2ra-106/21 — cu privire la majorarea cuantumului pensiei de intretinere a copilului minor, micsorarea cuantumului pensiei de intretinere a copilului minor

Dosarul nr. 2ra-106/21 Prima instanță: Judecătoria Hîncești sediul Ialoveni (jud. M. Juganari) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Anton, A. Bostan, V. Cotorobai) ÎNCHEIERE 13 ianuarie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Mariana Pitic Nina Vascan examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Margareta Holban în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Margaretei Holban împotriva lui Oleg Holban cu privire la majorarea cuantumului pensiei alimentare pentru întreținerea copilului minor și la cererea de chemare în judecată a lui Oleg Holban împotriva Margaretei Holban cu privire la micșorarea cuantumului pensiei alimentare împotriva deciziei din 6 august 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admis apelul declarat de Margareta Holban, casată parțial hotărârea din 18 februarie 2019 a Judecătoriei Hîncești sediul Ialoveni și emisă în această parte o nouă hotărâre constată: La 28 septembrie 2017, Margareta Holban a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Oleg Holban cu privire la majorarea cuantumului pensiei alimentare pentru întreținerea copilului minor.

În motivarea acțiunii a invocat că a fost căsătorită cu Oleg Holban, căsătoria fiind înregistrată la 22 septembrie 2001 de către Oficiul Stării Civile sect. Centru mun. Chișinău, din care, la XXXXX, s-a născut copilul comun XXXXX. Căsătoria dintre ea și Oleg Hoilban a fost desfăcută prin hotărârea din 19 august 2016 a Judecătoriei Ialoveni. La desfacerea căsătoriei, instanța de judecată a determinat domiciliul copilului minor cu mama. Totodată, a fost dispusă încasarea din contul lui Oleg Holban a pensiei de întreținere pentru copilul minor în mărime de 1/4 din salariu și/sau din alte venituri, începând cu 31 mai 2016 și până la atingerea majoratului copilului.

La 18 octombrie 2016, a fost citată la sediul executorului judecătoresc Anatolie Ciorba, unde, în lipsa avocatului ei, executorul judecătoresc și Oleg Holban 1 au început să o convingă insistent să semneze un act prin care ultimul va achita lunar în contul pensiei de întreținere pentru copilul lor minor suma de 15 000 de lei, în loc de 1/4 din salariu și/sau din alte venituri ale sale. A menționat că atât executorul judecătoresc, cât și pârâtul vorbeau pe un ton autoritar, ea aflându-se într-o stare fizică și psihică foarte precară, urmând la acel moment tratamente medicale de reabilitare după desfacerea neașteptată a căsătoriei și manifestarea unui comportament inadecvat de către fostul soț.

Astfel, sub presiunea celor doi, dânsa a semnat procesul-verbal de conciliere a părților din 18 octombrie 2016, potrivit căruia Oleg Holban va achita pensia de întreținere în mărime de 15 000 de lei lunar, începând cu 31 mai 2016 și până la atingerea majoratului copilului pe contul bancar deschis la BC „EuroCreditBank” SA. În luna august 2017, în timpul unor discuții cu niște cunoștințe a aflat întâmplător despre faptul că Oleg Holban, care este angajat în cadrul BC „EuroCreditBank” SA, în funcția de președinte al Comitetului de conducere al Băncii, dispune de un salariu lunar impunător, ce depășește suma de 100 000 de lei. Totodată, acesta dispunând și de alte venituri, prin încasarea, la anumite termene stabilite, dividende/beneficii financiare din activitatea băncii pe care o conduce.

A comunicat că la 15 septembrie 2017, a solicitat Băncii prezentarea informației cu privire la cuantumul salariului lunar și a tuturor veniturilor de care dispune Oleg Holban, însă, până la momentul adresării cu acțiune în instanță nu a primit răspuns. A mai notat reclamanta că Oleg Holban nu are alți copii la întreținere, decât copilul comun XXXXX.

