2ra-124/21 — cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin contraventie

2ra-124/21 — cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin contraventie (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-124/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Centru (jud. I. Dutca)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Anton, A. Bostan, V. Cotorobai)

ÎNCHEIERE

13 ianuarie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de

Veaceslav Nicolenco, reprezentat de avocatul Natalia Pruteanu

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Veaceslav Nicolenco

împotriva lui Tudor Gherțescu cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin

contravenție

împotriva deciziei din 2 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de Veaceslav Nicolenco, admis apelul declarat de Tudor

Gherțescu, casată parțial hotărârea din 20 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău

sediul Centru și emisă în această parte o nouă hotărâre

constată:

La 28 februarie 2019, Veaceslav Nicolenco a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Tudor Gherțescu cu privire la repararea prejudiciului cauzat

prin contravenție.

În motivarea acțiunii a invocat că la 30 august 2013, la intersecția străzilor

Mihai Viteazul și Columna din mun. Chișinău, a avut loc accidentul rutier în care au

fost implicate automobilele de model Opel Astra, cu n/î XXXXX, condus de Tudor

Gherțescu și automobilul de model Toyota Matrix, cu n/î XXXXX, condus de către

dânsul.

La 2 septembrie 2013, de către agentul constatator a fost întocmit procesul-

verbal cu privire la contravenție în privința lui Tudor Gherțescu, prin care a fost

constatat că acesta, intenționând să preselecteze banda de deplasare, nu a cedat

trecerea automobilului de model Tayota Matrix, cu n/î XXXXX, care circula pe

aceiași bandă, în aceiași direcție, prin urmare a comis tamponarea, ignorând

prevederile pct. 39 (3) din Regulamentul circulației rutiere și a comis contravenția

prevăzută de art. 242 alin. (1) Cod contravențional.

1

Astfel, prin decizia agentului constatator din 2 septembrie 2013, Tudor

Gherțescu a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției prevăzute de art. 242

alin. (1) Cod contravențional, fiindu-i stabilită sancțiunea principală sub formă de

amendă în mărime de 40 u. c. și sancțiunea complementară sub formă de 5 puncte

de penalizare.

A relatat că la 5 septembrie 2013, Tudor Gherțescu a depus contestație

împotriva deciziei agentului constatator din 2 septembrie 2013, prin care a solicitat

anularea deciziei, iar în rezultat încetarea procedurii din lipsa contravenției.

Totodată, a precizat reclamantul că procesul contravențional a durat aproape

4 ani, inițial cauza fiind examinată de către Judecătoria Centru mun. Chișinău,

începând cu data de 15 octombrie 2013 și până la 30 iunie 2015, când prin hotărârea

Judecătoriei Centru mun. Chișinău, a fost admisă contestația depusă de Tudor

Gherțescu împotriva deciziei agentului constatator din 2 septembrie 2013 cu privire

la sancționarea contravențională, dispunându-se anularea atât a deciziei de

sancționare, cât și a procesului-verbal din 2 septembrie 2013.

Fiind contestată cu recurs, cauza a fost examinată în Curtea de Apel Chișinău

în perioada 18 august 2015 până la 30 noiembrie 2015, drept rezultat cererea de

recurs a fost admisă, cu trimiterea cauzei la rejudecare.

Astfel, în perioada de 14 ianuarie 2016 - 12 aprilie 2016, cauza a fost

examinată în judecătoria Centru mun. Chișinău, fiind emisă hotărârea de admitere a

contestației, iar prin decizia Curții de Apel Chișinău, a fost admisă cererea de recurs,

cu remiterea cauzei la rejudecare.

În perioada de 8 septembrie 2016 - 14 decembrie 2016, cauza a fost examinată

la judecătoria Chișinău sediul Centru, fiind emisă hotărârea de respingere a

contestației depuse de Tudor Gherțescu, ulterior cauza a fost examinată la Curtea de

Apel Chișinău în perioada 28 februarie 2017 - 24 martie 2017 și prin decizia din

14 martie 2017 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea depusă de Tudor

Gherțescu.

