ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 29.12.2020

2ra-1230/20 — Constatarea faptului si repararea prejudiciului moral

HOTĂRÂRE
29.12.2020
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
Constatarea faptului si repararea prejudiciului moral
Temei legal
Temeiurile declarării recursului
Citează această cauză
2ra-1230/20 — Constatarea faptului si repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra-1230/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Rîșcani), (jud. V. Jomiru-Niculița)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Guzun, L. Pruteanu, V. Buhnaci)

29 decembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

Nicolae Craiu

examinând recursurile declarate de către Instituția Medico-Sanitară Publică

„Spitalul Clinic Municipal Sfântul Arhanghel Mihail”, de către Rusu Irina și

Litvinova Lidia, reprezentate de avocatul Doronceanu Olesea, și de către Ivașchevici

Aliona, reprezentată de avocatul Perți Ina,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Rusu Irina și

Litvinova Lidia împotriva Instituției Medico-Sanitare Publice „Spitalul Clinic

Municipal Sfântul Arhanghel Mihail”, intervenient accesoriu Ivașchevici Aliona cu

privire la constatarea faptului, încasarea prejudiciului material și moral,

împotriva deciziei din 10 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care au fost

respinse apelurile declarate de către Instituția Medico-Sanitară Publică „Spitalul

Clinic Municipal Sfântul Arhanghel Mihail”, de către Rusu Irina și Litvinova Lidia,

și de către Ivașchevici Aliona și menținută hotărârea din 13 iulie 20xx a Judecătoriei

Chișinău (sediul Rîșcani)

con st ată:

La 06 martie 2017, Rusu Irina și Litvinova Lidia au depus cerere de chemare

în judecată împotriva Instituției Medico-Sanitare Publice „Spitalul Clinic Municipal

Sfântul Arhanghel Mihail”, intervenient accesoriu Ivașchevici Aliona cu privire la

constatarea faptului, încasarea prejudiciului material și moral.

În susținerea cererii de chemare în judecată au invocat că, la 03 februarie xxxx,

Rusu Irina a fost internată în IMPS Spitalul Clinic Municipal „Sfântul Arhanghel

Mihail” din mun. Chișinău din cauza xxxxxx xxxxx. În cadrul instituției medicale

respective pacienta Rusu Irina a fost xxxxxx mai multor xxxxxxxx xxxxxxxxxxxx

Reclamantele au indicat că, xxxxxx xxxxxxxx a început la xx februarie xxxx

1

ora xx:xx prin xxxxx xxxxxx și a fost efectuată de medicii chirurgi Revencu Serghei,

Vermeniuc Octavian și medicul xxxxxx Aliona Ivașchevici. În timpul xxxxxxxx

xxxxxxxx xxxxxxxxx xxxxxxxx.

În viziunea reclamantelor, asistența medicală care a fost acordată Irinei Rusu

în IMSP Spitalul Clinic „Sfântul Arhanghel Mihail” a fost una necalificată și

eronată, iar în rezultatul acțiunilor neglijente a personalului medical i-a fost cauzat

un prejudiciu material și moral xxxxxxx.

Din acest considerent, au depus o plângere la IP Rîșcani mun. Chisinau

solicitând atragerea la răspundere a persoanelor responsabile de prejudicierea

xxxxxxx sale. Iar, la 19 octombrie 2015, Inspectoratul de Politie Rîșcani a pornit o

cauză penală în baza art.213 lit. a) Cod penal pe faptul încălcării de către medici a

regulilor sau metodelor de acordare a asistenței medicale.

La 27 octombrie 2015, prin ordonanța organului de urmărire penală pe caz a

fost numită o expertiză medico-legală pentru a stabili gradul de vinovăție a

personalului medical.

Prin Raportul de expertiză medico-legală nr.409 din 23 martie 2016 s-a

constatat că, la 03 februarie xxxx, pacientei Rusu Irina i-a fost efectuată xxxxxxx

xxxxxx - xxxxxxx. Xxxxxxxxxxx. Xxxxxxxxxx.

Astfel, raportul de expertiza medico-legală nr.409 din 23 martie 2016 a

confirmat faptul că, decizia de a efectua xxxxxx xxxxxxx a fost una greșită,

neargumentată și incorectă, xxxxxxx și xxxxxxxx nu era nici indicată, nici necesară

și putea fi evitată.

Prin răspunsul nr.19381 al Procurorului sect. Rîșcani din 12 decembrie 2016 se

confirmă faptul că decizia de tactică și volum de xxxxxxxx îl ia medicul operator,

adică de Ivașchevici Aliona, care personal a luat decizia de a efectua xxxxxx

xxxxxxxx, care a și efectuat-o personal.

La 11 iulie 2016, medicului xxxxxxx Ivașchevici Aliona, care a participat la

xxxxxxx xxxxxxx din 03 februarie xxxx i-a fost înaintată învinuirea în baza art.213

lit.a ) Cod penal, cu dispunerea xxxxxxxlor în vederea găsirii învinuitei și reținerea

ultimei.

În rezultatul xxxxxxxx xxxxxxxx din xx februarie xxxx, efectuate de către

medicii din cadrul IMSP Spitalul Clinic „Sfântul Arhanghel Mihail” viața

reclamantei Rusu Irina s-a schimbat în mod radical, totul s-a schimbat la modul de

viață trăit până la xxxx xxxxx.

Reclamantele au indicat că, nimeni din personalul medical nu i-a solicitat Irinei

Rusu xxxxx pentru efectuarea xxxxxxxx xxxxxxx, nimeni nu i-a explicat în ce

constă xxxxxxx sau care ar putea fi consecințele, deși la acel moment xxxxxx ei nu

era xxxxx, ea era xxxxxx și xxxxx. Ulterior, Rusu Irina a aflat că acordul informat

pentru xxxxxx xxxxxx a fost semnat de mama sa.

Din fișa medicală a xxxxx de xxxxxxx nr.1123/166 rezultă și se confirmă

poziția reclamantei față de xxxxxxxx acesteia la xx februarie xxxx, xxxxxxx

xxxxxxx era de xxxxxx xxxxxx, xxxxx de xxxxxx nu avea. Astfel, Rusu Irina putea

să-și exprime acordul xx xxxxxxx xxxxxx, însă personalul medical contrar

prevederilor legale nu i-au solicitat xxxxxx ei, dar mama sa Litvinova Lidia a semnat

un acord pentru xxxxxx xxxxxx, dar nu pentru xxxxxx xxxxxx și xxxxxx xxxxxx

ale fiicei sale.

