3ra-1063/20 — obligarea emiterii actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- obligarea emiterii actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
3ra-1063/20 — obligarea emiterii actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 3ra-1063/20
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (V. Sanduța)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc)
Î N C H E I E R E
23 decembrie 2020 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu
judecătorii Dumitru Mardari
Nina Vascan
examinând admisibilitatea recursului depus de Andrian Covganeț, reprezentat de
avocatul Andrei Mațco,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de
Andrian Covganeț împotriva Direcției Generale Arhitectură, Urbanism și Relații
Funciare a Consiliului mun. Chișinău și Primăriei mun. Chișinău cu privire la
repunerea în termen a cererii de chemare în judecată, obligarea elaborării și eliberării
certificatului de urbanism, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor
de judecată,
împotriva deciziei din 03 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a casat
integral hotărârea din 08 septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a
respins ca neîntemeiată cererea cu privire la repunerea în termen a acțiunii lui Andrian
Covganeț împotriva Direcției Generale Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare a
Consiliului municipal Chișinău și Primăria municipiului Chișinău, cu privire la
obligarea emiterii actului administrativ, s-a declarat acțiunea lui Andrian Covganeț
împotriva Direcției Generale Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare a Consiliului
municipal Chișinău și Primăria municipiului Chișinău, cu privire la obligarea emiterii
actului administrativ, ca fiind inadmisibilă,
c o n s t a t ă:
La 05 februarie 2018, Andrian Covganeț a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Direcției Generale Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare a Consiliului
mun. Chișinău și Primăriei mun. Chișinău cu privire la repunerea în termen a cererii de
chemare în judecată, obligarea elaborării și eliberării certificatului de urbanism,
1
repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii reclamantul Andrian Covganeț a relatat că la 23 iunie 2017
a înaintat cererea nr. 5625, prin care a solicitat elaborarea și eliberarea certificatului de
urbanism pentru proiectarea unei stații de alimentare cu carburanți, la care a anexat
toate actele obligatorii, enumerate la art. 3 din Legea nr.163 din 09 iulie 2010 cu privire
la autorizarea executării lucrărilor de construcție.
Reclamantul a menționat că prin răspunsul nr. 21/2738-p din 04 decembrie 2017,
Direcția Generală Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare a Consiliului mun.
Chișinău a respins cererea pe motiv că reprezentantul Consiliului mun. Chișinău a
contestat încheierea din 17 iulie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru la Curtea
de Apel Chișinău, iar asupra eliberării certificatului de urbanism pentru proiectul
solicitat urmează să se expună instanța de judecată, după care se va conforma și
Direcția Generală Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare a Consiliului mun.
Chișinău. Consideră răspunsul ilegal și neîntemeiat.
Reclamantul a relatat că IMP „Chișinău-Proiect” a efectuat un studiu de
prefezabilitate asupra terenului cu numărul cadastral xxxxxxxx, situat în mun.
Chișinău, str. xxxxxxxxxx, cu suprafața de 0,07 ha. În baza constatărilor făcute s-a
propus ca terenul să fie folosit doar pentru prestarea unor servicii de transport, în care
se include și stațiile de alimentare cu carburanți.
Reclamantul a relatat că la 30 iulie 2015, Primăria mun. Chișinău a emis
certificatul de urbanism nr.375i/15, la cererea Uniunii Conducătorilor Auto din
Republica Moldova, iar în baza acestuia și documentației de proiect a fost eliberată
autorizația de construcție nr.339-c/16 din 21 noiembrie 2016, anume pentru proiectarea
și executarea lucrărilor de construire a unei stații de alimentare cu produse petroliere și
gaze, în complex cu stația de deservire tehnică și spălătorie auto, în limitele terenului
menționat. În baza contractului de vânzare-cumpărare a devenit proprietarul lotului de
teren cu suprafața de 0.07 ha, cu destinație pentru construcție.
