2ra-177/21 — apararea onoarei si demnitatii

2ra-177/21 — apararea onoarei si demnitatii (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-1843/2020

nr.2ra-177/2021

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. L.Bagrin)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.A.Bostan, V.Buhnaci, V.Sîrbu)

Î N C H E I E R E

27 ianuarie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului declarat de Eremia Vitalie, reprezentat

de avocatul Grosu Sandu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Eremia Vitalie

împotriva lui Dominic Iurie cu privire la apărarea onoarei și demnității, repararea

prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 28 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 05 octombrie 2018 Eremia Vitalie a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Dominic Iurie cu privire la apărarea onoarei și demnității, repararea

prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii depuse a indicat că, la data de 27 mai 2017, de către

unul dintre utilizatorii rețelei de comunicare electronică „Viber”, identificat prin

numele de utilizator „Iurii” a formulat un mesaj privind pretinsa producere a unui

accident rutier cu implicarea mijlocului de transport XXXXX. Persoana

identificată prin numele de utilizator „Iurii” a solicitat identificarea martorilor sau

a mijloacelor de probă pentru stabilirea identității celui care a cauzat producerea

accidentului rutier.

În mesajul postat, același utilizator a comunicat că, în urma coliziunii,

mijlocului de transport i-a fost deteriorată bara de protecție din partea dreaptă

spate a autoturismului, iar semnele vizibile sunt de culoare albastră.

A relatat că în cadrul discuțiilor purtate în cadrul rețelei electronice,

utilizatorii au sugerat persoanei identificată prin numele de utilizator „Iurii” să

apeleze la poliție pentru documentarea faptei, iar unul dintre vecini dispune de o

cameră video instalată la balcon, astfel organul de poliție va putea face uz de

înregistrările video.

A menționat reclamantul că, în aceeași zi, ora 19:34, reclamantul Eremia

Vitalie a expediat un mesaj prin care a sugerat să apeleze la organele de drept, dar

să nu fie întreprinse acțiuni samovolnice. După postarea acestui mesaj, în cadrul

rețelei de comunicare electronică „Viber”, în grupul locatarilor ACC nr.55/498,

persoana identificată prin numele de utilizator „Iurii” a transmis un mesaj foto în

1

care figura automobilul ce aparține reclamantului de model XXXX. Fotografia a

fost însoțită de textul „s-a făcut deodată cu 902, parcă e el. Cine știe a cui e mașina

din foto?”.

A menționat reclamantul că, prin plasarea mesajului foto/text, a fost învinuit

în grupul „Viber” al locatarilor ACC nr.55/498 de săvârșirea unui accident rutier

cu părăsirea locului comiterii acestuia. Însă, probe care să ateste că, reclamantul

a fost implicat în accidentul rutier nu sunt. Respectivul fapt a afectat o perioadă

îndelungată imaginea reclamantului în fața restului locatarilor din blocul locativ

amplasat în mun.XXXXX, astfel fiind lezată onoarea și demnitatea personală.

La aceiași dată, ora 21:00, reclamantul a fost apelat de persoana identificată

prin numele de utilizator „Iurii”.

La data de 24 iunie 2017, Eremia Vitalie a depus în adresa organelor de poliție

plângere cu privire la atragerea la răspundere contravențională/penală a persoanei

fizice identificate pe rețeaua „Viber” cu numele „Iurii” în temeiul art. 70 Cod

contravențional sau art. 352 Cod penal.

În cadrul acțiunilor de investigație desfășurate de Inspectoratul de Poliție

Centru al DP mun. Chișinău s-a stabilit că, persoana fizică identificată pe rețeaua

„Viber” cu numele „Iurii” este Dominic Iurie, domiciliat la adresa XXXXX.

La data de 22 august 2018 a depus demers în adresa organului de urmărire

penală cu privire la punerea la dispoziție a materialelor dosarului penal nr.

XXXXX din 01 august 2018, pentru a lua cunoștință cu acestea. Materialele au

fost puse la dispoziția reclamantului la data de 04 septembrie 2018.

A considerat reclamantul că, anume începând cu data de 04 septembrie 2018

urmează să fie calculat termenul de înaintare a cererii prealabile cu privire la

dezmințirea informației și prezentarea scuzelor.

Cu referire nemijlocită la pretențiile de bază a mai invocat că, în materialele

dosarului penal nr. XXXXX din 01 august 2018 a identificat declarațiile lui

Dominic Iurie, care a menționat că, deteriorarea prezentă pe bara de protecția din

dreapta mijlocului de transport nu putea fi cauzată de autoturismul de model

XXXXX, fapt care a fost comunicat și de către polițistul care investighează cazul

de producere a accidentului rutier.

În consecință a apreciat că, prin afirmațiile false și lipsite de substrat

factologic, pârâtul a acuzat de comiterea a două contravenții o persoană

nevinovată.