2

Din considerente necunoscute, medicii chirurgi au decis efectuarea xxxxxxxx

xxxxxxxx prin metoda Xxxxxxxx, care de fapt, este o xxxxxx xxxxxx care constă în

deschiderea xxxxxx xxxxxx și a xxxxxx, decizia de a xxxxxx metoda xxxxxxxx a

presupus efectuarea unei xxxxxx pe xxxxxx reclamantei de o xxxxxx de aproximativ

xx xx. Cu toate acestea, medicina contemporană oferă posibilitatea de a utiliza

metode cu mult xxxxxx xxxxxx, cum ar fi Xxxxxxxx, fiind o procedură xxxxxxxx

ce folosește un xxxx xxxxxx, xxxxxx, numit xxxxxxx, ce este xxxxxx în xxxxxx

printr-o xxxxxx xxxxxx la nivelul xxxxxx xxxxxxx și care este folosită pentru

examinarea xxxxxx xxxxxxxe sau xxxxxx interne. Aceasta este folosită pentru

xxxxxx unor xxxxxx precum xxxxxx, xxxxxx, xxxxxx și xxxxxx. În multe cazuri,

xxxxxxxx elimină necesitatea unei xxxxxx xxxxxx ce ar necesită o xxxxxx mare a

xxxxxx. Xxxxxxxx implică riscuri mai mici, este mai puțin costisitoare și IMSP

Spitalul Clinic „Sfântul Arhanghel Mihail” dispune de astfel de utilaj medical, prin

urmare efectuarea xxxxxxxx a provocat xxxxxx xxxxxx xxxxxx reclamantei,

xxxxxxx care puteau fi evitate.

Conform raportului de expertiză medico-legală nr.409 din 23 martie 2016 în

timpul xxxxxxxx xxxxxxxx pacientei Rusu Irina, după xxxxxx medicii chirurgi au

constatat xxxxxx xxxxxx: xxxxxx xxxxxx xxxxxx xxxxxx și au solicitat xxxxxx

medicului xxxxxxx Ivașchevici Aliona. Procuratura sect. Rîșcani care gestionează

în prezent acest caz susține că, anume medicul xxxxxxx Aliona Ivașchevici personal

a luat decizia de a efectua xxxxxx xxxxxx, care a și efectuat-o personal.

Ulterior, reclamanta Rusu Irina a aflat ca la ora 15:30 în IMSP Spitalul Clinic

„Sfântul Arhanghel Mihail”, toți medicii xxxxxxxi cu experiență erau plecați,

rămânând de serviciu doar medicul xxxxxxx obstetrician Aliona Ivașchevici care la

acel moment avea doar 28 ani, și activa în acea instituție medicală doar 3 ore pe zi

și niciodată nu a efectuat astfel de xxxxxx xxxxxxxx anterior.

În timpul xxxxxxx reclamantei i-au fost xxxxxx xxxxxx xxxxxx și xxxxxx

xxxxxx, această decizie conform raportului de expertiză medico-legală din 23 martie

2016 a fost incorectă și neargumentată atât prin datele din fișa medicală, cât și

conform literaturii de specialitate (xxxxxxxle xxxxxx efectuate au confirmat xxxxxx

că xxxxxx nu xxxxxx xxxxxx xxxxxx). Astfel, xxxxxx xxxxxx și xxxxxx xxxxxx

putea fi evitată, dacă medicii care efectuau xxxxxxx xxxxxxxx ar fi dat dovadă de

profesionalism și competență.

Prejudiciul cauzat xxxxxx reclamantei Rusu Irina prin acțiunile ilegale ale

personalului medical din cadrul IMSP Spitalul Clinic „Sfântul Arhanghel Mihail”

este imens și din păcate irecuperabil. Prejudiciul moral se manifestă prin următoarele

xxxxxx xxxxxx și xxxxxx pe care Rusu Irina le-a xxxxxx și xxxxxx să le xxxxxx

zilnic și anume:

xxxxxx provocată de xxxxxx de a xxxxxx xxxxxx. Rusu Irina a fost supusă

xxxxxxxx xxxxxxxx la o xxxxxx foarte xxxxxx de doar xx xxx, xxxxxx nejustificată

a xxxxxxx xxxxxxx (xxxxxxx xxxxxxx și xxxxxxx) au cauzat xxxxxx pe xxxxxx de

a xxxxxxx și a xxxxxxx un xxxxxxx, de a xxxxxx xxxxxx unei xxxxxx, de a fi

xxxxxx, de a xxxxxx, a xxxxxx și xxxxxx un xxxxxxx. Rusu Irina la momentul

xxxxxxx nu avea xxxxxxx, dorea să xxxxxx o xxxxxx, însă din cauza unei erori

medicale xx xx xx xxxxxx de una din cele mai mari xxxxxx din xxxxxx unei xxxxxx,

cea de a xxxxxxx un xxxxxxx, de a-1 xxxxxx, de a fi xxxxxx „xxxx”; de a-i oferi

3

unui xxxxxxx xxxxxx și xxxxxx xxxxxx, de a beneficia de xxxxxx necondiționată a

unui xxxxxxx; de a se xxxxxx de xxxxxx xxxxxxxlor în xxxxxx, la xxxxxx, xxxxxx,

xxxxxx; de a se xxxxxx de xxxxxx xxxxxx și material al xxxxxxxlor la xxxxxx; de

a se xxxxxxx de xxxxxxx. Imposibilitatea de a xxxx xxxxxxx i-a cauzat Rusu Irinei

o traumă xxxxxxx imensă, această xxxxxx este amplificată de xxxxxx faptului că

situația este iremediabilă. Rusu Irina este xxxxx xxxxxxx în xxxxxx, astfel doar prin

xxxxxxx ei urma să fie asigurată o anumită xxxxxx, însă xxxxxxx ei a pus xxxxxx

acestor xxxxxx.

Xxxxxxx provocată de xxxxxxx reclamantei de a xxxxxxx o xxxxxxx. Rusu

Irina deja de xx xxx se află în stare de xxxxxxx profundă, generată de xxxxxxx pe

marginea imposibilității creării unei xxxxxxx, găsirii unui xxxxxxx de xxxxxx. Până

la xxxxxxx xxxxxxxx din februarie xxxx, Rusu Irina a dus un mod de xxxxxx

xxxxxx și xxxxxx, se afla într-o xxxxxx xx un xxxxxx, cu care xxxxxx să se xxxx,

își făceau xxxx de xxxxxx. După xxxxxxx xxxxxxxx, xxxxxxxul lui Rusu Irina a

aflat ca ultima nu va putea avea xxxxxxx, din acest considerent xxxxxx s-a xxxxxx,

deoarece xxxxxxxul Irinei nu a dorit xxxxxxxxxx unei xxxxxxx cu o xxxxxx care

nu poate avea xxxxxxx. Xxxxxx că nu va xxxxxx xxxxxx xxxxxxx și nu va xxxxxx

xxxxxx unui xxxxxxx un xxxxxxx o împiedică să xxxxxx să-și xxxxxx o xxxxxxx,

o face să se xxxxxx xxxxxx și xxxxxx.