A indicat că, deși este destinată a satisface în primul rând nevoile alimentare ale copilului, obligația legală de întreținere a copilului, este mult mai complexă decât o simplă îndatorire alimentară, pentru că are menirea de a procura celui îndreptățit, resursele necesare împlinirii și a altor trebuințe, precum cele privind asigurarea unei instruiri corespunzătoare, a unei locuințe, a tratamentelor medicale etc. Având în vedere schimbarea stării materiale a pârâtului, a considerat rezonabilă încasarea pensiei de întreținere a copilului minor în mărime de 1/4 din salariu și alte venituri ale acestuia, dar nu a unei sume fixe care o dezavantajează vădit pe minora XXXXX. Cu referire la informația publică plasată pe site-ul oficial al Biroului național de Statistică privind inflația anuală, în situația în care prețurile la produsele alimentare, articolele de îmbrăcăminte, serviciile comunale ș.a.

sunt în creștere cu fiecare lună, a evidențiat reclamanta că modificarea cuantumului pensiei de întreținere, prin încasarea acesteia în proporție de 1/4 din salariu și din alte venituri ale lui Oleg Holban, ar constitui o sumă adecvată pentru întreținerea copilului minor XXXXX, conform posibilităților reale și actuale ale pârâtului. Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 3, 9, 27 din Convenția internațională privind drepturile copilului, art. 13 Cod de executare, art. 74, 75, 110 Codul familiei, art. 5, 39, 166, 167 CPC.

A solicitat admiterea acțiunii, modificarea cuantumului pensiei de întreținere pentru copilul minor XXXXX stabilit în sumă fixă de 15 000 de lei lunar prin procesul-verbal de conciliere a părților din 18 octombrie 2016, încasarea din contul 2 lui Oleg Holban în beneficiul ei a pensiei de întreținere pentru copilul minor XXXXX în mărime de 1/4 din salariul și din alte venituri ale pârâtului Oleg Holban începând cu data depunerii cererii în instanța de judecată. Pe parcursul examinării cauzei, Margareta Holban a depus cerere privind concretizarea pretențiilor în acțiune, prin care a solicitat majorarea cuantumului pensiei de întreținere a copilului minor XXXXX până la suma de 30 000 de lei lunar și încasarea pensiei de întreținere a copilului minor XXXXX în mărime de 30 000 de lei lunar din contul lui Oleg Holban.

La 27 octombrie 2017, Oleg Holban a depus cerere de chemare în judecată împotriva Margaretei Holban cu privire la micșorarea cuantumului pensiei de întreținere a copilului minor. În motivarea acțiunii a invocat că Margareta Holban folosește pensia alimentară, destinată creșterii și educației copilului comun, pentru necesități personale, în detrimentul și interesele copilului minor XXXXX. Totodată, pensia de întreținere a copilului minor este utilizată pentru scopuri personale ale pârâtei, inclusiv și a rudelor ei, care se află în afara Republicii Moldova (a fiicei ei de 29 de ani din prima căsătorie și a nepotului), fapt ce nu corespunde destinației plății pensiei de întreținere a copilului minor și este în contradicție cu Codul familiei.

A menționat reclamantul că în calitatea sa de părinte, a achitat lunar pensia de întreținere a copilului minor. La fel, a învederat că prin șantajul cu bani, pentru a obține întrevederi cu fiica sa, suplimentar la pensia de întreținere a copilului minor a mai dat pârâtei pentru întreținerea copilului o suma considerabilă de bani lunar, a procurat fiicei haine, produse alimentare, a contribuit la dezvoltarea și educația fiicei, la ocupațiile ei cu dansuri, a plătit bona (dădaca) fiicei și multe altele. Astfel, a plătit pârâtei în mediu lunar circa de doua ori mai mult decât suma stabilită ca pensie de întreținere a copilului minor.

A precizat că sumele plătite pârâtei în această perioadă sunt clasificate în mai multe categorii: - pensia de întreținere a copilului minor plătită conform procesului-verbal de conciliere a părților din 18 octombrie 2016 (în mărime de 15 000 de lei), care este mai mare decât salariul mediu lunar pe economie (5 600 de lei) cu mai mult de 2.5 ori, a fost plătită în mod regulat, constituind suma de 255 000 de lei în perioada iunie 2016 - octombrie 2017; - diverse - la propria sa dorință și anume bona copilului minor în mediu lunar câte 4 000 de lei lunar; îmbrăcăminte și încălțăminte: 1 500 - 2 000 de lei lunar (inclusiv cele procurate peste hotarele RM); produse alimentare și produse de igienă: 1 000 de lei lunar; asistență medicală: în total în această perioadă aproximativ 4 000 de lei pentru medicamente când a fost bolnavă de viroze/răceli, crize de pancreas, consultații la medici, investigații medicale, USG; educația copilului: achitarea grădiniței, apoi a școlii, cărți pentru școală și rechizite; distracții, jucării, cărți și alte; - cheltuieli adiționale: cercurile de dans ale copilului: 350 - 375 de lei lunar, haine, încălțăminte specială, turneele peste hotare la concursuri: pentru Romania în anul 2016 - 700 de lei românești (echivalentul a 170 de euro) 3 și 125 de euro,

în anul 2017 pentru turneu Romania - Ungaria - Cehia - Germania - 750 de euro și 1 200 de coroane cehe etc., din care 700 de lei românești, 125 de euro și 1 200 de coroane cehe, pe care Margareta Holban le-a solicitat spunând ca are nevoie de bani pentru diurnă. A mai notat că Margareta Holban lunar insistă ca dânsul să cumpere copilului haine și încălțăminte, pe care le dorește ea ca mama (trimițându-i pozele acestor obiecte), să-i achite copilului odihna la mare, odihna la tabără, dansurile și turneele în străinătate, tot necesarul pentru școală, să procure produse alimentare și medicamente necesare pentru copil și alte necesități, cheltuieli ocazionale.