Reclamantul consideră că argumentul indicat în răspunsul nr. 21/2783-p din
04 decembrie 2017, precum că lotul de pământ se află în litigiu, nu poate constitui
temei de refuz în eliberarea certificatului de urbanism, deoarece această circumstanță
nu este prevăzută în art. 3 din Legea nr.163 din 09 iulie 2010 cu privire la autorizarea
executării lucrărilor de construcție. Chiar dacă ar fi existat un litigiu care într-un mod
sau altul ar avea tangență cu bunul imobil, acesta nu este un litigiu în care Consiliul
mun. Chișinău contestă dreptul de proprietate asupra lotului de pământ.
Reclamantul a menționat că la 13 decembrie 2017, a depus la Direcția Generală
Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare a Consiliului mun. Chișinău cerere
prealabilă, prin care a solicitat revocarea răspunsului nr. 21/2738-p din 04 decembrie
2017, cu elaborarea în termenul prevăzut de lege a certificatului de urbanism pentru
proiectarea stației multicarburant de alimentare a automobilelor pe lotul de pamânt
menționat.
Prin răspunsul Direcției Generale Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare a
Consiliului mun. Chișinău nr. 21/8296 din 27 decembrie 2017 s-a respins cererea
prealabilă. Răspunsul îl consideră neîntemeiat și ilegal.
Reclamantul a evidențiat că Valentin Ionașcu a fost împuternicit prin procură să
semneze și să depună în interesele lui acțiune în contencios administrativ împotriva
2
Direcției Generale Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare a Consiliului mun.
Chișinău și Primăriei mun. Chișinău cu privire la obligarea emiterii certificatului de
urbanism solicitat.
Prin încheierea din 26 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
cererea de chemare în judecată depusă de Valentin Ionașcu a fost restituită pe motiv că
a fost semnată de o persoană neîmputernicită. Totodată, i s-a comunicat dreptul de a se
adresa repetat în judecată cu aceeași acțiune, împotriva acelorași pârâți, cu același
obiect și aceleași temeiuri, după lichidarea neajunsurilor. După ce a recepționat
încheierea menționată, a întreprins măsurile de rigoare pentru lichidarea neajunsurilor.
Reclamantul a menționat că depunerea cererii de chemare în judecată de către
Valentin Ionașcu, se datorează faptului că activează în regiunea Transnistreană, iar în
perioada de 22 ianuarie 2018 – 29 ianuarie 2018 a fost în imposibilitate de a se deplasa
în mun. Chișinău pentru a angaja un avocat sau să depună personal acțiunea în judecată.
Reclamantul consideră că argumentele invocate sunt întemeiate și suficiente
pentru a admite cererea de repunere în termen.
Reclamantul Andrian Covganeț a solicitat admiterea acțiunii, repunerea în
termenul de depunere a prezentei cereri de chemare în judecată, obligarea Direcției
Generale Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare a Consiliului mun. Chișinău și
Primăriei mun. Chișinău să elaboreze și să elibereze în termenul prevăzut de lege
certificatul de urbanism, pentru proiectarea stației multicarburant de alimentare a
autovehiculelor pe lotul de pământ cu suprafața de 0,07 ha și nr. cadastral xxxxxxxx,
repararea prejudiciului moral în mărime de 5000 de lei și compensarea cheltuielilor de
judecată.
Prin hotărârea din 08 septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a
respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Andrian
Covganeț împotriva Direcției Generale Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare a
Consiliului mun. Chișinău, Primăriei mun. Chișinău cu privire la obligarea elaborării
și eliberării certificatului de urbanism, repararea prejudiciului moral și compensarea
cheltuielilor de judecată.
Prin decizia din 05 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul
declarat de Andrian Covganeț, reprezentat de avocatul Andrei Mațco, s-a casat integral
hotărârea din 08 septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și s-a emis o
nouă hotărâre, prin care s-a admis parțial cererea de chemare în judecată, s-a obligat
Direcția Generală Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare a Consiliului mun.
Chișinău și Primăria mun. Chișinău să elibereze lui Andrian Covganeț certificatul de
urbanism pentru proiectarea Stației multicarburant de alimentare a autovehicolelor, pe
lotul de pămînt cu suprafața 0.07 ha, nr. cadastral xxxxxxxx, amplasat în mun.