Xxxxxxx provocată de xxxxxxx de a munci și de a se xxxxxx xxxxxx. Rusu

Irina deține diploma de studii superioare, este licențiată în xxxxxx cu o xxxxxx xx

(limbi moderne engleză și germană). Ea a fost angajată în câmpul muncii din anul

xxxx, a activat în calitate de profesoară de limba xxxxxx și xxxxxx la Liceul ”

xxxxxx xxxxxx”, Centrul de pregătire a specialiștilor pentru Armata Națională, SC

„xxxxxx”; a activat în calitate de profesoară de limba engleză la SRL „Linguata”;

preda lecții individuale de limba engleză xxxxxxxlor din diferite institute de

învățământ. După xxxxxxx xxxxxxxx din februarie xxxx, Rusu Irina nu a mai

xxxxxx absolut deloc, nu a xxxxxx nici un xxxxxx și se află la xxxxxx totală a

xxxxxx sale, Litvinova Lidia. Cauza de bază a xxxxxx este xxxxxx xxxxxx în care

se află reclamanta, pe fonul xxxxxx și a xxxxxx xxxxxx pe care este nevoită să le

xxxxxx, ea a xxxxxx xxxxxx xxxxxx xxxxxx, a xxxxxx xxxxxx, xxxxxx și xxxxxx.

Xxxxxx cauzate de xxxxxx xxxxxx xxxxxx. În prezent, Rusu Irina xxxxxx de

xxxxxx xxxxxxxx xxxxxx, care s-a instalat la xxxxxx de doar xx ani, drept

consecință a xxxxxx xxxxxxxx a xxxxxxx la xx februarie xxxx. Xxxxxxx implică

xxxxxx pentru tot xxxxxx xxxxxx a xxxxxx de xxxxxx xxxxxx care generează pe

lângă xxxxxx continuă a xxxxxx xxxxxxx și xxxxxx de xxxxxx, xxxxxx de xxxxxx,

xxxxxx xxxxxx, xxxxxx, iritarea xxxxxx xxxxxx, xxxxxxx xxxxxxx sau xxxxxxx

acestora. Această xxxxxx a cauzat deja o xxxxxx xxxxxx în xxxxxx cu xx xx,

sporește xxxxxx de xxxxxx a xxxxxxx xxxxxx sau a xxxxxxx de xxxxxx xxxxxx,

sporește xxxxxx xxxxxx xxxxxx și a xxxxxx xxxxxx xxxxxx; xxxxxx xxxxxxxxx.

Din cauza xxxxxxx xxxxxxx xxxxxxx și a xxxxxxx, Rusu Irina este xxxxxxxx

medicului de xxxxxxx, medicului xxxxxxx, xxxxxxx, xxxxxxx, xxxxxxx, necesită

xxxxxxx xxxxxxx, xxx fiecare x luni, xxxxxxx xxxxxxx a xxxxxxx, xxxxxx

xxxxxxx, xxxxxxx xxxxxx, xxxxxx, xxxxxxx xxxxxxx de x ori pe xx. Toate aceste

xxxxxxx xxxxxx pe care trebuie să le xxxxxx din cauza xxxxxx xxxxxxx xxxxxx

implică xxxxxxx foarte mari pentru reclamanta Rusu Irina, deoarece ea se află în

4

xxxxxx în xxxxxx xxxxxx xxxxxx, iar acest fapt îi reamintește de fiecare dată ca din

cauza unei erori medicale ea a xxxxxx xxxxxx xxxxxx pentru xxxxxx.

Xxxxxxx cauzate de xxxxxxx xxxxxx xxxxxx. Rusu Irina a fost xxxxxx în

instituția medicală în xxxxxx xxxxxxxie xx xxxx după xxxxxxx xxxxxxxx, acele

zile au fost xxxxxx și xxxxxx marcate de xxxxxx în xxxxxx xxxxxxxa (xxxxx de xx

xx de la xxxxxxx) și de conștientizarea faptului ca nimic în xxxxxx sa nu v-a xxxxxx

xx xx xxx. Pe lângă cea xxxxxxx de xx xx, rămasă în urma xxxxxxxx xxxxxxxx,

Rusu Irina a xxxxxxx xxxxxxx xx xx în timp de xx xxx din cauza xxxxxxx xxxxxxx

xxxxxxx. Aceste schimbări xxxxxxx xxxxxxx și mai mult xxxxxxx xxxxxxx-

xxxxxxx a reclamantei și o determină să se xxxxxx și mai xxxxxx, xxxxxx și xxxxxx.

Dovada xxxxxxx xxxxxx xxxxxxx-xxxxxxx a reclamantei Rusu Irina este

confirmată și raportul de xxxxxx xxxxxxx a xxxxxx Rusu Irina nr.042 din xx

februarie xxxx efectuat de către xxxxxxxul magistru Nelea Panfil din cadrul AO

Keystone Human Services Dova. Raportul a stabilit că, Rusu Irina este xxxxxxx,

xxxxxx împreună cu xxxxxx xx. Deține diplomă de studii superioare, licențiată în

filologie, limbi moderne, la moment nu este angajată. Acuză xxxxxx de xxxxxx

xxxxxx ca și consecință unei xxxxxx xxxxxx xxxxxx în luna februarie xxxx. Scopul

xxxxxxxx xxxxxxxice a fost elaborarea profilului xxxxxxx- xxxxxx, identificarea și

realizarea unui plan de xxxxxx xxxxxxx în scopul xxxxxx xxxxxx xxxxxxx- xxxxxx.

În momentul adresării Rusu Irina xxxxxx o xxxxxx de xxxxxx xxxxxx, xxxxxx de

xxxxxx, xxxxxx. Ea afirmă că xxxxxx xxxxxx xxxxxx ale xxxxxxxx xxxxxxxx din

februarie xxxx, care au dus la xxxxxx xxxxxx xxxxxxx- xxxxxx. Rusu Irina a relatat

că drept consecință a acelei xxxxxx a xxxxxx total xxxxxxx, nu se xxxxxx xxxxxx

pe anumite xxxxxx, nu se xxxxxx xxxxxx la xxxxxx, nu xxxxxx crea o xxxxxx și

nu-și xxxxxx xxxxxx pe xxxxxx xxxxxx.

