3ra-1144/20 — contestarea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ individual

3ra-1144/20 — contestarea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ individual (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr.3ra-1144/2020

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (C. Guzun)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (M. Guzun, G. Dașchevici, V. Clima)

Î N C H E I E R E

23 decembrie 2020 mun.Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului depus de Andrei Mațco și Polina Mațco,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Andrei Mațco și Polina Mațco împotriva Consiliului municipal Chișinău privind

contestarea actului administrativ individual și obligarea emiterii actului

administrativ individual,

împotriva deciziei din 27 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 12 martie 2018, Andrei Mațco și Polina Mațco au înaintat cerere de chemare

în judecată împotriva Consiliului municipal Chișinău privind contestarea actului

administrativ individual și obligarea emiterii actului administrativ individual.

În motivarea acțiunii înaintate reclamanții au indicat că la 15 noiembrie 2017,

în baza art. 11 Cod funciar, au înaintat Primăriei mun. Chișinău cerere privind luarea

acestora la evidență pentru alocarea unui lot de pământ în vederea construirii casei de

locuit individuale în intravilanul mun. Chișinău, cerere care a fost remisă spre

examinare în mod ilegal Preturii sectorului Botanica, mun. Chișinău.

Deși la cerere au anexat acte justificative în motivarea cererii, prin răspunsul

Preturii sect. Botanica, mun. Chișinău nr. M-973/17 din 08 decembrie 2017 cererea a

fost respinsă, motiv pentru care au adresat cerere prealabilă Consiliului municipal

Chișinău, aceasta fiind respinsă prin răspunsul Direcției generale arhitectură, urbanism

și relații funciare nr. 01/1-09-527 din 20 februarie 2018, făcându-se trimitere la decizia

Consiliului municipal Chișinău nr. 4/11-3 din 15 mai 2012, în baza căreia fondul de

rezervă a terenurilor pentru construirea caselor de locuit individuale ar fi fost epuizat,

iar atribuirea terenurilor are loc prin intermediul licitațiilor publice.

Consideră că răspunsurile oferite de autoritățile indicate sunt ilegale, fiind

contrare prevederilor art. 77 alin. (5) al Legii privind administrația publică locală, art.

art. 10 și 11 din Codul funciar, art. 10 alin. (8) lit. c) al Legii cu privire la administrarea

și deetatizarea proprietății publice și art. 10 al Legii privind statutul municipiului

Chișinău.

1

Solicită reclamanții recunoașterea ca fiind ilegal răspunsul Direcției generale

arhitectură, urbanism și relații funciare nr. 01/1-09-527 din 20 februarie 2018, cu

obligarea Consiliului municipal Chișinău de a emite decizie de luare la evidență a

reclamanților pentru alocarea unui lot de pământ familiei nou-formate în baza cererii

înregistrate cu nr. M-8800/17 din 15 noiembrie 2017 cu atribuirea ulterioară, în

condițiile art. 11 din Codul funciar, a unui lot de pământ pentru contruirea individuală

a casei de locuit cu dependențe în intravilanul mun. Chișinău conform consecutivității

rândului stabilit.

Prin hotărârea din 10 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

acțiunea înaintată de Andrei Mațco și Polina Mațco a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 12 decembrie 2019 Andrei Mațco și Polina Mațco au declarat apel împotriva

hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 10 decembrie 2019, iar la 10

februarie 2020 după recepționarea hotărârii motivate, în termenul stabilit de lege, au

depus motivarea apelului, solicitând casarea hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea

unei hotărâri noi, prin care să fie admisă integral acțiunea înaintată.

Prin decizia din 27 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea de apel

declarată de Andrei Mațco și Polina Mațco.

În motivarea deciziei, instanța de apel a reținut prevederile art. 11 din Codul

funciar, care stipulează că autoritățile administrației publice locale atribuie cetățenilor

terenuri fără plată, eliberându-le titluri de proprietate, atribuie familiilor nou-formate

sectoare de teren din rezerva intravilanului până la epuizarea acesteia pentru construcția

caselor de locuit, anexelor gospodărești și grădini: în orașe – de la 0,04 până la 0,07

hectare, în localități rurale – până la 0,12 hectare. Dimensiunile concrete ale sectoarelor

de teren se stabilesc de către autoritățile administrației publice locale.