Chișinău. str. xxxxxxxxxx, s-a încasat în beneficiul lui Andrian Covganeț din contul
Direcției Generale Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare a Consiliului mun.
Chișinău și Primăriei mun. Chișinău suma de 2000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral,
în rest pretențiile privind recuperarea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de
judecată s-au respins ca neîntemeiate.
Prin decizia din 02 octombrie 2019 a Curții Supreme de Justiție s-a admis
recursul depus de Primăria și Consiliul mun. Chișinău, s-a casat integral decizia din
05 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ
3
intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Andrian Covganeț împotriva
Direcției Generale Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare a Consiliului mun.
Chișinău, Primăriei mun. Chișinău cu privire la obligarea elaborării și eliberării
certificatului de urbanism, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor
de judecată, cu restituirea cauzei la Curtea de Apel Chișinău.
Prin decizia din 03 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a casat integral
hotărârea din 08 septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a respins ca
neîntemeiată cererea cu privire la repunerea în termen a acțiunii lui Andrian Covganeț
împotriva Direcției Generale Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare a Consiliului
municipal Chișinău și Primăria municipiului Chișinău, cu privire la obligarea emiterii
actului administrativ, s-a declarat acțiunea lui Andrian Covganeț împotriva Direcției
Generale Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare a Consiliului municipal Chișinău
și Primăria municipiului Chișinău, cu privire la obligarea emiterii actului administrativ,
ca fiind inadmisibilă.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că la 23 iunie 2017, reclamantul
Andian Covganeț, a adresat Direcției Genereale Arhitectură, Urbanism și Relații
Funciare a Consiliului municipal Chișinău, o cerere, prin care a solicitat eliberarea
certificatului de urbanism necesar pentru construcția stației de alimentare cu carburanți,
pe terenul situat pe str. xxxxxxxxxxx, mun. Chișinău (f.d. 10, vol. I). La data de
24 octombrie 2017, a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare între Vitalii
Erofeev în calitate de vânzător și Andrian Covganeț în calitate de cumpărător, prin care
a fost transmis dreptul de proprietate a terenului situat pe str. xxxxxxxxxxx, mun.
Chșinău (f.d. 89, vol. I). Prin răspunsul Direcției Generale Arhitectură, Urbanism și
Relații Funciare a Consiliului municipal Chișinău nr. 21/2738-P din 04 decembrie
2017, urmare a examinării cererii reclamantului din 06 noiembrie 2017 și 09 octombrie
2017, s-a indicat că, reprezentantul Consiliului municipal Chișinău a contestat
încheierea Judecătoriei Chișinău (sediul Central) din 17 iulie 2017 la Curtea de Apel
Chișinău, în cauza civilă la cererea Consiliului municipal Chișinău împotriva lui
Vladislav Ursu, executorul judecătoresc Alexandru Tcacenco cu privire la anularea
procesului-verbal de constatare a faptului de preluare a dreptului de proprietate asupra
lotului de teren cu nr.cadastral xxxxxxxx, iar asupra eliberării certificatului de
urbanism pentru proiectul solicitat urmează să se expună instanța de judecată, iar mai
apoi se va conforma și Direcția Generală Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare a
Consiliului municipal Chișinău (f.d. 11, vol. I).
