și a aplicat eronat normele de drept material.
La concret, consideră că decizia instanței de apel este neîntemeiată deoarece
rezultă din interpretarea eronată a art. 61 alin. (1) din Legea nr. 1544-XII din 23
iunie 1993.
A menționat că Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, nu prevede dreptul la
recalcularea pensiei stabilită anterior sau stabilirea din nou a pensiei după o
eventuală reangajare a beneficiarului de pensie si obținerii unei noi vechimi în
muncă.
Articolul 61 din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 prevede la alin. (1) că,
recalcularea pensiilor stabilite anterior militarilor, persoanelor din corpul de
comandă și din trupele organelor afacerilor interne și familiilor acestora în legătură
cu punerea în aplicare a prezentei legi se efectuează în temeiul documentelor aflate
la momentul recalculării în organele de pensionare. Dacă pensionarul va prezenta
ulterior acte suplimentare ce i-ar acorda dreptul la majorarea pensiei, recalcularea
se va efectua pentru perioada precedentă, dar cel mult pentru 12 luni de la data
depunerii actelor suplimentare și nu mai devreme de data punerii în aplicare a
prezentei legi. Alin. (2) prevede că, pensiile stabilite persoanelor din corpul de
ofițeri și din corpul de comandă (cu excepția celui inferior) al organelor afacerilor
interne cărora li s-a prelungit peste limita de vârstă, stabilită de legislație, termenul
de aflare în serviciu militar prin contract sau în serviciu în organele afacerilor
interne urmează a fi recalculate după trecerea lor în rezervă sau în retragere.
Din aceste prevederi reies cert și expres 3 situații în care pensia pentru
vechimea în serviciul stabilită anterior urmează a fi recalculată: 1) existența
documentelor aflate la organele de pensionare la momentul recalculării pensiei; 2)
prezentarea ulterioară a actelor suplimentare ce i-ar acorda dreptul la majorarea
pensiei, recalcularea se va efectua pentru perioada precedentă, dar cel mult pentru
12 luni de la data depunerii actelor suplimentare și nu mai devreme de data punerii
în aplicare a Legii indicate; 3) recalcularea pensiei se efectuează în cazul în care
persoanelor din corpul de ofițeri și din corpul de comandă (cu excepția celui
inferior) al organelor afacerilor interne li s-a prelungit peste limită de vârstă
termenul de aflare în serviciul militar.
În cazul din speță, intimatul nu a prezentat astfel de acte, el a prezentat acte
noi, obținute în urma reangajării (24 decembrie 2012 – 25 aprilie 2017), care nu
3
pot fi luate în considerare la recalcularea pensiei stabilite anterior din 1 ianuarie
2001.
La 15 septembrie 2020, Curtea Supremă de Justiție a expediat pentru
notificare intimatului copia cererii de recurs depusă de Casa Națională de Asigurări
Sociale, fiindu-i explicat dreptul de a depune referință.
La 12 octombrie 2020, prin intermediul poștei (f.d. 235-239), intimatul
Alexandru Musteață a depus referință la recursul declarat de Casa Națională de
Asigurări Sociale, prin care a menționat că decizia instanței de apel este întemeiată
și legală.
Conform art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, recursul se depune la
instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,
dacă legea nu stabilește un termen mai mic.
Verificând dacă recursul a fost depus în termen, Colegiul observă că instanța
de apel a examinat prezenta cauză în lipsa reprezentantului Casei Naționale de
Asigurări Sociale (f.d. 207-208), adoptând decizia la 17 iunie 2020.
Decizia din 17 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată Casei
Naționale de Asigurări Sociale, prin intermediul poștei electronice, la 1
septembrie 2020, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire anexată la dosar
(f.d. 219, 220).
Din aceste motive, Colegiul ajunge la concluzia că recurenta s-a conformat
prevederilor legale ale art. 245 din Codul administrativ, deoarece recursul a fost
declarat la 9 septembrie 2020 .
La 21 octombrie 2020, examinând admisibilitatea recursului depus de Casa
Națională de Asigurări Sociale împotriva deciziei din 17 iunie 2020 a Curții de
Apel Chișinău, completul de admisibilitate al Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a dispus examinarea în fond
a acestuia, în complet de cinci judecători.