Din dispozițiile acestei norme instanța de apel a dedus că atribuirea terenurilor

familiilor nou-formate fără plată a sectoarelor de teren poate avea loc din rezerva

intravilanului, până la epuizarea acesteia, iar în cazul epuizării rezervei intravilanului

localității a sectoarelor de teren, atribuirea acestora nu poate avea loc, astfel încât nici

organizarea procedurii de luare la evidență a persoanelor pentru atribuirea sectoarelor

de teren nu este posibilă.

La caz, Colegiul a reținut că la 15 mai 2012 Consiliul municipal Chișinău a

adoptat decizia nr. 4/11-3 cu privire la epuizarea fondului de rezervă al Primăriei

municipiului Chișinău pentru construirea caselor individuale de locuit, prin care s-a

constatat epuizarea fondului de rezervă al Primăriei municipiului Chișinău pentru

construirea caselor individuale de locuit.

Din aceste considerente Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ a constatat netemeinicia solicitării lui Andrei Mațco și Polina

Mațco privind luarea acestora la evidență în calitate de familie nou-formată pentru

atribuirea gratuită a sectorului de teren pentru construirea casei de locuit individuale,

concluzie ce denotă temeinicia răspunsului contestat de aceștia.

La 02 noiembrie 2020, Andrei Mațco și Polina Mațco au depus recurs

împotriva deciziei din 27 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea

deciziei instanței de apel, ca fiind neîntemeiată, cu restituirea cauzei la o nouă

rejudecare în alt complet de judecată.

În motivarea recursului și-a exprimat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând că aceasta este ilegală, neîntemeiată, pe motiv că concluziile instanței

care au stat la baza respingerii cererii de apel sunt formale, arbitrare și nemotivate

fiind în contradicție cu circumstanțele cauzei și probele cercetate în ședința de

2

judecată, iar normele de drept material și procedural au fost interpretate și aplicate

eronat.

Au subliniat că obiectul acțiunii de contencios administrativ a constituit

„recunoașterea ca fiind ilegal răspunsul Direcției generale arhitectură, urbanism și

relații funciare nr. 01/1-09-527 din 20 februarie 2018, cu obligarea Consiliului

municipal Chișinău de a emite decizie de luare la evidență a reclamanților pentru

alocarea unui lot de pământ familiei nou-formate a lui Andrei și Polina Mațco în baza

cererii înregistrate cu nr. M-8800/17 din 15 noiembrie 2017 cu atribuirea ulterioară, în

condițiile art. 11 din Codul funciar, a unui lot de pământ pentru contruirea individuală

a casei de locuit cu dependențe în intravilanul mun. Chișinău conform consecutivității

rândului stabilit”. În asemenea circumstanțe, instanțele ierarhic inferioare urmau să

verifice dacă familia recurenților face parte din categoria familiilor nou formate și să

verifice legalitatea refuzului autorității publice locale de a emite actul administrativ

privind luarea recurenților la evidență pentru alocarea ulterioară în condițiile art. 11 din

Codul funciar a unui lot de pământ pentru construcția unei case de locuit în calitate de

familie nou-formată.

Au relatat că instanța de apel a ignorat Recomandarea nr. 8 din 01.11.2012 a

Curții Supreme de Justiție, la care dânșii au făcut trimitere în cererea de apel, dând o

altă interpretare prevederilor legale, fapt care contravine practicii judiciare naționale

stabilite și cadrului legal pertinent speței, cât și au interpretat eronat normele materiale.

Au specificat că instanța de fond a respins acțiunea ca fiind neîntemeiată,

motivând că cadrul legal existent (norma materială) nu prevede procedura de luare la

evidență a familiilor nou-formate pentru alocarea lotului de pământ în condițiile art. 11

din Codul funciar de către autoritățile publice locale, iar instanța de apel în mod vualat

fără a se expune asupra existenței sau lipsei cadrului legal a respins cererea de apel,

motivând că odată ce atribuirea loturilor de pămînt familiilor nou formate poate avea

loc doar din rezerva intravilanului, dar care este epuizată, în asemenea circumstanțe nici

organizarea procedurii de luare la evidență a persoanelor pentru atribuirea loturilor de

pământ nu este posibilă. Consideră concluzia instanței de apel populistă și neîntemeiată,

fără a avea vreun careva suport legal. Menționează că concluzia instanței de apel este

neîntemeiată și prin faptul că până a fi repartizat nemijlocit lotul de pământ persoanei

fizice în condițiile art. 11 din Codul funciar urmează a fi respectate condițiile obligatorii

și anume a fi luat la evidență pentru îmbunătățirea condițiilor de trai și respectată

consecutivitatea rândului.