Instanța de apel a relatat la 12 decembrie 2017, Valentin Ionașco, acționând în
intersele lui Andrian Covganeț, nefiind de acord cu răspunsul nr. 21/2738-P din
04 decembrie 2017, s-a adresat Direcției Generale Arhitectură, Urbanism și Relații
Funciare a Consiliului municipal Chișinău, cu o cerere prealabilă, solicitând
revocarea/anularea răspunsului Direcției Generale Arhitectură, Urbanism și Relații
Funciare a Consiliului municipal Chișinău nr. 21/2738-P din 04 decembrie 2017, ca
fiind unul neîntemeiat și ilegal, cu elaborarea și emiterea în termenul prevăzut de lege
a certificatului de urbanism pentru proiectarea stației alimentare cu multicarburanți pe
lotul de pământ cu suprafața de 0, 07 ha, înregistrat cu nr. cadastral xxxxxxxxxxx
(f.d. 12-15, vol. I), iar prin răspunsul nr. 21/8296 din 27 decembrie 2017, Direcția
Generală Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare a Consiliului municipal Chișinău,
4
a comunicat repetat că, aceasta, se va conforma doar după ce se va expune instanța de
judecată, despre ce a fost informat prin scrisoarea nr. nr. 21/8296 din 27 decembrie
2017 (f.d. 16, vol.I).
Instanța de apel a constatat că reclamantul Andrian Covganeț, a făcut cunoștință
cu răspunsul nr. 21/8296 din 27 decembrie 2017 și la 22 ianuarie 2018, prin intermediul
lui Valentin Ionașco, a depus acțiune împotriva Direcției Generale Arhitectură,
Urbanism și Relații Funciare a Consiliului municipal Chișinău și Primăria municipiului
Chișinău, cu privire la obligarea emiterii actului administrativ, care prin încheierea
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 26 ianuarie 2018, a fost restituită pe motiv că,
cererea a fost semnată de o persoană neînputemicită de a o semna. Prin urmare, instanța
de apel a respins ca neîntemeiat argumentul apelantului/reclamant, precum că primind
încheierea Judecătoriei Chișinău sediul Centru din 26 ianuarie 2018, imediat a
întreprins măsurile de rigoare pentru lichidarea neajunsurilor enumerate, ori încheierea
prin care acțiunea a fost restituită, de către reclamant nu a fost contestată, iar în
asemenea circumstanțe, termenul prevăzut la art. 17 al.(1) lit. b) al Legii contenciosului
administrativ nr.793 din 10 februarie 2000 în vigoare la data depunerii acțiunii, nu a
fost suspendat.
Prin urmare, instanța de apel a respins argumentul apelantului/reclamant, cu
privire la faptul că motivul semnării și depunerii acțiunii anume de către Valentin
Ionașco, în calitate de reprezentant în bază de procură, a servit faptul că locuiește în
regiunea din partea stângă a Nistrului și activează la o întreprindere unitară de stat, cu
sediul în or. Tiraspol, iar în perioada 22 ianuarie 2018 – 29 ianuarie 2018, inclusiv, a
fost antrenat în lucrările de lichidare a avarierilor înregistrate pe liniile de înaltă
tensiune apărută în urma ninsorilor abundente și a rafelelor puternice de vânt,
înregistrare în această perioadă pe tot teritoriul Republicii Moldova. La acest capitol,
instanța de apel a reținut că reclamantul/apelant, a avut posibilitatea să depună acțiunea
până la data 22 ianuarie 2018 – 29 ianuarie 2018, inclusiv, sau să conteste încheierea,
prin care la 26 ianuarie 2018 acțiunea a fost restituită, fapte care nu s-au întâmplat.
Totodată, instanța de apel a constatat că reclamantul/apelantul primind răspunsul
din 04 decembrie 2017, urma să-l conteste direct în instanța de judecată, în termenul
de 30 zile prevăzut în art. 17 alin. (1) lit. b) al Legii contenciosului administrativ nr.
793 din 10 februarie 2000 în vigoare la data depunerii acțiunii, fără a depune o cerere
prealabilă, care a dus la omiterea termenului depunere a acțiunii în instanța de judecată.
Mai mult ca atât, anterior la 23 iunie 2017 apelantul a mai depus o asemenea cerere
privind eliberarea certificatului de urbanism (f.d. 10 vol. I). Astfel, apelantul n-a
prezentat careva probe, ce ar confirma omiterea termenului din motive întemeiate, din
care considerente instanța de apel a respins ca neîntemeiată cererea privind repunerea
în termen a acțiunii.