A subliniat reclamantul că pe tot parcursul examinării cauzei a suportat

diferite cheltuieli, fiind nevoit să se deplaseze din mun. XXXXX, unde își are

domiciliu, până în mun. Chișinău, în vederea participării în ședințele de judecată, în

total 34 de ședințe, suma cheltuielilor de transport fiind în mărime de 20 217,72 de

lei, cheltuieli cu titlu de asistență juridică, deoarece a apărut necesitatea de a-și

angaja un avocat, pentru serviciile căruia a suportat cheltuieli în mărime de 6 000 de

lei, precum și cheltuieli de reparație a automobilului de model Tayota Matrix, în

mărime de 1 314,05 de lei, ce constituie diferența între suma care a fost despăgubită

de către compania de asigurări și suma care a fost achitată.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 10, 11 Cod civil, art. 5, 7,

38, 82, 85, 90, 94, 96, 166-167, 256 CPC, art. 219, 220, 221, 227, 229 CPC.

A solicitat admiterea acțiunii, încasarea din contul pârâtului în beneficiul lui

a sumei de 1 314,05 de lei cu titlu de prejudiciu cauzat prin contravenție și a sumei

de 26 217,72 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată, iar în total a sumei de 27 531,77

de lei.

Prin hotărârea din 20 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, a

fost admisă acțiunea parțial.

2

Au fost încasate de la Tudor Gherțescu în beneficiul lui Veaceslav Nicolenco

cheltuielile de asistență juridică în sumă de 6 000 de lei.

În rest, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată cerința cu privire la repararea

prejudiciului material în sumă de 1 314,05 de lei și a cheltuielilor de transport pentru

deplasarea în ședințele de judecată în sumă de 20 217,72 de lei.

În susținerea soluției emise, prima instanță a notat că potrivit prevederilor

Legii cu privire la asigurări nr. 414-XVI din 22 decembrie 2006, reclamantul în

calitate de persoană păgubită, era în drept să formuleze obiecții asupra cuantumului

despăgubirii de asigurare și să atace în cazul dezacordului, decizia asigurătorului în

instanța de judecată, însă Veaceslav Nicolenco în cadrul ședinței de judecată a

confirmat că între părți a fost încheiat acordul la cuantumul despăgubirii achitate,

fără a fi formulate careva obiecții.

Prin urmare, a considerat prima instanță că urmează a fi respinsă cerința cu

privire la încasarea sumei de 1 314,5 de lei.

La fel, prima instanță a reținut că facturile prezentate de reclamant, cât și foile

de parcurs, nu pot fi luate în considerație ca probe, la stabilirea prejudiciului suportat

de reclamant, cât și la aprecierea cuantumului cheltuielilor suportate în legătură cu

deplasarea în ședințele de judecată, din care considerente cerința cu privire la

încasarea sumei de 20 217,72 de lei, urmează a fi respinsă ca fiind neîntemeiată.

Totodată, prima instanță a apreciat cuantumul sumei solicitate cu titlu de

cheltuieli pentru asistență juridică în mărime de 6 000 de lei, suportate în cadrul

procedurii contravenționale, ca fiind necesare și rezonabile, or reieșind din actele

prezentate, complexitatea cauzei, volumul de lucru efectuat de avocat, participarea

acestuia în ședințele de judecată, depunerea recursurilor, cât și factorul necesității și

rezonabilității acestor cheltuieli, se denotă că cheltuielile solicitate sunt rezonabile

și necesare.

Prin decizia din 2 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Veaceslav Nicolenco, admis apelul declarat de Tudor Gherțescu, casată

parțial hotărârea din 20 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, în

partea admiterii acțiunii și pronunțată în această parte o nouă hotărâre, prin care a

fost admisă parțial pretenția înaintată de Veaceslav Nicolenco împotriva lui Tudor

Gherțescu cu privire la repararea prejudiciului cauzat urmare a comiterii

contravenției.

A fost încasat de la Tudor Gherțescu în folosul lui Veaceslav Nicolenco

prejudiciul cauzat urmare a comiterii contravenției, sub formă de cheltuieli de

asistență juridică acordată în cadrul procedurii contravenționale, în sumă de 1 500

de lei.

În rest, a fost respinsă ca fiind nefondată pretenția cu privire la repararea

prejudiciului cauzat urmare a comiterii contravenției, sub formă de cheltuieli de

asistență juridică acordată în cadrul procedurii contravenționale, ce excedă suma de

1 500 de lei.

În rest, a fost menținută hotărârea primei instanțe în partea respingerii

pretențiilor înaintate de Veaceslav Nicolenco împotriva lui Tudor Gherțescu.

