2ra-106/21 — cu privire la majorarea cuantumului pensiei de intretinere a copilului minor, micsorarea cuantumului pensiei de intretinere a copilului minor

2ra-106/21 — cu privire la majorarea cuantumului pensiei de intretinere a copilului minor, micsorarea cuantumului pensiei de intretinere a copilului minor (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-106/21

Prima instanță: Judecătoria Hîncești sediul Ialoveni (jud. M. Juganari)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Anton, A. Bostan, V. Cotorobai)

ÎNCHEIERE

13 ianuarie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Mariana Pitic

Nina Vascan

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de

Margareta Holban

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Margaretei Holban

împotriva lui Oleg Holban cu privire la majorarea cuantumului pensiei alimentare

pentru întreținerea copilului minor și

la cererea de chemare în judecată a lui Oleg Holban împotriva Margaretei

Holban cu privire la micșorarea cuantumului pensiei alimentare

împotriva deciziei din 6 august 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost admis apelul declarat de Margareta Holban, casată parțial hotărârea din

18 februarie 2019 a Judecătoriei Hîncești sediul Ialoveni și emisă în această parte o

nouă hotărâre

constată:

La 28 septembrie 2017, Margareta Holban a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Oleg Holban cu privire la majorarea cuantumului pensiei

alimentare pentru întreținerea copilului minor.

În motivarea acțiunii a invocat că a fost căsătorită cu Oleg Holban, căsătoria

fiind înregistrată la 22 septembrie 2001 de către Oficiul Stării Civile sect. Centru

mun. Chișinău, din care, la XXXXX, s-a născut copilul comun XXXXX.

Căsătoria dintre ea și Oleg Hoilban a fost desfăcută prin hotărârea din

19 august 2016 a Judecătoriei Ialoveni. La desfacerea căsătoriei, instanța de judecată

a determinat domiciliul copilului minor cu mama. Totodată, a fost dispusă încasarea

din contul lui Oleg Holban a pensiei de întreținere pentru copilul minor în mărime

de 1/4 din salariu și/sau din alte venituri, începând cu 31 mai 2016 și până la

atingerea majoratului copilului.

La 18 octombrie 2016, a fost citată la sediul executorului judecătoresc

Anatolie Ciorba, unde, în lipsa avocatului ei, executorul judecătoresc și Oleg Holban

1

au început să o convingă insistent să semneze un act prin care ultimul va achita lunar

în contul pensiei de întreținere pentru copilul lor minor suma de 15 000 de lei, în loc

de 1/4 din salariu și/sau din alte venituri ale sale.

A menționat că atât executorul judecătoresc, cât și pârâtul vorbeau pe un ton

autoritar, ea aflându-se într-o stare fizică și psihică foarte precară, urmând la acel

moment tratamente medicale de reabilitare după desfacerea neașteptată a căsătoriei

și manifestarea unui comportament inadecvat de către fostul soț.

Astfel, sub presiunea celor doi, dânsa a semnat procesul-verbal de conciliere

a părților din 18 octombrie 2016, potrivit căruia Oleg Holban va achita pensia de

întreținere în mărime de 15 000 de lei lunar, începând cu 31 mai 2016 și până la

atingerea majoratului copilului pe contul bancar deschis la BC „EuroCreditBank”

SA.

În luna august 2017, în timpul unor discuții cu niște cunoștințe a aflat

întâmplător despre faptul că Oleg Holban, care este angajat în cadrul

BC „EuroCreditBank” SA, în funcția de președinte al Comitetului de conducere al

Băncii, dispune de un salariu lunar impunător, ce depășește suma de 100 000 de lei.

Totodată, acesta dispunând și de alte venituri, prin încasarea, la anumite termene

stabilite, dividende/beneficii financiare din activitatea băncii pe care o conduce.

A comunicat că la 15 septembrie 2017, a solicitat Băncii prezentarea

informației cu privire la cuantumul salariului lunar și a tuturor veniturilor de care

dispune Oleg Holban, însă, până la momentul adresării cu acțiune în instanță nu a

primit răspuns.