Au notat că Consiliul municipal Chișinău de nenumărate ori prin răspunsurile

anexate la dosar a confirmat în mod indirect că totuși loturi de pământ pentru construcție

individuală în intravilanul mun.Chișinău există, doar că acestea vor fi atribuite prin

licitație funciară. Or, refuzul organului administrației publice locale privind

neincluderea în rândul pentru atribuirea unui teren de pământ pentru construcția casei

de locuit, ca familie nou-formată poate fi contestat în instanțele judecătorești conform

legislației în vigoare. Respectiv, concluziile instanțelor ierarhic inferioare contradictorii

privind lipsa procedurii de luare la evidență a persoanelor pentru atribuirea terenului în

condițiile art. 11 din Codul funciar, în contextul epuizării rezervei acestora, este

neîntemeiat.

Au remarcat că instanțele ierarhic inferioare în baza art. 22, 219 și 238 alin. (2)

din Codul administrativ, având rol activ în examinarea cererii depuse precum și în justa

soluționare a cauzei, s-au limitat și preluat afirmația formală și neîntemeiată a

intimatului precum că fondul de rezervă în mun. Chișinău este epuizat, fără a depune

careva efort să verifice pentru a aprecia starea reală de fapt la ziua de azi, în condițiile

3

în care dânșii au prezentat decizii ale Consiliului municipal Chișinău de acordare a

terenurilor în baza art. 11 din Codul funciar după emiterea deciziei din anul 2012 că

fondul de rezervă este epuizat. În situația dată, concluziile instanțelor de judecată

inferioare precum că fondul de rezervă a Primăriei mun. Chișinău este epuizat,

bazându-se pe un act administrativ adoptat în anul 2012 este absolut neîntemeiată și

contrar probelor prezentate.

Prevederile legislației obligă instanța de apel să verifice circumstanțele și

raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, limitele apelului și să se

pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel, ceea ce la caz nu s-a respectat,

astfel decizia instanței de apel a fost adoptată pripit, fără o apreciere a argumentelor și

probelor invocate. Prin urmare, este incontestabil că instanța de apel a încălcat normele

de drept procedural, precum și a examinat superficial atât apelul, cât și cauza dedusă

judecării.

La 19 noiembrie 2020 în adresa Consiliului municipal Chișinău, a fost

expediată copia recursului, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței,

însă intimatul nu și-a valorificat dreptul de a depune referință la cererea de recurs.

Conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntîrziat Curții Supreme

de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea

de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 27 mai 2020, fiind expediată în

adresa părților la proces. Consiliul municipal Chișinău a recepționat decizia motivată

la 10 iulie 2020, fapt confirmat prin avizul de recepție anexat la materialele cauzei

(f.d. 141), iar scrisoarea expediată în adresa recurenților Andrei Mațco și Polina

Mațco a fost restituită instanței de apel cu mențiunea „nereclamat” (f.d. 142-142a).

La 20 octombrie 2020 Andrei Mațco a depus cerere, solicitând să facă

cunoștință cu materialele cauzei, iar conform mențiunii de pe cererea anexată la

dosar, Andrei Mațco a făcut cunoștință cu decizia din 27 mai 2020 a Curții de Apel

Chișinău la 29 octombrie 2020.

Referitor la recurenta Polina Mațco, la materialele dosarului nu se regăsește

vreo mențiune că decizia din 27 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău i-ar fi fost

notificată.

Astfel, Andrei Mațco și Polina Mațco, depunând recursul la 02 noiembrie 2020,

au respectat termenul procedural prevăzut de art. 245 alin. (2) din Codul

administrativ.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție îl consideră inadmisibil din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din

art. 246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f).

4

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate,

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de

recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În context, motivarea

cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să

le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare

în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu

chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers

c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

5

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție conchide că cererea de recurs depusă de către Andrei Mațco și Polina Mațco,

este inadmisibilă.

În conformitate cu art. 230, 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Andrei Mațco și Polina Mațco se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

6