Invocând netemeinicia și ilegalitatea deciziei instanței de apel, la data de
24 august 2020, Andrian Covganeț, reprezentat de avocatul Andrei Mațco, a contestat-
o cu recurs solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel cu remiterea
cauzei spre rejudecare în instanța de apel în alt complet de judecată.
În motivarea recursului, recurentul, Andrian Covganeț, reprezentat de avocatul
Andrei Mațco, a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o
neîntemeiată și ilegală prin faptul că au fost încălcate și aplicate eronat normele de
5
drept material, precum și nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate
circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, fiind apreciate eronat probele.
Recurentul a menționat că unicul temei formal și general, reținut de prima instanță
care a stat la baza respingerii acțiunii a fost faptul că, autoritatea publică locală dispune
de autonomie decizională și este în drept să decidă, în cadrul legal, oportunitatea
emiterii actelor solicitate. Aceste acte autoritatea publică nu le eliberează arbitrar, ci în
conformitate cu necesitățile actuale ale societății, în urma verificării întrunirii
condițiilor necesare eliberării unor asemenea acte, deci instanța de judecată nu se poate
substitui în competențele și atribuțiile autorității publice locale. Or, raportul juridic
dedus judecății, prin înaintarea de către Andrian Covganeț a acțiunii, este de a verifica
sub aspectul legalității refuzul Direcției Generale Arhitectură, Urbanism și Relații
Funciare a Consiliului mun. Chișinău, de a elibera în baza cererii și a actelor anexate
de reclamant a certificatului de urbanism pentru proiectare, pentru a elabora
documentația de proiect pentru construirea obiectivul pe lotul său deținut în proprietate
privată.
Recurentul a specificat că refuzul de a elibera un certificat, o adeverință sau un
oricare alt înscris, precum și refuzul de a furniza o informație sau de a asigura accesul
liber la registrele publice, aflate la dispoziția furnizorului de informație etc., de
asemenea, sînt asimilate actului administrativ. Deasemenea, dacă autoritatea publică,
printr-o adresă, refuză emiterea unui act administrativ sau eliberarea unor acte, precum
și în cazul în care cererea nu este examinată în termenul legal, persoana poate contesta
inacțiunile autorității publice, care sînt asimilate actelor administrative.
Recurentul a indicat că actul normativ special, care reglementează modul de
autorizare, avizare și verificare a lucrărilor de proiectare, executare sau desființare a
construcțiilor și amenajărilor în conformitate cu documentația de urbanism și de
amenajare a teritoriului, prin aplicarea sistemului de documente normative în
construcții în scopul asigurării transparenței și publicității, la emiterea actelor
administrative și al creării unor condiții favorabile mediului de afaceri, este Legea nr.
163 din 09 iulie 2010 cu privire la autorizarea executării lucrărilor de construcție. La
cererea de solicitare a elaborării certificatului de urbanism din 23 iunie 2017,
înregistrată cu numărul de intrare 5625, au fost anexate în exclusivitate toate actele
obligatorii enumerate în art. 3 din această Lege, ce ar fi asigurat elaborarea
certificatului de urbanism pentru proiectare, ori în caz contrar s-ar fi refuzat din start
primirea cererii de solicitare a actului administrativ.
Recurentul a menționat că la materialele cauzei civile a fost anexat și cercetat în
ședința de judecată, studiu de prefezabilitate (PUD în volum parțial), privind
organizarea căilor de acces pentru deservirea stației de alimentare cu produse petroliere
la intersecția străzilor bd. xxxxxxx - str. xxxxxxxxxxx, întocmit de către IMP
“Chișinău-Proiect”. Prin studiului nominalizat s-a analizat încadrarea terenului
examinat în raport cu dezvoltarea nodului de transport la intersecția străzilor bd. Dacia
- str. xxxxxxxxxx - str. xxxxxxxxxxx, conform Planului Urbanistic General Chișinău
și varianta după Schema Complexă a Transporturilor din mun. Chișinău, fiind constatat
că, terenul este amplasat în interiorul nodului de transport propus pentru dezvoltarea
viitoare - perpespectivă și nu este afectat de trasarea căilor de acces, și că, terenul este
adiacent bd. xxxxxx și străzilor xxxxxxxxxxxxx și se află nemărginit în zona de
6
deservire a nodului de transport sus propus. Nu în ultimul rând, terenul se află în
limitele liniilor roșii a străzii.