La fel, pârâta a mai solicitat sume considerabile de bani pentru alte scopuri, invocând diferite motive: pentru petrecerea zilei de naștere a copilului - 3 000 de lei (februarie 2017), odihna la mare împreuna cu fiica ei de la prima căsătorie și nepotul - 830 de euro în Italia în anul 2016, 700 de euro în Turcia (de facto în Ucraina) în anul 2017, pentru procurarea mobilei din străinătate pentru camera copilului la comandă din IKEA, Marea Britanie, în suma de 770 de lire sterline, în decembrie 2016, tabăra de vara pentru copii – 2 900 de lei, pentru a cumpăra haine și încălțăminte copilului din străinătate 5 000 de lei în iulie 2016, 5 000 de lei în aprilie 2017 etc. Alți bani adiționali pe care pârâta i-a solicitat: 10 000 de lei, 1 250 de euro, 1 750 de dolari SUA, 1 250 de lire sterline în august 2016, 50 000 de lei în ianuarie 2017 ș.a.

Astfel, în total la capitolul cheltuieli, în perioada iunie 2016 - octombrie 2017, a plătit mai mult de 635 000 de lei, adică în mediu peste 37 000 de lei lunar, cheltuieli pe care le-a suportat pentru a evita certurile și a obține întrevederi cu copilul său, ceea ce afectează mult situația sa financiară, lezându-i drepturile personale. A evidențiat că, făcând o analiză a mijloacelor financiare primite de pârâtă și a cheltuielilor efectuate (extraselor din conturile bancare, în special - de card din sistemul informațional de procesare a cardurilor, cu descrierea tranzacției pe carduri și adresa locului de tranzacționare pentru perioada 2016 - 2017), a ajuns la concluzia că Margareta Holban, ca mamă, nu a contribuit cu nimic la întreținerea copilului, dar a utilizat pensia de întreținere a copilului minor contrar destinației acestei plăți și anume în scopuri personale.

Prin urmare, utilizarea pensiei de întreținere a copilului minor în scopuri personale, fără a contribui personal la educația, buna creștere a fiicei, constituie o încălcare a obligației prevăzute de art. 62 Codul familiei. Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 5, 39, 166, 167 CPC, art. 74- 76 Codul familiei, art. 18 din Legea privind drepturile copilului, art. 18 din Convenția internațională cu privire la drepturile copilului. A solicitat micșorarea pensiei de întreținere a copilului minor XXXXX până la cuantumul salariului mediu lunar pe economie în vigoare în anul de gestiune – 6 000 de lei, precum și încasarea cheltuielilor de judecată. Prin încheierea din 3 octombrie 2018 a Judecătoriei Hîncești sediul Ialoveni, cauzele civile au fost conexate într-un singur proces.

Prin hotărârea din 18 februarie 2019 a Judecătoriei Hîncești sediul Ialoveni, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Margareta Holban. 4 A fost admisă parțial cererea conexă înaintată de Oleg Holban. A fost modificat cuantumul pensiei alimentare achitată de către Oleg Holban, stabilit prin procesul-verbal de conciliere a părților din 18 octombrie 2016 întocmit de executorul judecătoresc Anatolie Ciorba, prin care Oleg Holban s-a obligat să achite în beneficiul Margaretei Holban, pensia pentru întreținerea copilului minor – XXXXX în mărime bănească fixă de câte 15 000 de lei lunar, începând cu data de 31 mai 2016 și până la atingerea majoratului de către copil.

A fost încasată de la Oleg Holban în beneficiul Margaretei Holban pensia pentru întreținerea copilului minor XXXXX în sumă bănească fixă în mărime de 6 150 de lei lunar, începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la atingerea majoratului de către copil. În susținerea soluției emise, prima instanță a reținut că Margareta Holba nu a prezentat instanței de judecată nicio probă ce ar demonstra faptul că suma de 15 000 de lei achitată de Oleg Holban ca pensiei alimentară, ar fi insuficientă pentru a asigura copilului XXXXX un nivel de viață decent. Totodată, prima instanță a reținut că prin Hotărârea Guvernului nr. 54 din 17 ianuarie 2018 cu privire la aprobarea cuantumului salariului mediu lunar pe economie prognozat pentru anul 2018, a fost aprobat cuantumul salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2018, în mărime de 6 150 de lei.