Prin aceste acțiuni a fost grav lezată onoarea și demnitatea reclamantului

Eremia Vitalie. Respectiva informație este defăimătoare anume din considerentul

că, pârâtul a învinovățit reclamantul de producerea a două accidente rutiere, ce

constituie fapte socialmente prejudiciabile, care dau naștere unei percepții

negative din partea societății în raport cu autorul faptei antisociale.

La data de 13 septembrie 2018, în adresa pârâtului a fost expediată cerere

prealabilă cu privire la dezmințirea informației publicate în grupul locatarilor

ACC nr.55/498 din aplicația „Viber” privind comiterea de către Eremia Vitalie a

faptelor contravenționale de producere a accidentului rutier cu părăsirea locului

producerii acestuia, cu implicarea mijloacelor de transport de model XXXXX și

de model XXXXX; repararea benevolă a prejudiciului moral cauzat în mărime de

5.000 lei pentru falsul declarațiilor făcute în același grup.

2

Potrivit avizului de recepție, cererea prealabilă a fost recepționată de

destinatar la data de 13 septembrie 2018. Însă, aceasta a rămas fără răspuns.

A solicitat reclamantul Eremia Vitalie, repunerea în termen pentru înaintarea

prezentei cereri de chemare în judecată privind apărarea onoarei și demnității, în

conformitate cu art. 116 alin. (1)-(4) din Codul de procedură civilă, dezmințirea

informației publicate de către Iurie Dominic în grupul din rețeaua „Viber” al

locatarilor blocului locativ din mun.XXXXX, privind săvârșirea de către

posesorul mijlocului de transport de model XXXXX a accidentului rutier prin care

a fost deteriorată bara de protecție a mijlocului de transport de model XXXXX,

ca fiind o informație cu caracter fals, cu publicarea dezmințirii în același grup de

pe rețeaua „Viber” a locatarilor ACC nr.55/498; repararea prejudiciului moral

cauzat prin răspândirea unei informații ce lezează onoarea și demnitatea personală

în mărime de 5.000 lei și compensarea cheltuielilor de judecată.

Ulterior, reprezentantul reclamantului a înaintat cerere privind concretizarea

cerințelor din acțiunea inițială, prin care a solicitat: - dezmințirea informației

publicate de către Iurie Dominic în grupul din rețeaua „Viber” al locatarilor

blocului locativ din str.XXXXX, privind săvârșirea de către posesorul mijlocului

de transport de model XXXXX, număr de înmatriculare XXXXX a accidentului

rutier, prin care a fost deteriorată bara de protecție a mijlocului de transport de

model XXXXX, număr de înmatriculare XXXXX, ca fiind o informație cu

caracter fals, cu publicarea pe aceiași rețea VIBER a locatarilor ACC nr.55/498 a

dezmințirii care va purta următorul conținut: „Eu, Domic Iurie, dezmint

informația precum că, posesorul mijlocului de transport de model XXXXX,

număr de înmatriculare XXXXX –Vitalie Eremia a comis accidentul rutier prin

care a fost deteriorată bara de protecție a mijlocului de transport de model

XXXXX, număr de înmatriculare XXXXX, ca fiind o informație cu caracter fals”;

repararea prejudiciului moral cauzat reclamantului prin răspândirea unei

informații cu caracter fals de către pârâtul Dominic Iurie în mărime de 5.000 lei;

încasarea cheltuielilor de asistență juridică suportate de către reclamant în mărime

de 8.990 lei.

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 27 mai 2019, s-a

respins cererea depusă de Eremia Vitalie cu privire la repunerea în termen, ca fiind

nefondată.

S-a admis demersul reprezentantului pârâtului Dominic Iurie, avocatul

Bolboceanu Ana cu privire la declararea excepției de tardivitate.

Cererea de chemare în judecată depusă de Eremia Vitalie împotriva lui

Dominic Iurie cu privire la apărarea onoarei și demnității, repararea prejudiciului

moral și încasarea cheltuielilor de judecată, s-a respins ca fiind tardivă.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 18 iulie 2019, s-a admis recursul

declarat de către Eremia Vitalie. S-a casat integral încheierea Judecătoriei

Chișinău (sediul Centru) din 27 mai 2019 și s-a restituit pricina spre rejudecare la

Judecătoria Chișinău, sediul Centru, în același complet de judecată, pe motiv că

faza de pregătire a cauzei pentru dezbateri judiciare conform art. 184-186 CPC a

fost deja depășită, nefiind aplicabile la caz prevederile art. 1861 CPC.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 18 iunie 2020 s-a

respins cererea depusă de Eremia Vitalie cu privire la repunerea în termen, ca

nefondată. Cererea de chemare în judecată depusă de Eremia Vitalie împotriva lui

3

Dominic Iurie cu privire la apărarea onoarei și demnității, repararea prejudiciului

moral și încasarea cheltuielilor de judecată, s-a respins ca fiind tardivă.