Potrivit art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod a intrat în
vigoare la 1 aprilie 2019.
În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de
contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor
examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform
prevederilor prezentului cod.
Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru
principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.
Respectiv, procedura de contencios administrativ dedusă judecății în prezenta
cauză urmează a fi judecată prin prisma dispozițiilor Codului administrativ,
aprobat prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, iar în partea materială urmează a fi
aplicate prevederile legale în vigoare la momentul emiterii actului administrativ, și
anume a Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000 (abrogată
la 1 aprilie 2019).
Conform articolului 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție
examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată.
Examinând recursul, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
lărgit al Curții Supreme de Justiție a ajuns la concluzia de a-l admite și a casa
integral decizia din 17 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, cu emiterea unei
decizii noi prin care să fie menținută hotărârea din 18 decembrie 2017 a
4
Judecătoriei Chișinău, sediul central, din următoarele motive.
În conformitate cu art. 21 alin. (1) din Codul administrativ, autoritățile publice
și instanțele de judecată competente trebuie să acționeze în conformitate cu legea și
alte acte normative.
Conform art. 22 alin. (1) din Codul administrativ, autoritățile publice și
instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea
stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de expunerile
participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.
Articolul 248 din Codul administrativ stipulează la alin. (1) lit. c) că,
examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care casează
integral decizia instanței de apel și emite o nouă decizie.
Totodată, conform art. 194 alin. (2) din Codul administrativ, în procedura de
examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din
oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului
material.
Potrivit art. 219 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, instanța de judecată
este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal
admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a
probelor înaintate de participanți.
Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă,
explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor
incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și
aprecierii stării de fapt. Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de
drept ale litigiului care nu au fost discutate de participanții la proces.
În interpretarea art. 244 alin. (2) coroborat cu art. 231 alin. (2) din Codul
administrativ, pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap.
III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.
Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a
treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.
Din materialele și lucrările cauzei Colegiul atestă că, Alexandru Musteață și-a
îndeplinit serviciul militar prin contract, începând cu data de 1 august 1986 până la
data de 12 octombrie 1999.
După eliberarea din serviciul militar, reclamantului i-a fost stabilită pensia
pentru vechimea în muncă, începând cu 1 ianuarie 2001.
Ulterior, la 24 aprilie 2012 Alexandru Mustață s-a reîncadrat în Armata
Națională, unde a îndeplinit serviciul militar până la data de 25 aprilie 2017, când a
fost eliberat în rezervă, conform ordinului comandantului Comandamentului Forțe
Aeriene nr. 28 din 25 aprilie 2017, vechimea integrală de muncă a acestuia
constituind 29 ani 2 luni 25 zile, conform calcului nr. 4383 (f.d. 11).
La 2 iunie 2017 Alexandru Musteață s-a adresat Casei Națională de Asigurări
Sociale cu cerere prin care a solicitat recalcularea pensiei pentru vechimea în
muncă.
Prin decizia de refuz nr. 14 din 28 iunie 2017 Casa Națională de Asigurări
Sociale a refuzat recalcularea pensiei lui Alexandru Musteață din motiv că, pensia
i-a fost stabilită la 1 ianuarie 2001 și nu este temei de recalculare.
Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, Alexandru Musteață a
5
solicitat anularea deciziei de refuz a Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. 14
din 28 iunie 2017 și obligarea acesteia de a-i recalcula pensia stabilită anterior, cu
plata acesteia începând cu data de 2 iunie 2017, în temeiul art. 48, 51 alin. (2) și 61
din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993.
Judecând cauza, prima instanță, prin hotărârea din 18 decembrie 2017 a
Judecătoriei Chișinău, sediul central, a respins acțiunea depusă de către Alexandru
Mustață ca fiind nefondată.
Colegiul remarcă că prima instanța a ajuns la concluzia netemeiniciei acțiunii,
menționând că potrivit art. 61 alin. (2) din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993,
rezultă că pensiile stabilite anterior militarilor urmează a fi recalculate după
trecerea în rezervă sau în retragere pentru persoanele cărora li s-a prelungit peste
limita de vârstă stabilită de legislație, termenul de aflare în serviciu militar prin
contract sau în serviciu în organele afacerilor interne.