A considerat prima instanță parțial întemeiată acțiunea înaintată de Oleg Holban și a ajuns la concluzia de a micșora cuantumul pensiei alimentare achitată de Oleg Holban pentru întreținerea copilului minor XXXXX de la suma de 15 000 de lei până la suma de 6 150 de lei lunar. Prin decizia din 8 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Margareta Holban și menținută hotărârea primei instanțe. Prin decizia din 17 iunie 2020 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis recursul declarat de Margareta Holban, casată integral decizia din 8 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Prin decizia din 6 august 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul declarat de Margareta Holban, casată parțial hotărârea din 18 februarie 2019 a Judecătoriei Hîncești sediul Ialoveni în partea admiterii parțiale a cererii conexe înaintate de Oleg Holban și în această parte emisă o hotărâre nouă prin care a fost respinsă cererea de chemare în judecată conexă înaintată de Oleg Holban ca fiind neîntemeiată. În rest, a fost menținută hotărârea primei instanțe. Întru consolidarea soluției adoptate, cu referire la cererea de chemare în judecată depusă de Oleg Holban, instanța de apel a reținut că în lipsa probelor cu privire la înrăutățirea situației materiale a părintelui debitor (Oleg Holban), se face imposibilă modificarea prin diminuare a cuantumului pensiei pentru întreținerea copilului minor în sensul micșorării cuantumului acesteia.

Cu referire la cererea de chemare în judecată depusă de către Margareta Holban, instanța de apel a stabilit că ultima nu a prezentat instanței de judecată nicio probă ce ar demonstra faptul că suma de 15 000 de lei achitată de Oleg Holban ca pensie alimentară, ar fi insuficientă pentru a asigura copilului XXXXX un nivel de viață decent, ba mai mult, Oleg Holban a prezentat înscrisuri din care rezultă că 5 acesta în afară de suma de 15 000 de lei, la multiplele adresări din partea Margaretei Holban suportă și alte cheltuieli (procurarea biletelor de odihnă peste hotarele țării pentru copil, achitarea costurilor pentru cursurile de dans, cât și achitarea echipamentului necesar copilului pentru aceste ocupații ș.a.) solicitate pentru întreținerea copilului și că nu se eschivează de la întreținerea decentă a acesteia.

Astfel, doar simpla invocare a faptului că Margareta Holban a fost dusă în eroare de Oleg Holban în privința veniturilor sale și că aceste venituri îi permit lui Oleg Holban să achite mai mult decât 15 000 de lei, nu poate constitui temei de admitere a cererii de chemare în judecată depusă de Margareta Holban. La 4 noiembrie 2020, Margareta Holban a declarat recurs împotriva deciziei din 6 august 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, modificarea deciziei instanței de apel, casarea integrală a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii înaintată de ea și de respingere a acțiunii înaintată de Oleg Holban. În motivarea recursului a invocat că aprecierea probelor de către instanțele de judecată ierarhic inferioare a fost superficială și asta a dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale copilului minor.

Motivarea deciziei recurate se bazează doar pe faptul că dânsa, ca și mamă solitară a copilului minor XXXXX, nu a demonstrat că 15 000 de lei pe lună nu îi sunt suficienți copilului pentru trai, iar din acest motiv ea trebuie să fie lipsită de pensia de întreținere ce trebuie să fie achitată legal de tatăl Oleg Holban. În pofida faptului că instanța de apel la etapa rejudecării a menționat în decizia sa despre două probe de bază care dovedesc veniturile reale ale intimatului și anume certificatul de salariu și adeverința de la Serviciul fiscal de stat (prezente în materialele cauzei), totuși nu le-a dat o apreciere justă, confirmând astfel încălcarea procedurii de examinare corectă a apelului.

Instanța de apel a concluzionat că în lipsa probelor cu privire la înrăutățirea situației materiale a părintelui debitor, se face imposibilă modificarea prin diminuare a cuantumului pensiei pentru întreținerea copilului minor în sensul micșorării cuantumului acesteia. Această concluzie a instanței de apel dovedește faptul că litigiul inițiat la cererea ei de chemare în judecată împotriva lui Oleg Holban privind majorarea cuantumului pensiei de întreținere a copilului minor constituie o acțiune legitimă chiar și în situația existenței procesului-verbal de conciliere din 18 octombrie 2016, prin care a fost indusă în eroare să accepte suma de 15 000 de lei în loc de 1/4 din salariul și din toate veniturile debitorului.