A mai notat reclamanta că Oleg Holban nu are alți copii la întreținere, decât

copilul comun XXXXX.

A indicat că, deși este destinată a satisface în primul rând nevoile alimentare

ale copilului, obligația legală de întreținere a copilului, este mult mai complexă decât

o simplă îndatorire alimentară, pentru că are menirea de a procura celui îndreptățit,

resursele necesare împlinirii și a altor trebuințe, precum cele privind asigurarea unei

instruiri corespunzătoare, a unei locuințe, a tratamentelor medicale etc.

Având în vedere schimbarea stării materiale a pârâtului, a considerat

rezonabilă încasarea pensiei de întreținere a copilului minor în mărime de 1/4 din

salariu și alte venituri ale acestuia, dar nu a unei sume fixe care o dezavantajează

vădit pe minora XXXXX.

Cu referire la informația publică plasată pe site-ul oficial al Biroului național

de Statistică privind inflația anuală, în situația în care prețurile la produsele

alimentare, articolele de îmbrăcăminte, serviciile comunale ș.a. sunt în creștere cu

fiecare lună, a evidențiat reclamanta că modificarea cuantumului pensiei de

întreținere, prin încasarea acesteia în proporție de 1/4 din salariu și din alte venituri

ale lui Oleg Holban, ar constitui o sumă adecvată pentru întreținerea copilului minor

XXXXX, conform posibilităților reale și actuale ale pârâtului.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 3, 9, 27 din Convenția

internațională privind drepturile copilului, art. 13 Cod de executare, art. 74, 75, 110

Codul familiei, art. 5, 39, 166, 167 CPC.

A solicitat admiterea acțiunii, modificarea cuantumului pensiei de întreținere

pentru copilul minor XXXXX stabilit în sumă fixă de 15 000 de lei lunar prin

procesul-verbal de conciliere a părților din 18 octombrie 2016, încasarea din contul

2

lui Oleg Holban în beneficiul ei a pensiei de întreținere pentru copilul minor

XXXXX în mărime de 1/4 din salariul și din alte venituri ale pârâtului Oleg Holban

începând cu data depunerii cererii în instanța de judecată.

Pe parcursul examinării cauzei, Margareta Holban a depus cerere privind

concretizarea pretențiilor în acțiune, prin care a solicitat majorarea cuantumului

pensiei de întreținere a copilului minor XXXXX până la suma de 30 000 de lei lunar

și încasarea pensiei de întreținere a copilului minor XXXXX în mărime de 30 000

de lei lunar din contul lui Oleg Holban.

La 27 octombrie 2017, Oleg Holban a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Margaretei Holban cu privire la micșorarea cuantumului pensiei de

întreținere a copilului minor.

În motivarea acțiunii a invocat că Margareta Holban folosește pensia

alimentară, destinată creșterii și educației copilului comun, pentru necesități

personale, în detrimentul și interesele copilului minor XXXXX.

Totodată, pensia de întreținere a copilului minor este utilizată pentru scopuri

personale ale pârâtei, inclusiv și a rudelor ei, care se află în afara Republicii Moldova

(a fiicei ei de 29 de ani din prima căsătorie și a nepotului), fapt ce nu corespunde

destinației plății pensiei de întreținere a copilului minor și este în contradicție cu

Codul familiei.

A menționat reclamantul că în calitatea sa de părinte, a achitat lunar pensia de

întreținere a copilului minor.

La fel, a învederat că prin șantajul cu bani, pentru a obține întrevederi cu fiica

sa, suplimentar la pensia de întreținere a copilului minor a mai dat pârâtei pentru

întreținerea copilului o suma considerabilă de bani lunar, a procurat fiicei haine,

produse alimentare, a contribuit la dezvoltarea și educația fiicei, la ocupațiile ei cu

dansuri, a plătit bona (dădaca) fiicei și multe altele.

Astfel, a plătit pârâtei în mediu lunar circa de doua ori mai mult decât suma

stabilită ca pensie de întreținere a copilului minor.