În urma prelucrării rezultatului testului XXXXX (xxxxxx de xxxxxx a xxxxxx

care xxxxxx în xxxxxx xxxxxx xxxxxx legate de xxxxxx xxxxxxxice sau de xxxxxx)

s-a constatat un xxxxxx foarte înalt de xxxxxxx, particularități specifice xxxxxx de

xxxxxx, xxxxxx de xxxxxx, stare xxxxxx de xxxxxx, xxxxxx, xxxxxx, lipsa de

xxxxxx, xxxxxx de xxxxxx xxxxxx. Chestionarul de xxxxxx a xxxxxx xxxxxx este

instrument de xxxxxx a xxxxxx de xxxxxx a xxxxxx de xxxxxxx și oferă informații

despre evoluția xxxxxxxi, iar rezultatele acestuia au scos în evidență cote foarte

înalte a xxxxxx de xxxxxx, xxxxxx foarte xxxxxx de xxxxxx - xxxxxx, pierderea

xxxxxx față de xxxxxx, xxxxxx, xxxxxx. Manifestă o xxxxxx de xxxxxx xxxxxx, o

xx xxxxxx de a xxxxxx xxxxxx xxxxxx, negarea xxxxxx xxxxxx xxxxxx. În xxxxxx

prelucrării xxxxxx a fost xxxxxxxx (xxxxxxx din februarie xxxx).

xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx.

Astfel, prin acțiunile ilicite ale personalului medical din cadrul IMSP „Sfântul

Arhanghel Mihail” reclamantei Rusu Irina i-au fost încălcate mai multe drepturi

prevăzute de legislația națională și internațională, iar suma solicitată de reclamanta

Rusu Irina pentru compensarea prejudiciului moral cauzat prin acțiunile ilicite din

03 februarie xxxx ale personalului medical din cadrul IMSP Spitalul Clinic „Sfântul

Arhanghel Mihail” este de 2 000 000 de lei.

Referitor la prejudicial material Rusu Irina a menționat că, xxxxxxx xxxxxxxx

implică xxxxxx pentru xxxxxx xxxxxx xxxxxx a xxxxxxx de xxxxxx xxxxxx

(xxxxxxx), iar aceste xxxxxx xxxxxx nu sunt xxxxxx de xxxxxx xxxxxx medicale

5

de xxxxxx. Rusu Irina a xxxxxx xxxxxx xxxxxxx xxxxxxx după xxxxxxx xxxxxxxx,

adică din luna martie xxxx, însă a păstrat doar o parte din bonurile fiscale pentru

procurarea medicamentelor (pe anul xxxx, xxxx, xxxx). Dovada faptului că, Rusu

Irina are nevoie de xxxxxx xxxxxx a xxxxxxx de xxxxxxxxx. xxxxxxxxxx.

Sumele de bani cheltuite pentru procurarea preparatelor medicale (xxxxx) pe

anul 2015 constituie 1313,27 de lei. Sumele de bani cheltuite pentru procurarea

preparatelor medicale (xxxxxxx) pe anul 2016 constituie 2800,28 de lei. Suma de

bani cheltuită pentru procurarea preparatelor medicale (xxxxxx) pe anul 2017

constituie xx8,20 de lei. Astfel, o parte din suma care a fost cheltuită real pentru

procurarea medicamentelor prescrise pentru anii 2015-2017 constituie în total

4371,75 de lei.

În prezent, lunar Rusu Irina trebuie să xxxxxx xxxxxx xxxxxx (prețul mediu în

farmacii constituie xx9 de lei) și xxxxxx la prețul de 123,27 de lei. Aceste xxxxxx

xxxxxxx urmează a fi xxxxxx xxxxxx xxxxxx, deci ele sunt necesare și acest fapt

este xxxxxx prin xxxxxx xxxxxx.

De asemenea, Rusu Irina din xxxxx xxxxx xxxxxxxx. Prin urmare, pentru

procurarea acestor preparate medicale, Rusu Irina solicită perceperea despăgubirilor

xxxxxx sub forma unei sume de bani ce formează în medie prețul xxxxxx xxxxxx

pentru următorii xx xxx: medicamentul xxxxxx – xx9 de lei x 36 luni (xxx) = 9 324

de lei; medicamentul xxxxxx - 120 de lei x 36 luni (3 ani) = 4 320 de lei. În total

pentru procurarea xxxxxx xxxxxx necesare pentru xxxxxx xx x Rusu Irina va avea

nevoie de 13 644 de lei.

Pornind de la principiul reparației integrale a prejudiciului și de la prezumția că

cel obligat la repararea prejudiciului trebuie să restabilească situația care ar fi existat

în cazul în care împrejurarea cauzatoare de prejudiciu nu survenea, reclamantele au

considerat că de la data producerii prejudiciului până la momentul actual poate fi

calculat venitul ratat sub forma de salariu, pe care Rusu Irina l-ar fi putut obține în

mod normal, dacă nu ar fi intervenit fapta ilicită produsă la 03 februarie xxxx.

Deoarece la data producerii faptului ilicit Rusu Irina nu era oficial angajată în

câmpul muncii, la calcularea despăgubirii se va ține cont de evoluția previzibilă și

conform așteptărilor raționale a veniturilor ei, adică având studii superioare și

activând în sfera învățământului, Rusu Irina ar fi putut obține un venit nu mai mic

decât salariul mediu pe activități economice în sfera învățatului. Potrivit datelor

publice și oficiale plasate anual pe pagina web a Biroului Național de Statistica al

Republicii Moldova, salariul mediu pe activități economice în sectorul

învățământului constituia: pentru anul xxxx – 3098 de lei x 11 luni = 34 078 de lei;

pentru anul 2015 – 3 573,2 de lei x 12 luni = 42 874,4 de lei; pentru anul 2016 -3

761,1 de lei x 12 luni = 45 133,2 de lei. Pentru anul 2017 au luat ca punct de referință

media pe anul 2016 – 3 761 de lei x 2 luni = 7 522,2 de lei. Total venitul ratat solicitat

a fi încasat de la pârât pentru perioada xxxx-2017 constituie suma de 129 607,80 de

lei.

Referitor la prejudiciul moral cauzat reclamantei Lidiei Litvinova reclamantele

au indicat că aceasta este mama Irinei Rusu și dauna cauzată xxxxxxx fiicei sale la

03 februarie xxxx s-a răsfrânt într-un mod foarte negativ și traumatic și asupra stării

sale xxxxxxx - xxxxxx, deoarece Rusu Irina este xxxxxx xxxxxxx a ei. În acest

xxxxxxx ea a investit nu doar resurse financiare pentru a-i xxxxxx un xxxxxx

6

xxxxxx, dar și foarte xxxxxx xxxxxx și xxxxxx. De la xxxxxxxre și până în prezent

mama și fiica au fost de xxxxxx, au xxxxxx xxxxxx, s-au xxxxxx, xxxxxx, xxxxxx

și xxxxxx toate xxxxxx și xxxxxx. Anume din acest considerent xxxxxxxle prin care

a trecut și continuă să treacă Rusu Irina sunt xxxxxx de xxxxxxxle mamei xxxxxx,

care a fost și continuă să fie alături de xxxxxx xxxxxx permanent.

Din cauza xxxxxxxx xxxxxxxx din 03 februarie xxxx, Litvinova Irina va fi

privată de dreptul și xxxxxx de a-și xxxxxx xxxxxx xxxxxx pe xxxxxx xxxxxx,

xxxxxx și xxxxxx. Din această cauză, ea va fi xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx.