Astfel, din moment ce instanța examinează cererea debitorului privind posibilitatea micșorării pensiei de întreținere, verificând dacă sunt sau nu probe în acest sens, atunci în mod proporțional este obligată să examineze și cererea privind posibilitatea majorării acestei pensii, reieșind din art. 75 alin. (2) Codul familiei. În cazul dat, instanța de apel a concluzionat corect din probele administrate că veniturile lui Oleg Holban nu s-au micșorat, ba din contra, s-au majorat în comparație cu veniturile lui din anul 2014 de exemplu. Astfel, schimbarea stării materiale a lui Oleg Holban a fost dovedită pe deplin la examinarea cauzei în prima instanță și instanța de apel, inclusiv la rejudecare, așa cum bine rezultă din materialele dosarului.

6 Certificatul de salariu și adeverința de la Serviciul fiscal de stat sunt argumentul ei de bază. Totodată, a remarcat că examinarea apelului a avut loc în lipsa ei și a reprezentantului său. Astfel, cererea din 5 august 2020 de amânare a ședinței de judecată din 6 august 2020 a fost respinsă fără vreun temei legal. Având dreptul la intimitate și dreptul de a amâna o singură dată ședința, a depus o cerere prin reprezentantul său, fiind încrezută în drepturile ei, care însă i-au fost știrbite în mod grosolan atunci când s-a decis examinarea cauzei în lipsa ei și a avocatului său. A considerat recurenta că acest fapt constituie îngrădirea accesului la justiție, încălcarea dreptului la un proces echitabil și un temei în plus de casare a deciziei instanței de apel care încalcă vădit toate drepturile și interesele legitime ale ei și ale copilului minor XXXXX.

A evidențiat și faptul că din înregistrarea audio a ședinței de judecată, rezultă că judecătorul raportor Angela Bostan a menționat de câteva ori că nu este pregătită de ședință pentru că a recepționat cu o zi înainte cererea de amânare pe care a considerat-o de drept întemeiată și nu a studiat dosarul pentru a fi gata să se expună pe marginea apelului. În pofida acestui fapt, președintele completului, judecătorul Marina Anton a forțat-o să examineze și să ia decizia fără a intra în esența litigiului, fapt pe care îl consideră inadmisibil mai ales atunci când în joc este interesul unui copil minor, interes care, dacă s-ar fi respectat prevederile Convenției internaționale privind drepturile copilului, ar fi avut calificativul de interes superior, dar în condițiile descrise, a fost ultimul interes luat în calcul în acea ședință și în acest dosar.

La 5 ianuarie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Oleg Holban, reprezentat de avocatul Veronica Pascal a depus referință la recursul declarat de Margareta Holban, solicitând declararea recursului ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în adresa părților la 12 octombrie 2020, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire (f. d. 64 vol. IV), însă careva date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurentă la materialele dosarului lipsesc. Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la 4 noiembrie 2020 în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului declarat de Margareta Holban, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate 7 la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Margareta Holban, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, deoarece recursul declarat se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Pe de altă parte, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că nu constituie temei de a declara admisibil recursul Mariei Holban nici argumentul precum că examinarea apelului a avut loc în lipsa ei și a reprezentantului său, iar cererea din 5 august 2020 de amânare a ședinței de judecată din 6 august 2020 a fost respinsă fără vreun temei legal. Or, deși avocatul Cristina Carauș a depus la 5 august 2020 o cerere de amânare a ședinței de judecată din 6 august 2020 în legătură cu dorința Margaretei Holban de a participa personal la ședință, dar fiind în imposibilitate de a se prezenta la data de 6 august 2020, cererea dată nu a fost susținută prin probe pertinente ce ar indica la imposibilitatea participării acesteia la ședința de judecată menționată, fiind indicat doar la general motivul personal.

Mai cu seamă că în ședința de judecată a instanței de apel din 6 august 2020, nu s-a prezentat, fără motive întemeiate, nici reprezentantul apelantei Margareta Holban – avocatul Cristina Carauș, dar care a participat la ședința de judecată a instanței de apel din 30 iulie 2020, amânată pentru data de 6 august 2020, fără a avea obiecții referitor la data amânării procesului și fără a invoca dorința Margaretei Holban de a participa personal în ședință. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. 8 Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr. 26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat de Margareta Holban urmează a fi considerat ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Margareta Holban. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Mariana Pitic Nina Vascan 9