A precizat că sumele plătite pârâtei în această perioadă sunt clasificate în mai

multe categorii:

- pensia de întreținere a copilului minor plătită conform procesului-verbal

de conciliere a părților din 18 octombrie 2016 (în mărime de 15 000 de

lei), care este mai mare decât salariul mediu lunar pe economie (5 600 de

lei) cu mai mult de 2.5 ori, a fost plătită în mod regulat, constituind suma

de 255 000 de lei în perioada iunie 2016 - octombrie 2017;

- diverse - la propria sa dorință și anume bona copilului minor în mediu lunar

câte 4 000 de lei lunar; îmbrăcăminte și încălțăminte: 1 500 - 2 000 de lei

lunar (inclusiv cele procurate peste hotarele RM); produse alimentare și

produse de igienă: 1 000 de lei lunar; asistență medicală: în total în această

perioadă aproximativ 4 000 de lei pentru medicamente când a fost bolnavă

de viroze/răceli, crize de pancreas, consultații la medici, investigații

medicale, USG; educația copilului: achitarea grădiniței, apoi a școlii, cărți

pentru școală și rechizite; distracții, jucării, cărți și alte;

- cheltuieli adiționale: cercurile de dans ale copilului: 350 - 375 de lei lunar,

haine, încălțăminte specială, turneele peste hotare la concursuri: pentru

Romania în anul 2016 - 700 de lei românești (echivalentul a 170 de euro)

3

și 125 de euro, în anul 2017 pentru turneu Romania - Ungaria - Cehia -

Germania - 750 de euro și 1 200 de coroane cehe etc., din care 700 de lei

românești, 125 de euro și 1 200 de coroane cehe, pe care Margareta Holban

le-a solicitat spunând ca are nevoie de bani pentru diurnă.

A mai notat că Margareta Holban lunar insistă ca dânsul să cumpere copilului

haine și încălțăminte, pe care le dorește ea ca mama (trimițându-i pozele acestor

obiecte), să-i achite copilului odihna la mare, odihna la tabără, dansurile și turneele

în străinătate, tot necesarul pentru școală, să procure produse alimentare și

medicamente necesare pentru copil și alte necesități, cheltuieli ocazionale.

La fel, pârâta a mai solicitat sume considerabile de bani pentru alte scopuri,

invocând diferite motive: pentru petrecerea zilei de naștere a copilului - 3 000 de lei

(februarie 2017), odihna la mare împreuna cu fiica ei de la prima căsătorie și nepotul

- 830 de euro în Italia în anul 2016, 700 de euro în Turcia (de facto în Ucraina) în

anul 2017, pentru procurarea mobilei din străinătate pentru camera copilului la

comandă din IKEA, Marea Britanie, în suma de 770 de lire sterline, în decembrie

2016, tabăra de vara pentru copii – 2 900 de lei, pentru a cumpăra haine și

încălțăminte copilului din străinătate 5 000 de lei în iulie 2016, 5 000 de lei în aprilie

2017 etc.

Alți bani adiționali pe care pârâta i-a solicitat: 10 000 de lei, 1 250 de euro,

1 750 de dolari SUA, 1 250 de lire sterline în august 2016, 50 000 de lei în ianuarie

2017 ș.a.

Astfel, în total la capitolul cheltuieli, în perioada iunie 2016 - octombrie 2017,

a plătit mai mult de 635 000 de lei, adică în mediu peste 37 000 de lei lunar, cheltuieli

pe care le-a suportat pentru a evita certurile și a obține întrevederi cu copilul său,

ceea ce afectează mult situația sa financiară, lezându-i drepturile personale.

A evidențiat că, făcând o analiză a mijloacelor financiare primite de pârâtă și

a cheltuielilor efectuate (extraselor din conturile bancare, în special - de card din

sistemul informațional de procesare a cardurilor, cu descrierea tranzacției pe carduri

și adresa locului de tranzacționare pentru perioada 2016 - 2017), a ajuns la concluzia

că Margareta Holban, ca mamă, nu a contribuit cu nimic la întreținerea copilului, dar

a utilizat pensia de întreținere a copilului minor contrar destinației acestei plăți și

anume în scopuri personale.