La caz, instanța a constatat că Alexandru Musteață, începând cu 1 ianuarie
2001, beneficiază de pensie pentru vechime în muncă și nu de pensie pentru limita
de vârstă.
Prin decizia din 22 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul
declarat de către Alexandru Mustață, reprezentat de către avocatul Andrei Roșca și
s-a menținut hotărârea primei instanțe.
Prin decizia din 6 martie 2019 a Curții Supreme de Justiție, s-a admis recursul
declarat de către Alexandru Mustață, reprezentat de către avocatul Andrei Roșca, s-
a casat decizia din 22 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău și s-a trimis cauza
spre rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată.
Prin decizia din 2 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul
declarat de către Alexandru Mustață, s-a casat integral hotărârea primei instanțe și
s-a emis o hotărâre nouă, prin care acțiunea depusă de către Alexandru Mustață a
fost admisă, a fost anulată ca fiind ilegală decizia Casei Naționale de Asigurări
Sociale nr. 14 din 28 iunie 2017, prin care i-a fost refuzat lui Alexandru Mustață
recalcularea pensiei și s-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să
recalculeze și să achite lui Alexandru Mustață pensia pentru vechime în muncă,
începând cu data de 2 iunie 2017.
Prin decizia din 22 ianuarie 2020 a Curții Supreme de Justiție, s-a admis
recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale, s-a casat integral decizia
din 2 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău și s-a restituit cauza Curții de Apel
Chișinău.
Rejudecând cauza în ordine de apel, prin decizia din 17 iunie 2020, Curtea de
Apel Chișinău a admis apelul declarat de Musteață Alexandru, a casat hotărârea
din 18 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul central și a emis o decizie
nouă, prin care:
S-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Alexandru Musteață
împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea actului
administrativ și obligarea recalculării pensiei.
S-a anulat decizia de refuz nr. 14 din 28 iunie 2017 emisă de Casa Națională
de Asigurări Sociale.
S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să-i recalculeze lui Alexandru
Musteață pensia stabilită anterior, cu plata acesteia începând din 2 iunie 2017.
6
La 9 septembrie 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a declarat recurs
împotriva deciziei din 17 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău.
Efectuând controlul judiciar al deciziei din 17 iunie 2020 a Curții de Apel
Chișinău și al hotărârii din 18 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul
central, instanța de recurs constată că soluția emisă de instanța de apel este
rezultată din interpretarea eronată a normelor de drept material, motiv din care
urmează a fi casată, iar hotărârea din 18 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău,
sediul central menținută.
Conform art. 1 alin. (1) din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a
persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr.
1544-XII din 23 iunie 1993, militarii care satisfac serviciu prin contract, persoanele
din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne beneficiază de
dreptul la pensie viageră pentru vechime în muncă, dacă au vechimea respectivă în
serviciu militar și în organele afacerilor interne.
Conform art. 2 alin. (1) din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, militarilor,
persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne care
au dreptul la pensie li se stabilește pensie după eliberare din serviciu.
Conform art. 7 din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, militarilor,
persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne,
familiilor lor care au concomitent dreptul la diferite pensii de stat li se stabilește o
singură pensie, la alegerea lor.
Conform art. 48 din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, pensiile militarilor
în termen, ale militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract, ale persoanelor
din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și sistemului
penitenciar, ale ofițerilor de protecție și colaboratorilor organelor securității
statului, Centrului Național Anticorupție și ale membrilor familiilor acestora se
stabilesc de către Casa Națională de Asigurări Sociale, în modul stabilit de Guvern.
Conform art. 49 alin. (1) din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, militarii
în termen, militarii care au îndeplinit serviciul prin contract, persoanele din corpul
de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și sistemului penitenciar,
ofițerii de protecție și colaboratorii organelor securității statului, Centrului Național
Anticorupție și membrii familiilor acestora depun cerere de stabilire a pensiei la
organul de asigurări sociale.
