2ra-99/21 — cu privire la incasarea despagubirii de asigurare, a penalitatii, a dobinzii de intirziere si a cheltuielilor de judecata

2ra-99/21 — cu privire la incasarea despagubirii de asigurare, a penalitatii, a dobinzii de intirziere si a cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-99/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Centru (jud. R. Berdilo)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Anton, I. Dutca, O. Cojocaru)

ÎNCHEIERE

20 ianuarie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Iurie

Stratan, reprezentat de avocatul Corneliu Chisilița

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Iurie Stratan, reprezentat

de avocatul Corneliu Chisilița împotriva Societății pe Acțiuni „Klassika Asigurări”

cu privire la încasarea despăgubirii de asigurare, a penalității, a dobânzii de întârziere

și a cheltuielilor de judecată

împotriva deciziei din 14 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de Iurie Stratan, reprezentat de avocatul Corneliu Chisilița și

menținută hotărârea din 26 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru,

prin care acțiunea a fost admisă parțial

constată:

La 6 martie 2018, Iurie Stratan, reprezentat de avocatul Corneliu Chisilița a

depus cerere de chemare în judecată împotriva SA „Klassika Asigurări”, intervenient

accesoriu Nicolai Uzun cu privire la încasarea despăgubirii de asigurare și a

cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că la 28 iulie 2017, a avut loc accidentul rutier

cu implicarea automobilelor de model BMW 118 cu numărul de înmatriculare

XXXXX și Toyota Carina cu numărul de înmatriculare XXXXX.

Vinovat de comiterea accidentului, conform procesului-verbal cu privire la

contravenție nr. MAI03 784160, a fost recunoscut conducătorul automobilului de

model Toyota Carina cu numărul de înmatriculare XXXXX, care deținea certificat

de asigurare obligatorie de răspundere civilă seria RCAI-003109419 eliberat de

SA ,,Klassika Asigurări”.

A comunicat că de către asigurător a fost întocmit procesul-verbal de

constatare a pagubelor suplimentare la momentul demontării pieselor, care nu au

putut fi depistate la constatarea inițială, specificând că potrivit devizelor de calcul

factura nr. 773/170817 și factura nr. 170829/1 din 29 august 2017, eliberate de

1

unitatea specializată SRL ,,Autotextal” și prezentate asigurătorului, valoarea

pieselor și lucrărilor de reparație a constituit suma de 45 789 de lei.

Astfel, la 19 octombrie 2017, în adresa asigurătorului a fost remisă cererea

privind stabilirea și achitarea despăgubirii de asigurare în sumă de 45 789 de lei, însă

asiguratorul a achitat despăgubirea de asigurare parțial, în sumă de 28 384 de lei,

diferența de 12 550 de lei nefiind achitată până în prezent.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 1301 Cod civil, Legii cu

privire la asigurări, Legii cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere pentru

pagube produse de autovehicule.

A solicitat admiterea acțiunii, încasarea din contul SA „Klassika Asigurări” în

beneficiul lui a despăgubirii de asigurare în mărime de 17 405 de lei și a cheltuielilor

de judecată.

Pe parcursul examinării cauzei, Iurie Stratan, reprezentat de avocatul Valeriu

Bargan a depus cerere de majorare și concretizare a cuantumului pretențiilor,

solicitând încasarea din contul SA „Klassika Asigurări” în beneficiul lui a

despăgubirii de asigurare în sumă de 12 550 de lei, a penalității în sumă de 2 259 de

lei, a dobânzii de întârziere în sumă de 2 596 de lei și a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 26 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, a

fost admisă acțiunea parțial.

Au fost încasate din contul SA „Klassika Asigurări” în beneficiul lui Iurie

Stratan despăgubirea de asigurare în sumă de 1 010 de lei, dobânda de întârziere în

sumă de 223,88 de lei și cheltuielile de judecată compuse din taxa de stat în sumă de

150 de lei, iar în total suma de 1 383,88 de lei.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, Iurie Stratan, reprezentat de

avocatul Corneliu Chisilița a contestat-o cu apel.

Prin încheierea protocolară din 14 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost

respinsă cererea de amânare a ședinței de judecată a instanței de apel din 14 iulie

2020 depusă de Iurie Stratan, reprezentat de Valeriu Bargan.

Prin decizia din 14 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Iurie Stratan, reprezentat de avocatul Corneliu Chisilița și menținută

hotărârea primei instanțe.