Prin urmare, utilizarea pensiei de întreținere a copilului minor în scopuri

personale, fără a contribui personal la educația, buna creștere a fiicei, constituie o

încălcare a obligației prevăzute de art. 62 Codul familiei.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 5, 39, 166, 167 CPC, art. 74-

76 Codul familiei, art. 18 din Legea privind drepturile copilului, art. 18 din

Convenția internațională cu privire la drepturile copilului.

A solicitat micșorarea pensiei de întreținere a copilului minor XXXXX până

la cuantumul salariului mediu lunar pe economie în vigoare în anul de gestiune –

6 000 de lei, precum și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din 3 octombrie 2018 a Judecătoriei Hîncești sediul Ialoveni,

cauzele civile au fost conexate într-un singur proces.

Prin hotărârea din 18 februarie 2019 a Judecătoriei Hîncești sediul Ialoveni, a

fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Margareta

Holban.

4

A fost admisă parțial cererea conexă înaintată de Oleg Holban.

A fost modificat cuantumul pensiei alimentare achitată de către Oleg Holban,

stabilit prin procesul-verbal de conciliere a părților din 18 octombrie 2016 întocmit

de executorul judecătoresc Anatolie Ciorba, prin care Oleg Holban s-a obligat să

achite în beneficiul Margaretei Holban, pensia pentru întreținerea copilului minor –

XXXXX în mărime bănească fixă de câte 15 000 de lei lunar, începând cu data de

31 mai 2016 și până la atingerea majoratului de către copil.

A fost încasată de la Oleg Holban în beneficiul Margaretei Holban pensia

pentru întreținerea copilului minor XXXXX în sumă bănească fixă în mărime de

6 150 de lei lunar, începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până

la atingerea majoratului de către copil.

În susținerea soluției emise, prima instanță a reținut că Margareta Holba nu a

prezentat instanței de judecată nicio probă ce ar demonstra faptul că suma de 15 000

de lei achitată de Oleg Holban ca pensiei alimentară, ar fi insuficientă pentru a

asigura copilului XXXXX un nivel de viață decent.

Totodată, prima instanță a reținut că prin Hotărârea Guvernului nr. 54 din

17 ianuarie 2018 cu privire la aprobarea cuantumului salariului mediu lunar pe

economie prognozat pentru anul 2018, a fost aprobat cuantumul salariului mediu

lunar pe economie, prognozat pentru anul 2018, în mărime de 6 150 de lei.

A considerat prima instanță parțial întemeiată acțiunea înaintată de Oleg

Holban și a ajuns la concluzia de a micșora cuantumul pensiei alimentare achitată

de Oleg Holban pentru întreținerea copilului minor XXXXX de la suma de 15 000

de lei până la suma de 6 150 de lei lunar.

Prin decizia din 8 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Margareta Holban și menținută hotărârea primei instanțe.

Prin decizia din 17 iunie 2020 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis

recursul declarat de Margareta Holban, casată integral decizia din 8 octombrie 2019

a Curții de Apel Chișinău, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel

Chișinău, în alt complet de judecată.

Prin decizia din 6 august 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de Margareta Holban, casată parțial hotărârea din 18 februarie 2019 a

Judecătoriei Hîncești sediul Ialoveni în partea admiterii parțiale a cererii conexe

înaintate de Oleg Holban și în această parte emisă o hotărâre nouă prin care a fost

respinsă cererea de chemare în judecată conexă înaintată de Oleg Holban ca fiind

neîntemeiată.

În rest, a fost menținută hotărârea primei instanțe.

Întru consolidarea soluției adoptate, cu referire la cererea de chemare în

judecată depusă de Oleg Holban, instanța de apel a reținut că în lipsa probelor cu

privire la înrăutățirea situației materiale a părintelui debitor (Oleg Holban), se face

imposibilă modificarea prin diminuare a cuantumului pensiei pentru întreținerea

copilului minor în sensul micșorării cuantumului acesteia.