Xxxxxxx de xxxxxx a Lidiei Litvinova în special xxxxxx xxxxxxx-xxxxxxx s-

a xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx.

Din cauza celor cauzate de medicii din cadrul IMSP Spitalul Clinic „Sfântul

Arhanghel Mihail”, Litvinova Lidia nu se xxxxxx xxxxxxx xxxxxxxxx. În ultimii

ani nu și-a putut permite îmbunătățirea calității vieții absolut deloc, deoarece tot

venitul lunar este xxxxxx pe xxxxxx xxxxxx pentru xxxxxx, pe xxxxxx, xxxxxx.

Prejudiciul moral cauzat și solicitat a fi încasat pentru reclamanta Litvinova Lidia

este de 200 000 de lei.

În fine, în fața instanței de judecată reclamantele au solicitat constatarea

faptului că xxxxxxx xxxxxxxx de xxxxxx xxxxxx efectuată la 03 februarie xxxx de

către medicii din cadrul IMSP Spitalul Clinic „Sfântul Arhanghel Mihail” pacientei

Rusu Irina a fost una nejustificată, ilegală și a avut drept consecință xxxxxx xxxxxx

xxxxxx a xxxxxxx pacientei Rusu Irina; încasarea din contul IMSP Spitalul Clinic

„Sfântul Arhanghel Mihail” în folosul reclamantei Rusu Irina a sumei de 2 000 000

de lei, cu titlu de compensare a prejudiciul moral cauzat prin acțiunile ilicite ale

pârâtului; încasarea din contul IMSP Spitalul Clinic „Sfântul Arhanghel Mihail” în

folosul reclamantei Litvinova Lidia a sumei de 200 000 de lei, cu titlu de compensare

a prejudiciul moral cauzat prin acțiuni ilicite ale pârâtului; încasarea din contul

IMSP Spitalul Clinic „Sfântul Arhanghel Mihail” în folosul reclamantei Rusti Irina

a sumei de 4 371,75 de lei, ceea ce constituie mijloace financiare cheltuite pentru

procurarea medicamentelor prescrise pentru anii 2015- 2017; suma de 13 644 de lei

pentru procurarea preparatelor medicale necesare pentru următorii 3 ani; suma de

129 607,80 de lei, ceea ce constituie venit ratat pentru perioada xxxx-2017, în total

suma de 147 623,55 de cu titlu de compensare a prejudiciul material cauzat prin

acțiuni ilicite ale pârâtului.

Prin cererea de majorare a pretențiilor au solicitat încasarea suplimentară a

sumei de 1 210,61 de lei ca cheltuieli suportate pentru procurarea xxxxxx pentru

perioada decembrie 2017 - iunie 20xx.

Prin hotărârea din 13 iulie 20xx a Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani),

cererea de chemare în judecată depusă de Rusu Irina și Litvinova Lidia împotriva

Instituției Medico-Sanitare Publice „Spitalul Clinic Municipal Sfântul Arhanghel

Mihail”, intervenient accesoriu Ivașchevici Aliona cu privire la constatarea faptului,

încasarea prejudiciului material și moral, a fost admisă parțial.

A fost încasată de la Instituția Medico-Sanitară Publică „Spitalul Clinic

Municipal „Sfântul Arhanghel Mihail” în beneficiul Irinei Rusu suma de 800 000 de

lei cu titlu de prejudiciu moral și cu titlu de prejudiciu material suma de 14 328,92

de lei.

A fost încasat de la Instituția Medico-Sanitară Publică „Spitalul Clinic

7

Municipal „Sfântul Arhanghel Mihail” în beneficiul statului suma de 529,86 de lei

cu titlu de taxă de stat. În rest, acțiunea a fost respinsă.

Prin decizia din 10 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, au fost respinse

apelurile declarate de către Instituția Medico-Sanitară Publică „Spitalul Clinic

Municipal Sfântul Arhanghel Mihail”, de către Rusu Irina și Litvinova Lidia, și de

către Ivașchevici Aliona și menținută hotărârea din 13 iulie 20xx a Judecătoriei

Chișinău (sediul Rîșcani).

Pentru a decide astfel, instanțele ierarhic inferioare au indicat în hotărârile sale,

în primul rând că, acțiunea înaintată de reclamantele Rusu Irina și Litvinova Lidia,

în pofida criticilor invocate de părțile adverse, nu este tardivă, or Rusu Irina a aflat

despre încălcarea dreptului său la 23 martie xxxx, atunci când a făcut cunoștință cu

raportul de expertiză medico-legala nr.409 din 23 martie 2016 prin xxxxxxxxx. Rusu

Irina este xxxxxx cu xxxxxxx xxxxxxxx xxxxxx și respectiv xxxxxxx, decizie

incorectă și neargumentată medical.

În continuare instanțele au constatat prezența condițiilor generale ale

răspunderii delictuale în acțiunile IMSP Spitalul Clinic „Sfântul Arhanghel Mihail”

și anume: fapta ilicită xxxxxxxxxxxx xxxxxxx -decizie incorectă și neargumentată

atât prin datele din fișa medicală, cât și conform literaturii de specialitate. Xxxxxxx

xxxxxxx și xxxxxxx xxxxxxx putea fi evitată, vinovăția medicului xxxxxxx Aliona

Ivaschevici, în acțiunile sale, constatate prin răspunsul nr.19381 al Procurorului sect.

Rîșcani din 12 decembrie 2016 și ordonanța organului de urmărire penală din 11

iulie 2016 prin care doar medicului xxxxxxx Aliona Ivaschevici, i-a fost înaintată

învinuirea în baza art.213 lit.a) Cod penal, fiind prezentă și legătura de cauzalitate

dintre fapta ilicită și prejudiciul cauzat reclamantei.

Mai mult, a fost reținut că, prin sentința din 22 iunie 20xx a Judecătoriei

Chișinău (sediul Rîșcani), Ivașchevici Aliona a fost recunoscută vinovată și

condamnată în baza art. 213 lit. a) Cod penal, iar prin decizia din 12 februarie 2019

a Curții de Apel Chișinău procesul penal în privința Ivașchevici Alionei a fost

încetat, însă faptul dat nefiind un motiv de reabilitare. Decizia instanței de apel a fost

menținută de către Curtea Supreme de Justiție prin decizia din xx iunie 2019.

La stabilirea cuantumului prejudiciului material suportat, instanțele au reținut

că persistă xxxxxxxxxxxxx, xxxxxx reclamantei Rusu Irina ca xxxxxxxxxxxxxxx,

fapt ce a dus la admiterea parțială a pretenției.