Întru consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat că Veaceslav

Nicolenco nu a prezentat vreun înscris sau probă admisibilă și pertinentă, care să

3

demonstreze că ar fi suportat real cheltuieli pentru asistența juridică acordată de

avocat în cadrul procesului contravențional în sumă de 6 000 de lei, deoarece

dispozițiile de plată anexate în acest sens au fost eliberate de CA „Natalia Pruteanu”

pentru SRL „Niconic Com”.

Astfel, instanța de apel a menționat că dovezi, cum ar fi dispoziții de plată,

transferuri sau plăți bancare, care să demonstreze efectuarea cărorva plăți din partea

lui Veaceslav Nicolenco către CA „Natalia Pruteanu” pentru acordarea asistenței

juridice în cadrul dosarului contravențional de acuzare a lui Tudor Gherțescu, la

dosar lipsesc.

Prin urmare, instanța de apel a constatat incorectitudinea concluziei primei

instanțe privind temeinicia și admiterea pretenției de încasare a sumei de 6 000 de

lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică suportate în legătură cu examinarea

cauzei contravenționale.

Cu toate acestea, deoarece Tudor Gherțescu, în cadrul judecării pricinii în

instanța de apel, a recunoscut pretenția în sumă de 1 500 de lei cu titlu de cheltuieli

de asistență juridică, care a fost demonstrată de Veaceslav Nicolenco prin contractul

de asistență juridică și având în vedere prevederile art. 27 alin. (1) și 60 alin. (2)

CPC, instanța de apel a considerat că urmează a fi admisă doar acțiunea în limita

pretenției recunoscute de pârât. În rest, pretenția reclamantului privind încasarea

prejudiciului sub formă de cheltuieli pentru plata serviciilor avocatului ce excedă

această sumă, urmează a fi respinsă ca fiind nefondată.

La 10 noiembrie 2020, prin intermediul oficiului poștal, Veaceslav Nicolenco,

reprezentat de avocatul Natalia Pruteanu a declarat recurs împotriva deciziei din

2 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea parțială

a hotărârii primei instanțe, casarea integrală a deciziei instanței de apel, cu emiterea

unei noi hotărâri de admitere parțială a acțiunii.

În motivarea recursului a invocat că instanțele de judecată ierarhic inferioare

au interpretat greșit circumstanțele cauzei, or chiar dacă în perioada în care se

eliberau foile de parcurs au fost efectuate de către el inclusiv și deplasări în interes

de serviciu, nu se exclude faptul că s-a deplasat cu automobilul în ședințele de

judecată.

Astfel, procesele-verbale ale ședințelor de judecată denotă cu certitudine

faptul că dânsul era prezent la ședințele de judecată, dățile ședințelor de judecată se

încadrează în perioada indicată în foile de parcurs.

Cu referire la încasarea cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 6 000

de lei suportate în legătură cu examinarea cauzei contravenționale, a considerat că

instanța de apel a apreciat arbitrar probele, or atât în contractual de acordare a

asistentei juridice nr. 26 din 5 decembrie 2013, în acordurile suplimentare, cât și în

bonurile de plată este indicat beneficiar și persoana care a achitat - Veaceslav

Nicolenco și nu persoana juridică.

La 2 decembrie 2020, în adresa lui Tudor Gherțescu a fost expediată copia

cererii de recurs depusă de Veaceslav Nicolenco, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la

materialele dosarului (f. d. 130 vol. II), fiind recepționată la 11 decembrie 2020, ceea

ce se atestă prin avizul de recepție anexat la actele cauzei (f. d. 131 vol. II).

4

Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție nu a parvenit referința prin care

intimatul să-și expună poziția față de temeiurile recursului.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată la

11 septembrie 2020 la adresa electronică a reprezentantului recurentului, avocatului

Natalia Pruteanu, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la

actele cauzei (f. d. 109 vol. II).

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 10 noiembrie 2020 în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului declarat de Veaceslav Nicolenco,

reprezentat de avocatul Natalia Pruteanu, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept

inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Veaceslav Nicolenco,

reprezentat de avocatul Natalia Pruteanu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

5

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia

probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a

apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a

probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul

privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr. 26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat

de Veaceslav Nicolenco, reprezentat de avocatul Natalia Pruteanu urmează a fi

considerat ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Veaceslav Nicolenco,

reprezentat de avocatul Natalia Pruteanu.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

6