Cu referire la cererea de chemare în judecată depusă de către Margareta

Holban, instanța de apel a stabilit că ultima nu a prezentat instanței de judecată nicio

probă ce ar demonstra faptul că suma de 15 000 de lei achitată de Oleg Holban ca

pensie alimentară, ar fi insuficientă pentru a asigura copilului XXXXX un nivel de

viață decent, ba mai mult, Oleg Holban a prezentat înscrisuri din care rezultă că

5

acesta în afară de suma de 15 000 de lei, la multiplele adresări din partea Margaretei

Holban suportă și alte cheltuieli (procurarea biletelor de odihnă peste hotarele țării

pentru copil, achitarea costurilor pentru cursurile de dans, cât și achitarea

echipamentului necesar copilului pentru aceste ocupații ș.a.) solicitate pentru

întreținerea copilului și că nu se eschivează de la întreținerea decentă a acesteia.

Astfel, doar simpla invocare a faptului că Margareta Holban a fost dusă în

eroare de Oleg Holban în privința veniturilor sale și că aceste venituri îi permit lui

Oleg Holban să achite mai mult decât 15 000 de lei, nu poate constitui temei de

admitere a cererii de chemare în judecată depusă de Margareta Holban.

La 4 noiembrie 2020, Margareta Holban a declarat recurs împotriva deciziei

din 6 august 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia,

modificarea deciziei instanței de apel, casarea integrală a hotărârii primei instanțe,

cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii înaintată de ea și de respingere a

acțiunii înaintată de Oleg Holban.

În motivarea recursului a invocat că aprecierea probelor de către instanțele de

judecată ierarhic inferioare a fost superficială și asta a dus la încălcarea drepturilor

și libertăților fundamentale ale copilului minor.

Motivarea deciziei recurate se bazează doar pe faptul că dânsa, ca și mamă

solitară a copilului minor XXXXX, nu a demonstrat că 15 000 de lei pe lună nu îi

sunt suficienți copilului pentru trai, iar din acest motiv ea trebuie să fie lipsită de

pensia de întreținere ce trebuie să fie achitată legal de tatăl Oleg Holban.

În pofida faptului că instanța de apel la etapa rejudecării a menționat în decizia

sa despre două probe de bază care dovedesc veniturile reale ale intimatului și anume

certificatul de salariu și adeverința de la Serviciul fiscal de stat (prezente în

materialele cauzei), totuși nu le-a dat o apreciere justă, confirmând astfel încălcarea

procedurii de examinare corectă a apelului.

Instanța de apel a concluzionat că în lipsa probelor cu privire la înrăutățirea

situației materiale a părintelui debitor, se face imposibilă modificarea prin diminuare

a cuantumului pensiei pentru întreținerea copilului minor în sensul micșorării

cuantumului acesteia.

Această concluzie a instanței de apel dovedește faptul că litigiul inițiat la

cererea ei de chemare în judecată împotriva lui Oleg Holban privind majorarea

cuantumului pensiei de întreținere a copilului minor constituie o acțiune legitimă

chiar și în situația existenței procesului-verbal de conciliere din 18 octombrie 2016,

prin care a fost indusă în eroare să accepte suma de 15 000 de lei în loc de 1/4 din

salariul și din toate veniturile debitorului.

Astfel, din moment ce instanța examinează cererea debitorului privind

posibilitatea micșorării pensiei de întreținere, verificând dacă sunt sau nu probe în

acest sens, atunci în mod proporțional este obligată să examineze și cererea privind

posibilitatea majorării acestei pensii, reieșind din art. 75 alin. (2) Codul familiei.

În cazul dat, instanța de apel a concluzionat corect din probele administrate că

veniturile lui Oleg Holban nu s-au micșorat, ba din contra, s-au majorat în

comparație cu veniturile lui din anul 2014 de exemplu.