În conformitate cu prevederile art. 61 din Legea nr.1544-XII din 23 iunie
1993, recalcularea pensiilor stabilite anterior militarilor, persoanelor din corpul de
comandă și din trupele organelor afacerilor interne și familiilor acestora în legătură
cu punerea în aplicare a prezentei legi se efectuează în temeiul documentelor aflate
la momentul recalculării în organele de pensionare. Dacă pensionarul va prezenta
ulterior acte suplimentare ce i-ar acorda dreptul la majorarea pensiei, recalcularea
se va efectua pentru perioada precedentă, dar cel mult pentru 12 luni de la data
depunerii actelor suplimentare și nu mai devreme de data punerii în aplicare a
prezentei legi.
Pensiile stabilite persoanelor din corpul de ofițeri și din corpul de comandă
(cu excepția celui inferior) al organelor afacerilor interne cărora li s-a prelungit
peste limita de vârstă, stabilită de legislație, termenul de aflare în serviciu militar
7
prin contract sau în serviciu în organele afacerilor interne urmează a fi recalculate
după trecerea lor în rezervă sau în retragere.
Din sensul logico-juridic al art. 61 din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993
rezultă cert și expres trei situații în care pensia pentru vechimea în serviciu stabilită
anterior urmează a fi recalculată, și anume: 1) existența documentelor aflate la
organele de pensionare la momentul recalculării pensiei; 2) prezentarea ulterioară a
actelor suplimentare ce ar acorda persoanei dreptul la majorarea pensiei până la
stabilirea pensiei, iar recalcularea pensiei se va efectua pentru perioada precedentă,
dar cel mult pentru 12 luni de la data depunerii actelor suplimentare și nu mai
devreme de data punerii în aplicare a prezentei legi; 3) recalcularea pensiei se
efectuează în cazul în care persoanelor din corpul de ofițeri și din corpul de
comandă (cu excepția celui inferior) al organelor afacerilor interne li s-a prelungit
peste limita de vârstă termenul de aflare în serviciul militar.
La caz, Colegiul judiciar constată că Alexandru Musteață a obținut dreptul la
pensie pentru vechime în muncă începând cu 1 ianuarie 2001. Acesta nu este
beneficiar și al pensiei pentru limita de vârstă, iar pensia stabilită anterior poate fi
recalculată doar în baza documentelor suplimentare referitoare la vechimea în
muncă și drepturile salariale, ce au avut loc până la acordarea dreptului la pensie.
În acest context, Colegiul civil atestă că reclamantul Alexandru Musteață nu
cade sub incidența a celor trei situații prevăzute în art. 61 din Legea nr. 1544-XII
din 23 iunie 1993, în condițiile în care acesta, din data de 1 ianuarie 2001
beneficiază de dreptul la pensie pentru vechime în muncă.
Având în vedere că, intimatul Alexandru Musteață era deja beneficiar de
pensie pentru vechime în muncă (din anul 2001) stabilită potrivit Legii nr. 1544-
XII din 23 iunie 1993, instanța de recurs consideră că nu există temei de drept
pentru recalcularea pensiei, deoarece legea nu prevede această posibilitate, din care
considerente Colegiul constată că decizia de refuz a Casei Naționale de Asigurări
Sociale nr. 14 din 28 iunie 2017 este întemeiată.
Astfel, este evident că instanța de apel, examinând cauza, greșit a
concluzionat despre necesitatea admiterii acțiunii lui Alexandru Musteață, or,
faptul că ultimul, începând cu 24 aprilie 2012 s-a reîncadrat în Armata Națională,
unde și-a îndeplinit serviciul militar până la data de 25 aprilie 2017, când a fost
trecut în rezervă, conform ordinului comandantului Comandamentului Forței
Aeriene nr. 28 din 25 aprilie 2017, nu poate constitui temei pentru recalcularea
unei pensiei pentru vechime în muncă, prin includerea vechimii de muncă
obținute după data realizării dreptului la pensie pentru vechime în muncă – 1
ianuarie 2001.
În asemenea circumstanțe, instanța de recurs consideră întemeiate
argumentele Casei Naționale de Asigurări Sociale precum că situația
reclamantului Alexandru Musteață nu cade sub incidența art. 61 din Legea
nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, deoarece aceasta nu prevede stabilirea repetată a
dreptului la pensie pentru vechime în muncă după restabilirea la serviciu în
serviciul militar.
Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 nu garantează militarilor, persoanelor
din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne dreptul la
8
stabilirea repetată a mărimii pensiei în cazul în care au fost reangajați și au
obținut o altă vechime în muncă.
Așadar, Alexandru Musteață ar putea pretinde la stabilirea unei noi mărimi a
pensiei, doar în cazul în care dispunea de dreptul la diferite pensii, însă, în speța
dedusă judecății astfel de circumstanțe nu s-au constatat, reclamantul/intimat a
pretins din nou la aceiași categorie de pensie, de care beneficiază din 1 ianuarie
2001.
Respectiv, decizia de refuz nr. 14 din 28 iunie 2017 a Direcției pensii și
prestații sociale beneficiarilor instituțiilor de forță a Casei Naționale de Asigurări
Sociale este legală și temeiuri de a fi anulată nu există.
Circumstanța dată impune de a constata că sunt neîntemeiate cerințele lui
Alexandru Musteață cu privire la recunoașterea ilegalității acestui act
administrativ și obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale de a-i recalcula
pensia pentru vechimea în serviciu, motiv pentru care recursul Casei Naționale de
Asigurări Sociale urmează a fi admis.
Colegiul reiterează că instanța inferioară, obligând Casa Națională de
Asigurări Sociale de a reexamina și stabili din nou mărimea pensiei lui
reclamantului, nu au luat în considerare prevederile legale expuse supra, și anume
că recalcularea mărimii pensiilor stabilite anterior militarilor, persoanelor din
corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și familiilor acestora
în legătură cu punerea în aplicare a prezentei legi se efectuează în temeiul
documentelor aflate la momentul recalculării în organele de pensionare.
În acest context, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră neîntemeiat argumentul instanței de
apel precum că Alexandru Musteață fiind reîncadrat în Armata Națională, după
stabilirea pensiei inițiale, i se permite stabilirea și actualizarea din nou a mărimii
pensiei, în baza vechimii acumulate pentru toate perioadele în serviciu.
Acesta concluzie contravine normelor citate mai sus, or, recalcularea
pensiilor stabilite anterior poate avea loc în cazul în care este prelungit peste
limita de vârstă, stabilită de legislație, termenul de aflare în serviciu în organele
afacerilor interne, condiție care nu se atestă la caz.
Cu toate acestea, reclamantul Alexandru Musteață poate beneficia ulterior
conform Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de
comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544-XII din 23 iunie
1993, în coroborare cu Legea nr. 156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul
public de pensie, la momentul depunerii cererii, de stabilire a pensiei pentru
limita de vârstă în condiții generale unde în stagiul de cotizare vor fi incluse toate
perioadele contributive.
Așadar, circumstanțele descrise permit instanței de recurs să conchidă că
instanța de apel a aplicat eronat prevederile legii, motiv din care decizia emisă de
acestea nu pot fi menținută.
În lumina raționamentelor abordate supra, Colegiul ajunge la concluzia că
prima instanță corect a respins ca neîntemeiată acțiunea în contencios
administrativ depusă de Alexandru Musteață împotriva Casei Naționale de
Asigurări Sociale cu privire anularea actului administrativ și obligarea
recalculării pensiei.
9
Din aceste considerente, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite
recursul, a casa integral decizia instanței de apel și de a emite o decizie nouă de
menținere a hotărârii primei instanțe.
Conform articolelor 258 alin. (3), 248 alin. (1) lit. c) și 224 alin. (1) lit. f) din
Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție
d e c i d e :
Se admite recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.
Se casează integral decizia din 17 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău și se
emite o nouă decizie prin care se menține hotărârea din 18 decembrie 2017 a
Judecătoriei Chișinău, sediul central, în cauza de contencios administrativ intentată
la cererea de chemare în judecată depusă de Alexandru Musteață împotriva Casei
Naționale de Asigurări Sociale cu privire anularea actului administrativ și
obligarea recalculării pensiei.
Decizia este irevocabilă.
În componența:
Președintele ședinței,
judecătorul Svetlana Filincova
judecătorii Elena Cobzac
Victor Boico
Nicolae Craiu
Dumitru Mardari
10