Întru consolidarea soluției adoptate, instanțele de judecată ierarhic inferioare

au ajuns la concluzia admiterii parțiale a cererii de chemare în judecată dispunând

încasarea despăgubirii de asigurare în sumă de 1 010 de lei și a dobânzii de întârziere

în sumă de 223,88 de lei, stabilind că facturile nr. 170906/2 din 6 septembrie 2017

și nr. 170908/3 privind valoarea pieselor și lucrărilor de reparație a autovehiculului

de model BMW 118 cu numărul de înmatriculare XXXXX nu se regăsesc în

procesul-verbal de constatare a daunelor care a fost semnat de către părți.

Cu referire la netemeinicia cerinței de încasare a penalității, instanțele de

judecată ierarhic inferioare au reținut că penalitatea reprezintă o sancțiune pentru

neexecutarea în termen a unei obligații pecuniare, însă, la caz, mărimea despăgubirii

de asigurare a fost contestată și doar prin hotărârea judecătorească s-a dispus

încasarea unei alte despăgubiri decât cea achitată, astfel că obligația de achitare a

despăgubirii de asigurare nu poate fi considerată ca o obligație executată cu

întârziere.

2

La 10 septembrie 2020, Iurie Stratan, reprezentat de avocatul Corneliu

Chisilița a declarat recurs împotriva deciziei din 14 iulie 2020 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel

și a hotărârii primei instanțe, în partea în care a fost respinsă acțiunea, cu emiterea

unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu actele judecătorești recurate

în partea în care au fost respinse pretențiile din acțiune, considerându-le în această

parte neîntemeiate și nefondate.

A evidențiat că prima și unica ședință de judecată în instanța de apel a avut

loc la 14 iulie 2020.

La 10 iulie 2020, din partea avocatului Valeriu Bargan a fost formulată o

cerere de amânare a examinării cauzei din motiv că este antrenat la examinarea unei

alte cauze civile la aceiași dată și aceiași oră în cadrul Judecătoriei Chișinău sediul

Rîșcani.

Totodată, a comunicat că la 13 iulie 2020, cu o zi înainte de ședința de judecată

stabilită, a fost telefonat de către asistentul/grefierul judecătorului de la Curtea de

Apel, fiindu-i solicitate acte confirmative la cererea de amânare, în aceiași zi, fiind

expediate prin email, actele care confirmau cele menționate în cererea de amânare.

Cu toate acestea, în prima și unica ședință de judecată din cadrul instanței de

apel, în lipsa lui și a reprezentantului său, a fost examinată cererea de apel pe fond.

Având în vedere faptul că respingerea cererii de amânare a procesului a fost

dispusă de către instanța de apel printr-o încheiere protocolară, care nu este

susceptibila de a fi atacată cu recurs separat, a considerat că urmează a fi casată

această încheiere alăturat de decizia instanței de apel, cu trimiterea cauzei la

rejudecare.

La fel, a precizat că factura nr. 170822/1 din 1 septembrie 2017, factura

nr. 170906/2 din 6 septembrie 2017 și factura nr. 170908 din 8 septembrie 2017

cuprind aceleași piese și lucrări ca cele prevăzute în procesul-verbal de constatare a

pagubelor și a raportului de evaluare întocmit la cererea asiguratorului.

A învederat că esența litigiului constă în divergențele de preț asupra lucrărilor

și pieselor de restaurare și nicidecum de numărul acestora, or de către părți nu a fost

invocată lipsa a careva poziții în actele de evaluare, deoarece pozițiile acestora au o

formulare distinctă în actele de evaluare/reparație.

Contrar argumentelor instanței de apel, a accentuat recurentul că la momentul

constatării pagubelor nu a participat evaluatorul/expertul SRL „Exauto-Plus” și nici

nu este indicat în acest act despre viitorul expert care va evalua pagubele.

Astfel, în procesul-verbal de constatare a daunelor din 17 august 2017 nu

există nicio mențiune, niciun cuvânt și nicio notiță despre faptul că SRL „Exauto-

Plus” va efectua evaluarea daunelor.

După stabilirea daunelor, acest proces-verbal, împreună cu pozele, a fost

transmis de asigurator către SRL „Exauto-Plus” pentru determinarea valorii în bani

a daunelor.

Prin urmare, este eronată poziția instanței de apel referitor la lipsa obiecțiilor

din partea lui asupra determinării companiei de evaluare SRL „Exauto-Plus”.

3

A subliniat că intimatul nu a cerut acordul, iar dânsul nu a oferit

consimțământul de a evalua prejudiciul la SRL „Exauto-Plus”, expert Adrian

Ciobanu.