În baza constatărilor făcute și datorită amplasamentului terenului cu numărul
cadastral xxxxxxxx, IMP “Chișinăuproiect” a propus de a fi folosit doar pentru
gestionarea unor obiective de deservire/prestarea serviciilor de transport rutier, în care
se include si stațiile de alimentare cu multicarburanți.
Recurentul consideră că în mod ilegal și neîntemeiat, prin răspunsul DGAURF nr.
21/2738-p din 06 noiembrie 2017 s-a refuzat în elaborarea și eliberarea certificatului
de urbanism pentru proiectarea stației de alimentare cu multicarburanți pe lotul de
pământ cu numărul cadastral xxxxxxxx, iar instanța de fond în nici într-un mod nu s-a
expus asupra probelor enumerate evitând să le dea o careva apreciere.
Totodată, recurentul a menționat că în baza contractului de vânzare-cumpărare,
înregistrat la Serviciul Cadastral Teritorial Chișinău, Andrian Covganeț este
proprietarul lotului de pământ cu suprafața de 0,07 ha, cu destinația pentru construcție,
înregistrat cu numărul cadastral xxxxxxxx, fapt confirmat prin extrasul din Registrul
bunurilor imobile care a fost anexat atât la cererea de chemare în judecată, fiind reînoit
și anexat în cadrul dezbaterilor judiciare. Careva grevări sau interdicții asupra lotului
de pământ vizat în vederea valorificării acestuia, lipsesc. Argumentul Direcției
Generale Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare a Consiliului mun. Chișinău indicat
în răspuns precum că lotul de teren se află în litigiu, nu poate constitui temei pentru a
refuza în eliberarea certificatului de urbanism pentru proiectare, ori această
circumstanță nu este vizată expres de lege, ori litigiul la care face referire în hotărârea
primei instanțe de judecată cât și în răspunsul Direcției Generale Arhitectură, Urbanism
și Relații Funciare nr. 21/2738-p din 04 decembrie 2017, este inițiat la cererea
Consiliului mun. Chișinău împotriva lui Vladimir Ursu privind nulitatea procesului-
verbal, emis de executorul judecătoresc, Alexandru Tcacenco privind constatarea
faptului de preluare a dreptului de proprietate. Deci, acesta nu este un litigiu în care
Consiliul mun. Chișinău contestă dreptul de proprietate privată a lui Andrian Covganeț
asupra lotului de pământ, înregistrat cu numărul cadastral xxxxxxxx. Dreptul de
proprietate fiind garantat și prezumat perfect legal, până la proba contrară.
De asemenea, a atras atenția instanței de apel că anterior, la data de 30 iulie 2015,
tot Primăria mun. Chișinău, la cererea Uniunii Conducătorilor Auto din Republica
Moldova deja a eliberat certificatul de urbanism pentru proiectare nr. 375i/15, iar în
baza acestuia și documentației de proiect a fost eliberată și Autorizația de construcție
nr. 339-c/16 din 21 noiembrie 2016, anume pentru proiectarea și executarea lucrărilor
de construire a unei stații de alimentare cu produse petroliere și gaze în complex cu
stație de deservire tehnică și spălătorie auto în limitele terenului cu nr. cadastral
xxxxxxxx, fapt care nu este negat de Primăria mun. Chișinău, iar prima instanța nu a
dat acestui fapt o apreciere corespunzătoare.
