2ra-104/21 — decadere din drepturi parintesti

Dosarul nr. 2ra-1770/2020

nr.2ra-104/2021

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (R. Pascari)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău ( I. Secrieru, Iu. Cotruță, V. Mihaila)

ÎNCHEIERE

20 ianuarie 2021

mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componență:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului declarat de Berioza Zinaida,

reprezentată de avocatul Caisîn Valentin,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Berioza Zinaida

împotriva Alexandrei Berioza și Alexandru Topman, intervenient accesoriu Direcția

pentru Protecția Copilului sectorul Centru, mun. Chișinău cu privire la decăderea

din drepturile părintești,

împotriva deciziei din 15 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 14 februarie 2019 Berioza Zinaida a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Alexandrei Berioza și Topman Alexandru, intervenient accesoriu Direcția

pentru Protecția Copilului sectorul Centru, mun. Chișinău cu privire la decăderea

din drepturile părintești.

În motivarea acțiunii reclamantul a menționat că nepotul său XXXXX, data

nașterii XXXXX, este născut din relații de concubinaj dintre fiica sa, Berioza

Alexandra și Topman Alexandr (cetățean Israelian). În urma neînțelegerilor dintre

părinți, aceștia s-au separat cu traiul. Din luna septembrie 2015 copilul locuiește cu

reclamanta în Republica Moldova.

A relevat că, conform dispoziției nr. 23-d din 07.12.2015 a Direcției pentru

protecția drepturilor copilului sect. Centru, a fost instituită tutela de către ea Berioza

Zinaida asupra nepotului XXXXX. A mai indicat că, tatăl biologic este cetățean al

Statului Israel, nu locuiește în Republica Moldova, nici nu se cunoaște locul aflării

lui. De creșterea și educarea fiului nu se ocupă, nu contribuie cu nimic la

întreținerea copilului minor. Nu îl telefonează, nu se interesează de soarta și

sănătatea lui.

A mai menționat că, mama biologică până în prezent se află în Statul Israel,

deși și-a exprimat acordul la instituirea tutelei, nu o ajută cu nimic la creșterea

copilului, nu revine în țară pentru a-și vedea propriul copil.

A subliniat reclamanta că, suportă de una singură toate cheltuielile ce țin de

întreținerea copilului, are grijă de el permanent. A susținut că, copilul frecventează

școala primară-grădinița nr. 226 din mun. Chișinău, se caracterizează pozitiv.

Conform informației eliberate de către instituția dată toate achitările necesare sunt

efectuate de către reclamantă.

A relevat că, în prezent nepotul locuiește cu reclamanta. De creșterea și

întreținerea lui se ocupă personal. A menționat că, nu este angajată în câmpul

muncii, este pensionară, dispune de condiții necesare pentru creșterea copilului.

A solicitat decăderea din drepturile părintești a Alexandrei Berioza și a lui

Topman Alexandr în privința fiului minor XXXXX.

Prin hotărârea din 11 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

acțiunea a fost respinsă.

La data de 26.12.2019 Berioza Zinaida a declarat apel împotriva hotărârii

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 11 decembrie 2020, solicitând admiterea

apelului, casarea hotărârii și pronunțarea unei noi decizii prin care cererea de

chemare în judecată să fie admisă integral.

Prin decizia din 15 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost respins

apelul declarat de Berioza Zinaida și a fost menținută hotărârea din 11 decembrie

2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru.

În speță, instanța de apel a reținut ca justă concluzia primei instanțe precum

că în ședința de judecată nu s-a dovedit faptul eschivării pârâților de la îndeplinirea

obligațiunilor părintești, inclusiv de la plata pensiei de întreținere. Mai mult ca atât,

copilul minor se află exclusiv la întreținerea totală a tutorelui/ reclamantei Berioza

Zinaida, căreia îi revin drepturile și obligațiile de părinte în educarea minorului.

La 06 noiembrie 2020 Berioza Zinaida, reprezentată de avocatul Caisîn

Valentin, a declarat recurs împotriva deciziei din 15 septembrie 2020 a Curții de

Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe și emiterea

unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului a invocat aplicarea și interpretarea eronată a normelor

de drept material și concluziile instanțelor expuse în hotărâri sunt în contradicție cu

circumstanțele cauzei.

În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Completul denotă că Curtea de Apel Chișinău a emis decizia la data de 15

septembrie 2020. Prin urmare, recursul depus la data de 06 noiembrie 2020 este în

termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de Berioza Zinaida, reprezentată de

avocatul Caisîn Valentin, în raport cu materialele pricinii civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

2

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Berioza Zinaida, reprezentată

de avocatul Caisîn Valentin, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu

se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

3

considera inadmisibil recursul declarat de Berioza Zinaida, reprezentată de avocatul

Caisîn Valentin.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de Berioza Zinaida, reprezentată de avocatul Caisîn

Valentin, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Iurie Bejenaru

4