Cu atât mai mult, dânsul nu a dat acordul la o asemenea valoare a despăgubirii

stabilită în acest act de evaluare.

A evidențiat că actul de evaluare efectuat de SRL „Exauto-Plus” nu poate

servi ca temei de achitare a despăgubirii din motiv că nu a fost coordonat cu persoana

păgubită.

La 30 noiembrie 2020, în adresa SA „Klassika Asigurări” și Nicolai Uzun a

fost expediată copia cererii de recurs depusă de Iurie Stratan, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

anexată la materialele dosarului (f. d. 163), fiind recepționată de către destinatari la

2 decembrie 2020, ceea ce se atestă prin avizele de recepție anexate la actele cauzei

(f. d. 164, 165).

La 23 decembrie 2020, prin intermediul oficiului poștal, SA „Klassika

Asigurări” a depus referință la recursul declarat de Iurie Stratan, solicitând

respingerea recursului ca neîntemeiat, menținerea hotărârii primei instanțe și a

deciziei instanței de apel.

Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție alte referințe nu au parvenit.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 10 septembrie 2020 împotriva deciziei din 14 iulie 2020 a Curții de Apel

Chișinău în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului declarat de Iurie Stratan, reprezentat de

avocatul Corneliu Chisilița, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Iurie Stratan, reprezentat de

4

avocatul Corneliu Chisilița, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin. (2), (3) și (4) CPC, deoarece argumentele invocate în recursul declarat se referă

la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu

relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material,

respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Pe de altă parte, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că nu constituie temei de a declara

admisibil recursul lui Iurie Stratan, reprezentat de avocatul Corneliu Chisilița nici

argumentul precum că instanța de apel a examinat cererea de apel pe fond din prima

și unica ședință de judecată, în lipsa lui și a reprezentantului său, deși la 10 iulie

2020, din partea avocatului Valeriu Bargan a fost formulată o cerere de amânare a

examinării cauzei din motiv că acesta este antrenat la examinarea unei alte cauze

civile la aceiași dată și aceiași oră în cadrul Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, iar

la 13 iulie 2020, prin email, au fost expediate actele care confirmau cele menționate

în cererea de amânare.

Astfel, se va nota că din materialele dosarului rezultă că Iurie Stratan a

încheiat contractul de acordare a asistenței juridice cu avocatul Corneliu Chiselița,

fiind semnat mandatul seria MA nr. 1166274 din 28 decembrie 2017 (f. d. 2).

Totodată, se va reține că avocatul Corneliu Chisilița, pe lângă faptul că prin

delegația de substituire din 18 iunie 2018 a împuternicit avocatul Valeriu Bargan să

îl substituie doar în Judecătoria Chișinău pentru clientul Iurie Stratan, instanței de

judecată nu au fost prezentate careva probe care ar confirma că eliberarea mandatului

seria MA nr. 1252974 din 18 iunie 2018, pe numele lui Valeriu Bargan, ce conține

împuternicirile conform art. 81 CPC, menționate pe verso, semnat de avocatul

Corneliu Chisilița, a avut loc cu acordul lui Iurie Stratan, în situația în care delegarea

împuternicirilor poate avea loc doar cu acordul clientului (f. d. 69, 70).

Distinct de cele expuse și având în vedere faptul că din materialele dosarului

rezultă incontestabil că avocatul Corneliu Chisilița, împuternicit de Iurie Stratan prin

mandatul seria MA nr. 1166274 din 28 decembrie 2017, a fost înștiințat despre

ședința de judecată a instanței de apel din 14 iulie 2020, ceea ce se confirmă prin

avizul de recepție anexat la actele cauzei (f. d. 129), dar care nu s-a prezentat în

ședința de judecată a instanței de apel fără motive întemeiate, instanța de apel corect

a dispus examinarea cauzei în lipsa părților care nu s-au prezentat la proces.

Or, prevederile art. 75 alin. (4) CPC, care direct indică că actele procedurale

efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor sale sunt obligatorii pentru

persoana reprezentată în măsura în care ele ar fi fost efectuate de ea însăși. Culpa

reprezentantului este echivalentă culpei părții.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

5

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia

probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a

apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a

probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul

privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr. 26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat

de Iurie Stratan, reprezentat de avocatul Corneliu Chisilița urmează a fi considerat

ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Iurie Stratan, reprezentat de

avocatul Corneliu Chisilița.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

6