Astfel, schimbarea stării materiale a lui Oleg Holban a fost dovedită pe deplin

la examinarea cauzei în prima instanță și instanța de apel, inclusiv la rejudecare, așa

cum bine rezultă din materialele dosarului.

6

Certificatul de salariu și adeverința de la Serviciul fiscal de stat sunt

argumentul ei de bază.

Totodată, a remarcat că examinarea apelului a avut loc în lipsa ei și a

reprezentantului său.

Astfel, cererea din 5 august 2020 de amânare a ședinței de judecată din

6 august 2020 a fost respinsă fără vreun temei legal.

Având dreptul la intimitate și dreptul de a amâna o singură dată ședința, a

depus o cerere prin reprezentantul său, fiind încrezută în drepturile ei, care însă i-au

fost știrbite în mod grosolan atunci când s-a decis examinarea cauzei în lipsa ei și a

avocatului său.

A considerat recurenta că acest fapt constituie îngrădirea accesului la justiție,

încălcarea dreptului la un proces echitabil și un temei în plus de casare a deciziei

instanței de apel care încalcă vădit toate drepturile și interesele legitime ale ei și ale

copilului minor XXXXX.

A evidențiat și faptul că din înregistrarea audio a ședinței de judecată, rezultă

că judecătorul raportor Angela Bostan a menționat de câteva ori că nu este pregătită

de ședință pentru că a recepționat cu o zi înainte cererea de amânare pe care a

considerat-o de drept întemeiată și nu a studiat dosarul pentru a fi gata să se expună

pe marginea apelului.

În pofida acestui fapt, președintele completului, judecătorul Marina Anton a

forțat-o să examineze și să ia decizia fără a intra în esența litigiului, fapt pe care îl

consideră inadmisibil mai ales atunci când în joc este interesul unui copil minor,

interes care, dacă s-ar fi respectat prevederile Convenției internaționale privind

drepturile copilului, ar fi avut calificativul de interes superior, dar în condițiile

descrise, a fost ultimul interes luat în calcul în acea ședință și în acest dosar.

La 5 ianuarie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Oleg Holban, reprezentat

de avocatul Veronica Pascal a depus referință la recursul declarat de Margareta

Holban, solicitând declararea recursului ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în

adresa părților la 12 octombrie 2020, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

(f. d. 64 vol. IV), însă careva date care ar confirma recepționarea acesteia de către

recurentă la materialele dosarului lipsesc.

Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 4 noiembrie 2020 în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului declarat de Margareta Holban, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

7

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Margareta Holban, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, deoarece

recursul declarat se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către

instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor

de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Pe de altă parte, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că nu constituie temei de a declara

admisibil recursul Mariei Holban nici argumentul precum că examinarea apelului a

avut loc în lipsa ei și a reprezentantului său, iar cererea din 5 august 2020 de amânare

a ședinței de judecată din 6 august 2020 a fost respinsă fără vreun temei legal.

Or, deși avocatul Cristina Carauș a depus la 5 august 2020 o cerere de amânare

a ședinței de judecată din 6 august 2020 în legătură cu dorința Margaretei Holban de

a participa personal la ședință, dar fiind în imposibilitate de a se prezenta la data de

6 august 2020, cererea dată nu a fost susținută prin probe pertinente ce ar indica la

imposibilitatea participării acesteia la ședința de judecată menționată, fiind indicat

doar la general motivul personal.

Mai cu seamă că în ședința de judecată a instanței de apel din 6 august 2020,

nu s-a prezentat, fără motive întemeiate, nici reprezentantul apelantei Margareta

Holban – avocatul Cristina Carauș, dar care a participat la ședința de judecată a

instanței de apel din 30 iulie 2020, amânată pentru data de 6 august 2020, fără a avea

obiecții referitor la data amânării procesului și fără a invoca dorința Margaretei

Holban de a participa personal în ședință.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

8

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia

probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a

apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a

probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul

privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr. 26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat

de Margareta Holban urmează a fi considerat ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Margareta Holban.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Mariana Pitic

Nina Vascan

9