Cu privire la prejudiciul moral, instanțele au relatat că suma de 800 000 de lei

ar constitui o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul cauzat reclamantei Rusu Irina

prin xxxxxxx nejustificată a xxxxxxx xxxxxxx (xxxxxxx xxxxxxx și xxxxxxx) la o

xxxxxx, care la rândul ei a cauzat o xxxxxxx xxxxxxxx xxxxxx și xxxxxx pe viitor

de a xxxxxxx și a xxxxxxx un xxxxxxx, xxxxxxxxxxxxx. La fel, prejudiciul moral

suportat de Rusu Irina se confirmă prin xxxxxx xxxxxx xxxxxxx-xxxxxxx, fapt

confirmat printr-un raport de evaluare xxxxxx de xxxxxxxul magistru Nelea Panfil

din cadrul AO Keystone Human Services Moldova.

În privința pretențiilor reclamantei Litvinova Lidia, instanțele le-au respins și

au reținut că, însăși faptul intentării unei cauze penale cu înaintarea învinuirii față de

persoanele responsabile și atragerea la răspundere penală a acestora, încasarea

prejudiciului material și moral în folosul fiicei sale, constituie în sine o satisfacție

echitabilă suficientă pentru orice prejudiciu moral suferit.

8

Cu privire la pretenția de încasare a venitului ratat, ținând cont de faptul că, nu

s-a probat faptul că la data xxxxxxxx xxxxxxxx, reclamanta Rusu Irina se mai afla

în relații de muncă și lunar beneficia de un salariu în cuantumul solicitat, ori conform

carnetului de muncă, ultima înscriere a fost efectuată la 01 decembrie xxxx,

concediere în baza art. 85 Codul muncii, durata contractelor individuale de muncă a

expirat, nefiind probate prelungirea lor, instanțele au respins-o ca nexxxxxxxtă.

La xx iunie 2020 personal și la 07 iulie 2020 prin avocatul Buguța Elena,

Instituția Medico-Sanitară Publică „Spitalul Clinic Municipal Sfântul Arhanghel

Mihail” a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând casarea

acesteia și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a

acțiunii ca tardivă.

În motivarea recursului a indicat că, instanța de apel la pronunțarea deciziei nu

a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a interpretat în mod eronat legea, precum

și a săvârșit erori care au dus la soluționarea greșită a cauzei.

La 24 iulie 2020, Rusu Irina și Litvinova Lidia, reprezentate de avocatul

Doronceanu Olesea, au declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel,

solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe în partea pretențiilor respinse

cu emiterea în această parte a unei hotărâri noi prin care acțiunea să fie admisă

integral.

În motivarea recursului au indicat că, instanța de apel la pronunțarea deciziei a

interpretat în mod eronat legea, precum și a apreciat în mod arbitrar probatoriu și a

săvârșit erori care au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

La 7 august 2020 (prin oficiul poștal), Rusu Irina și Litvinova Lidia,

reprezentate de avocatul Doronceanu Olesea au depus o referință la recursul declarat

de către Instituția Medico-Sanitară Publică „Spitalul Clinic Municipal Sfântul

Arhanghel Mihail”, solicitând respingerea acestuia.

La 12 august 2020, Ivașchevici Aliona, reprezentată de avocatul Perți Ina, a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând casarea acesteia și a

hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii ca

nexxxxxxxtă și tardivă.

În motivarea recursului a evidențiat că instanța de apel la examinarea cauzei în

ordine de apel a interpretat în mod eronat legea și a apreciat arbitrar probele.

La 14 august 2020, Instituția Medico-Sanitară Publică „Spitalul Clinic

Municipal Sfântul Arhanghel Mihail”, reprezentată de avocatul Buguța Elena, a

depus o referință la cererea de recurs declarată de către Rusu Irina și Litvinova Lidia,

reprezentate de avocatul Doronceanu Olesea, solicitând respingerea acesteia.

Prin încheierea din 4 noiembrie a Curții Supreme de Justiție, recursurile

declarate de către Instituția Medico-Sanitară Publică „Spitalul Clinic Municipal

Sfântul Arhanghel Mihail”, de către Rusu Irina și Litvinova Lidia, reprezentate de

avocatul Doronceanu Olesea, și de către Ivașchevici Aliona, reprezentată de avocatul

Perți Ina, au fost considerate admisibile.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

9

Instanța de recurs constată că, decizia recurată a fost pronunțată la 10 iunie

2020, expediată părților la 03 iulie 2020, fără a fi anexate probe ce ar confirma cu

certitudine data recepționării acesteia, iar recursurile au fost declarate la xx iunie, 07

iulie, 24 iulie și 12 august 2020, fapt ce atestă că recurenții s-au conformat normelor

procedurale legale și au declarat în termen recursul.

În corespundere cu art. 444 al Codului de procedură civilă, recursul s-a

examinat fără înștiințarea participanților la proces. Astfel, Colegiul a decis

inoportună invitarea acestora, întrucât argumentele expuse în cererile de recurs au

fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței verificarea legalității

hotărârii atacate. Totodată, toate punctele de drept care puteau exista în această cauză

pot fi cercetate și soluționate în mod adecvat pe baza înscrisurilor prezente la dosar.

În plus, recurenta și intimații au avut ocazia să își prezinte poziția în scris și să

răspundă la concluziile părții adverse. (mutatis mutandis, cauza Auza Vilho

Eskelinen și alții vs. Finlanda, hotărârea din 19 aprilie 2007, § 72 – 75)

Subsidiar, în § 26 – 27 ale deciziei Curții Constituționale nr. 95 din 19

decembrie 2016 privind excepția de neconstituționalitate a articolului 444 al Codului

de procedură civilă, Curtea a statuat că în cazul procedurilor care au ca obiect

autorizarea unui apel sau care consacră verificarea unor aspecte de drept, și nu de

fapt, sunt îndeplinite condițiile articolului 6 din Convenție chiar dacă instanța de apel

sau de recurs nu oferă reclamantului posibilitate să se exprime în fața sa, în persoană.

Iar, în esență nu este afectat accesul liber la justiție.

Verificând hotărârea contestată în raport de criticile formulate, în limitele

controlului de legalitate și temeiurilor de drept invocate, Colegiul civil, comercial și

de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursurile

declarate de către Instituția Medico-Sanitară Publică „Spitalul Clinic Municipal

Sfântul Arhanghel Mihail”, de către Rusu Irina și Litvinova Lidia, reprezentate de

avocatul Doronceanu Olesea, și de către Ivașchevici Aliona, reprezentată de avocatul

Perți Ina, xxxxxxxte și care urmează a fi admise, casată decizia recurată cu trimiterea

cauzei spre rejudecare în instanța de apel din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) al Codului de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral

decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o

singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Pe parcursul examinării cauzei în fazele procesuale anterioare s-a constatat cu

certitudine că, temei pentru intentarea acțiunii a constituit o xxxxxxx xxxxxxxx la

care a fost supusă Rusu Irina la 3 februarie xxxx și consecințele acesteia. Reclamanta

a acuzat comitentul Instituția Medico-Sanitară Publică „Spitalul Clinic Municipal

Sfântul Arhanghel Mihail”, în a cărei xxxxxx s-a xxxxxx xxxxxx de xx xxxx, de

fapta prepusului său, medicului xxxxxxx Ivașchevici Aliona, care în viziunea

reclamantei a luat o decizie profesională incorectă, iar ca urmare Rusu Irina a

suportat o xxxxxx xxxxxx a xxxxxxx.