Prin decizia din 28 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

apelul declarat de Eremia Vitalie și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru din 18 iunie 2020.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a invocat că datele de identificare a

autorului pretinselor informații defăimătoare i-au devenit cunoscute lui Eremia

Vitalie cel târziu la data de 27 iunie 2017, astfel acest termen și urmează a fi luat

drept reper al începutului curgerii termenului de prescripție.

Astfel, reieșind din prevederile art. 15 din Legea cu privire la libertatea de

exprimare nr. 64 din 23 aprilie 2010, ultima zi în interiorul căreia Eremia Vitalie

urma să înainteze cerere prealabilă autorului încălcării a fost data de 16 iulie 2017.

Prin urmare, Eremia Vitalie urma să depună cererea de chemare în judecată

cu privire la defăimare în termen de 30 de zile, calculat de la: a) data primirii

răspunsului la cererea prealabilă; b) data expirării termenului pentru examinarea

cererii prealabile.

Instanța de apel a menționat că dat fiind că, termenul maxim pentru

examinarea cererii prealabile este de 5 zile, rezultă că, începând cel târziu cu data

de 22 iulie 2017, reclamantul a dispus de un termen de 30 zile pentru înaintarea

unei acțiuni privind apărarea judiciară a dreptului pretins încălcat în privința sa.

Corespunzător, ultima zi a termenului de intentare a acțiunii judiciare de către

Vitalie Eremia a fost data de 21 august 2017.

La caz, reclamantul a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui

Dominic Iurie cu privire la apărarea onoarei și demnității, repararea prejudiciului

moral și compensarea cheltuielilor de judecată abia la data de 05 octombrie 2018,

adică cu omiterea termenului de prescripție cu mai mult de un an.

Instanța de apel a atestat că, reclamantul nu întrunește condițiile art. 17 alin.

(3) din Legea cu privire la libertatea de exprimare nr. 64 din 23 aprilie 2010 în

vederea repunerii în termen, or, apelantul Eremia Vitalie nu a prezentat motive

justificate în virtutea cărora a omis termenul de prescripție.

Instanța de apel a menționat că pârâtul Dominic Iurie în calitate de persoană

în a cărei favoare a curs prescripția, pînă la încheierea dezbaterilor în fond a

solicitat respingerea acțiunii privind apărarea dreptului încălcat în temeiul

expirării termenului de prescripție extinctivă, iar circumstanțele invocate de către

reclamant în vederea repunerii în termenul omis au fost apreciate ca neîntemeiate

de către instanța de fond, prima instanță just a respins acțiunea ca fiind tardivă.

La 2 decembrie 2020 Eremia Vitalie, reprezentat de avocatul Grosu Sandu a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia,

casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei

noi decizii de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului s-a indicat că, soluția instanței de apel în sensul

adoptat rezultată din interpretarea greșită a prevederilor legale ce guvernează

raportul juridic litigios și circumstanțele probatorii ale dosarului.

S-a invocat în cererea de recurs că instanța de apel eronat a aplicat

prevederile art.271 Cod Civil și urma să aplice prevederile art.186 1 Cod de

procedură civilă, art.6 CEDO.

4

Mai susține că, intimatul Dominic Iurie, nu a prezentat probe precum că,

Vitalie Eremia, dispunea de toată informația privind identitatea lui Dominic Iurie

la etapa înaintării plângerii la data de 24.06.2017, iar poziția intimatului/pârâtului

este combătută și prin informația IP Centru nr. 12/478 din 25.07.2017, în care se

specifică plângerea împotriva persoanei puțin cunoscute pe nume „Iurii”.

Conform art.434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen

de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Astfel cererea de recurs declarată la 2 decembriee 2020 de către Eremia

Vitalie, reprezentat de avocatul Grosu Sandu împotriva deciziei din 28 octombrie

2020 a Curții de Apel Chișinău este depusă în termenul prevăzut de art.434 din

Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art.439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit

în conformitate cu alin. (2).

Astfel, prin prisma art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, la 22

decembrie 2020 instanța de recurs a comunicat intimatului recursul, informând

despre necesitatea depunerii referinței (f.d.211).

Pînă la data examinării recursului referință nu a fost depusă.

Examinând temeiurile recursului completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

În conformitate cu art.432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul

de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul

în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul

din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă,

asupra inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire

cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei

curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al

din Codul de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține

că reieșind din prevederile art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă,

în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și

argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică

la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta

necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

5

În speță, însă criticile invocate de recurent nu pot duce la admisibilitatea

recursului, or, acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de

procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii

circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de

apel.

În acest context este de menționat faptul că recursul exercitat conform

secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material

și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța

de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în

vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui

control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a

recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură

civilă.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este

evidențiată în cererea de recurs declarată de Eremia Vitalie, reprezentat de

avocatul Grosu Sandu.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1)

din Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Eremia Vitalie, reprezentat de

avocatul Grosu Sandu.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

6