Referitor la termenul de depunere a acțiunii recurentul a indicat că a solicitat
repunerea în termenul de depunere a acțiunii în contencios administrativ ca fiind omis
din motive întemeiate, fiind anexat certificatul eliberat de la Întreprinderea de Stat „ГK
Днестрэнерго” prin care se confirmă că Andrian Covganeț locuiește în regiunea din
partea stîngă a Nistrului și activează la ÎS „ГK Днестрэнерго”, cu sediul în or. Tiraspol
și că în perioada 22 ianuarie 2018 – 29 ianuarie 2018 inclusiv, recurentul a fost antrenat
7
în lucrările de lichidare a avarierilor înregistrate pe liniile de înaltă tensiune apărută în
urma ninsorilor abundente și a rafalelor puternice de vânt înregistrate în această
perioadă pe tot teritoriul Republicii Moldova, fapt ce l-a pus în imposibilitate să se
deplaseze personal în mun. Chișinău pentru ca să semneze și să depună în termen
acțiunea de contencios administrativ. Ori, luând în considerare condițiile climaterice
nici nu a avut posibilitate la acel moment să se deplaseze în mun. Chișinău pentru a
semna un contract de asistență juridică cu un avocat pentru a-i reprezenta interesele în
instanța de judecată prin semnarea și depunerea cererii de chemare în judecată. Mai
mult ca atît, starea vremii în perioada 22-29 ianuarie 2018 a servit drept temei pentru a
depune solicitarea repunerii în termen de depunere a cererii de chemare în instanța de
contencios administrativ, care la acel moment nu a fost contestat sau negat de
reprezentantul pârâților. Drept confirmare recurentul a prezentat răspunsul Serviciul
Hidrometeorologic de Stat nr. 08/878 din 21 august 2020 prin care se confirmă că în
perioada 22-29 ianuarie 2018 pe tot teritoriul Republicii Moldova au fost prezente
ninsori abundente, depuneri de chiciură, depuneri de lapoviță și ghețuș.
La 13 octombrie 2020 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților
Direcția Generală Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare a Consiliului mun.
Chișinău și Primăria mun. Chișinău copia recursului depus de Andrian Covganeț,
reprezentat de avocatul Andrei Mațco împotriva deciziei din 03 iunie 2020 a Curții de
Apel Chișinău, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței (f.d. 88).
Intimata Direcția Generală Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare a Consiliului
mun. Chișinău nu și-a valorificat dreptul procedural și nu a depus referință la recursul
depus de Andrian Covganeț, reprezentat de avocatul Andrei Mațco.
Conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel
în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu
stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de
Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se
depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de
apel.
Completul relevă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost adoptată la
03 iunie 2020, fiind recepționată de recurentul Andrian Covganeț, reprezentat de
avocatul Andrei Mațco la 29 iulie 2020, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta
electronică activă ecaterina.savca@justice.md, anexat la materialele cauzei (f.d. 75).
Recurentul Andrian Covganeț, reprezentat de avocatul Andrei Mațco s-a
conformat prevederilor art. 245 din Codul administrativ și a depus în termen, recurs la
24 august 2020. (f.d. 79-86).
Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Andrian Covganeț,
reprezentat de avocatul Andrei Mațco în raport cu materialele cauzei, completul
specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră drept
inadmisibil, din următoarele motive.
Prin prisma art. 246, alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție
examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul
se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul
administrativ, recursurile se declară inadmisibile în special în cazurile enumerate la
8
literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea
recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să
însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de
legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.
Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul
neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv
al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient
de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din
examinarea cererii în completul de 5 judecători.
În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ dezvoltă
nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din
perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și
material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală
examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.
Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs
trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate
mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării
recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la
art. 245, alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs
în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească
cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în
contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în
special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de
contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont
pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal
fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces
la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului
Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul
condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o
reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă
de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui
recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de
drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.
Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform
jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și
procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme
9
cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31,
Seria A, nr. 212-A).
Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
conchide că cererea de recurs depusă de Andrian Covganeț, reprezentat de avocatul
Andrei Mațco este inadmisibilă.
Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru
examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Recursul depus de Andrian Covganeț, reprezentat de avocatul Andrei Mațco se
declară inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Ala Cobăneanu
judecătorii Dumitru Mardari
Nina Vascan
10