Ambele instanțe ierarhic inferioare examinând fondul cauzei au hotărât

admiterea parțială a acțiunii privind încasarea prejudiciului material și moral cauzat.

În urma unei analize a motivării soluțiilor supuse criticii în recurs, Colegiul lărgit

ajunge la concluzia că decizia instanței de apel nu poate fi menținută, or ea este

bazată pe aprecierea arbitrară a probatoriului livrat de părți.

10

Astfel, în recursurile formulate, Instituția Medico-Sanitară Publică „Spitalul

Clinic Municipal Sfântul Arhanghel Mihail” și Ivașchevici Aliona, au menționat

inter alia că, acțiunea Irinei Rusu și Lidiei Litvinenco este tardivă, aducând în

susținerea acestei idei mai multe raționamente. Criticile menționate într-un mod sau

altul au fost înserate și în cererile de apel.

Este necesar de reținut că, considerentele referitoare la tardivitatea unei acțiuni

urmează a fi examinate în primul rând, iar în dependență de concluzia trasă, de

purces la fondul cauzei.

Așadar, instanța de recurs pentru a elucida aspectele abordate, va raporta

circumstanțele prezentate la criticile invocate de Instituția Medico-Sanitară Publică

„Spitalul Clinic Municipal Sfântul Arhanghel Mihail” și Ivașchevici Aliona, și va

trebui să se asigure că instanțele, în cazul de față Curtea de Apel Chișinău, a

îndeplinit condiția unei examinări efective și a oferit un răspuns specific și explicit

mijloacelor hotărâtoare pentru rezultatul procesului (a se vedea, în contrast,

Lebedinschi vs. Moldova, hotărârea din 16 iunie 2015, § 31, 35 – 36; cauza Nichifor

vs. Moldova, hotărârea din 20 septembrie 2016, § 29 – 31).

Potrivit art. 373 alin. (5) al Codului de procedură civilă, instanța de apel este

obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel, iar conform

prevederilor art. 390 alin. (1) lit. e), f) al aceleiași legi, decizia instanței de apel

trebuie să conțină: motivele concluziilor instanței de apel și referirea la legea

guvernantă; concluziile instanței de apel în urma examinării apelului.

În cadrul dreptului la un proces echitabil se analizează dreptul oricărei părți în

cadrul unei proceduri judiciare de a prezenta instanței observațiile, argumentele și

mijloacele sale de probă, coroborat cu dreptul fiecărei părți ca aceste observații și

argumente să fie examinate în mod efectiv. Cu privire la aceste aspecte, obligația

instanței de motivare a deciziilor sale este singurul mijloc prin care se poate verifica

respectarea lor.

Conform jurisprudenței CEDO, noțiunea de proces echitabil presupune ca o

instanță internă care nu a motivat decât pe scurt hotărârea sa să fi examinat totuși în

mod real problemele esențiale care i-au fost supuse, și nu doar să reia pur și simplu

concluziile unei instanțe inferioare (cauza Helle vs Finlanda, hotărârea din 19

decembrie 1997). Deși articolul 6 § 1 din Convenție nu obligă instanțele de judecată

să ofere răspunsuri detaliate la toate argumentele invocate, totuși din hotărâre trebuie

să reiasă clar că elementele esențiale ale cauzei au fost examinate (cauza Taxquet

vs. Belgia [MC], nr. 926/05, § 91, CEDO 2010).

Potrivit celor invocate de Instituția Medico-Sanitară Publică „Spitalul Clinic

Municipal Sfântul Arhanghel Mihail” și Ivașchevici Aliona, acțiunea reclamantelor

este prescrisă de lege, or momentul începerii curgerii termenului, de adresare în

justiție cu o acțiune de reparare a prejudiciului material și moral, trebuia să fie reținut

din data de 03 februarie xxxx, data petrecerii xxxxxxxx xxxxxxxx sau cel târziu din

13 februarie xxxx, data xxxxxx Irinei Rusu din instituția medicală. Recurenții au

menționat că, acuzațiile ce țin de modul de xxxxxx, modul în care a fost petrecută

xxxxxxx și consecințele acesteia, i-au fost cunoscute reclamantei imediat după ce au

avut loc aceste acțiuni și nu mai târziu de xxxxxx xxx xxxxxx xxxxxx, fiind repetat

explicat cele întâmplate, consecințele și prescripțiile pe viitor.

11

În pofida acestor fapte instanța de apel la pronunțarea asupra argumentelor din

apelurile depuse de Instituția Medico-Sanitară Publică „Spitalul Clinic Municipal

Sfântul Arhanghel Mihail” și Ivașchevici Aliona a apreciat în mod arbitrar

probatoriul livrat de părți și a lăsat fără răspuns criticile apelanților referitoare la

momentul începerii curgerii termenului de prescripție extinctivă.

În acest context se reține că, dintr-o parte instanța de apel reține argumentele

reclamantelor în motivarea existenței prejudiciului material și moral și anume că:

”xxxxxxxxxxxxxx”, iar pe de altă parte nu le dă nici o valență juridică la expunerea

asupra criticilor cu privire la tardivitatea acțiunii.

Astfel, Colegiul lărgit fără a se expune asupra faptului dacă acțiunea Irinei Rusu

și Lidiei Litvinenco este tardivă, reține că, instanța de apel soluționând această

problemă, în pofida prevederilor art. 373 alin. (5) din Codului de procedură civilă, a

eșuat să dea un răspuns motivat la un mijloc hotărâtor în cauză, apreciind probele și

declarațiile părților în ansamblu și nu separat.

Prin lipsa examinării temeiniciei argumentelor invocate mai sus, se constată că

instanța de apel a dat dovadă de un formalism excesiv în această parte. Or, prin

prisma principiului contradictorialității și egalității în arme, instanța de apel era

obligată să asigure un echilibru just a intereselor ambelor părți implicate în proces.

În esență, motivarea Curții de Apel Chișinău i-a pus într-o situație de dezavantaj pe

Instituția Medico-Sanitară Publică „Spitalul Clinic Municipal Sfântul Arhanghel

Mihail” și pe Ivașchevici Aliona față de adversarii săi (a se vedea cauza Donadze

vs. Georgia, hotărârea din 7 martie 2006, § 35 – 36).

Constatând toate cele relatate supra, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conturează o opinie tendențioasă a

instanței de apel de reținere și însușire a motivării din hotărârea primei instanțe, a

argumentelor recurentelor-reclamante, fără a da o apreciere tuturor probelor în

ansamblu, fără a răspunde la toate temeiurile invocate de părți, ignorând nemotivat

unele afirmații și situații certe sau cel puțin nemotivând prevalarea unor

circumstanțe, pe care s-a bazat soluția emisă, asupra celorlalte probe existente la

dosar.

În atare situație, instanța de recurs apreciază că Instituției Medico-Sanitare

Publice „Spitalul Clinic Municipal Sfântul Arhanghel Mihail” și Ivașchevici Alionei

nu le-a fost asigurat dreptul de acces la o instanță și dreptul de a fi auziți combinat

cu dreptul la un recurs efectiv. De fapt, în cazul când există suspiciuni privind

încălcarea echității procedurii din perspectiva art. 6 §1 din CEDO, rezultă că

recurenta nu a reușit să pună în discuție în fața instanțelor toate observațiile și

raționamentele pe care le consideră necesare în vederea apărării punctului ei de

vedere (cauza Blücher vs. Republica Cehă, hotărârea din 11 ianuarie 2005, cauza

Carmel Saliba vs. Malta, hotărârea din 29 noiembrie 2016, § 65).

În acest sens, Colegiul lărgit reamintește că în jurisprudența sa, Curtea

Europeană a precizat că dreptul de a fi auzit în combinație cu dreptul la un recurs

efectiv sunt în primul rând chestiuni de reglementare în dreptul intern și este în

principiu, competența instanțelor să evalueze motivele de admisibilitate a unei cereri

de acest tip (cauza Doorson vs. Olanda, hotărârea din 26 martie 1996).

Considerațiile de mai sus sunt suficiente pentru a stabili că erorile judiciare

xxxxxxxte în speță sunt esențiale și nu pot fi corectate în această fază. Or judecarea

12

recursului, exercitat conform rigorilor impuse de art. 432 alin. (1) al Codului de

procedură civilă, are caracter devolutiv numai pentru problemele de drept material

și procedural.

În acest caz, art. 442 al Codului de procedură civilă prevede că în ordine de

recurs nu pot fi administrate probe noi, ceea ce consolidează poziția susmenționată.

Așadar, omisiunea instanței de apel de a aprecia toate probele în ansamblu, precum

și de a constata relevanța argumentelor recurenților conduce inevitabil la încălcarea

garanțiilor unui proces echitabil, din moment ce observațiile, într-un mod efectiv, nu

au fost xxxxxxxte.

Prin urmare, ținând cont de faptele din speță, de argumentele părților și de

constatările de mai sus, Colegiul judiciar consideră că a examinat principalele

întrebări juridice puse în cerere și că nu este necesar să se pronunțe separat în privința

motivelor invocate în recursurile formulate.

Acestea, în esență, nu au forță juridică de a influența prezenta soluție pe caz și

pertinența lor va putea fi supusă unei aprecieri juridice la o nouă rejudecare a cauzei

(a se vedea, printre alte autorități, cauzele Kamil Uzun vs. Turcia, hotărâre din 10

mai 2007, § 64; Centrul pentru Resurse Juridice în numele lui Valentin Câmpeanu

vs. România (Marea Cameră), din 17 iulie xxxx, § 156).

Astfel, din considerentele arătate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite

recursurile declarate, de a casa decizia din 10 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

iar reținând că erorile procedurale admise nu pot fi corectate de instanța de recurs,

cauza urmează a fi remisă la rejudecare, în alt complet de judecată.

La rejudecarea cauzei, instanța urmează să examineze speța în întregime în

cadrul unor proceduri noi, în vederea respectării dreptului părților la un proces

echitabil, în special, în partea aprecierii juridice a observațiilor lăsate fără răspuns (a

se vedea, spre exemplu impactul considerentelor instanței de recurs la o nouă

reexaminare, cauzele Victor Harovschi vs. Moldova, hotărâre din xx noiembrie

2008; Dimitar Yordanov vs. Bulgaria, hotărâre din 6 septembrie 20xx, § 52 - 53).

Având în vedere cele expuse și în conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) al

Codului de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admit recursurile declarate de către Instituția Medico-Sanitară Publică

„Spitalul Clinic Municipal Sfântul Arhanghel Mihail”, de către Rusu Irina și

Litvinova Lidia, reprezentate de avocatul Doronceanu Olesea, și de către Ivașchevici

Aliona, reprezentată de avocatul Perți Ina.

Se casează decizia din 10 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău emisă în cauza

civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Rusu Irina și Litvinova

Lidia împotriva Instituției Medico-Sanitare Publice „Spitalul Clinic Municipal

Sfântul Arhanghel Mihail”, intervenient accesoriu Ivașchevici Aliona cu privire la

constatarea faptului, încasarea prejudiciului material și moral și se remite cauza spre

rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

13

Președintele ședinței,

Judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

Nicolae Craiu

14

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2022-06-22
0,97
2ra-40/22 — repararea prejudiciului material si moral
Irina, Litvinova Lidia și de către Ivașchevici Aliona și menținută hotărârea din 13 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. Prin decizia din 29 decembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție, au fost admise recursurile declarate de
CSJ 2020-08-19
0,95
2ra-643/20 — Repararea prejudiciului moral
Dosarul nr. 2ra-643/20 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud.: C. Guzun) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: L. Bulgac, G. Dașchevici, A. Panov) D E C I Z I E 19 august 2020 mun. Chişinău Colegiul civil, com
CSJ 2017-10-04
0,94
2ra-1105/17 — anularea ordinului de sanctionare disciplinara, repararea prejudiciului moral
Prima instanţă, Jud. Rîșcani, mun. Chișinău: A. Ciubotaru Dosarul nr. 2ra-1105/17 Instanţa de apel, Curtea de Apel Chişinău: A. Bostan, Iu. Cotruță, Gr. Dașchevici D E C I Z I E 04 octombrie 2017 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi d
CSJ 2017-12-20
0,94
2ra-2183/17 — cu privire la repararea prejudiciului material și moral
Dosarul nr. 2ra-2183/17 Instanţa de fond: Judecătoria Rîşcani, mun. Chişinău – Gh. Bîrnaz Instanţa de apel: CA Chişinău – M. Guzun, Iu. Cotruţă, N. Simciuc D E C I Z I E 20 decembrie 2017 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de conten
CSJ 2022-05-11
0,94
2ra-297/22 — repararea prejudiciului moral
Dosarul nr. 2ra-297/22 2-20014554-01-2ra-04032022 Prima instanță: Judecătoria Chişinău, sediul Centru (jud. L. Mitrofan) Instanța de apel: Curtea de Apel Chişinău (jud. I.Dutca, A. Malîi, M. Guzun) ÎNCHEIERE 11 mai 2022 mun. Chișinău Colegi
Sursă