3ra-1127/20 — recalcularea pensiei, achitarea alocatiei nominale si repararea prejudiciului moral

3ra-1127/20 — recalcularea pensiei, achitarea alocatiei nominale si repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-1127/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: G. Cazacu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc)

Î N C H E I E R E

23 decembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursurilor depuse de Casa Națională de Asigurări

Sociale și Eugenia Cojocari reprezentată de avocatul Natalia Ctitor,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Eugenia Cojocari împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la

modificarea informației referitoare la stagiul de cotizare, recalcularea pensiei,

achitarea alocației nominale și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 30 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost casată hotărârea din 12 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani în partea pretențiilor cu privire la achitarea alocației și repararea

prejudiciului moral și în această parte a fost emisă o nouă decizie sub formă de

încheiere prin care pretențiile au fost declarate inadmisibile,

c o n s t a t ă:

La 26 decembrie 2018 Eugenia Cojocari a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la obligarea recalculării

pensiei pentru limita de vârstă.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la 23 octombrie 2018 s-a adresat

Casei Naționale de Asigurări Sociale cu cerere privind recalcularea pensiei pentru

limită de vârstă, în baza stagiului de activitate de muncă de 10 ani după realizarea

dreptului la pensie.

A menționat că ulterior, prin răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale

din 30 noiembrie 2018, a fost refuzată efectuarea recalculării pensiei, din motiv că

au fost efectuate recalculări la pensie, precum și din motiv că recalcularea pensiei

prevăzută la art. 33 al Legii privind sistemul public de pensii nr. 156 din 14

octombrie 1998, se abrogă din 1 ianuarie 2019.

Reclamanta a solicitat recalcularea pensiei pentru limita de vârstă în baza celor

10 ani de activitate de muncă, conform art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea privind

sistemul public de pensii nr. 156 din 14 octombrie 1998.

1

La 23 octombrie 2019 reclamanta Eugenia Cojocari a depus cerere prin care și-

a concretizat pretențiile, indicând că potrivit datelor din dosarul personal și reieșind

din înscrisurile prezentate de către Casa Națională de Asigurări Sociale, i-a fost

calculată pensia și ulterior realizate recalculări, reieșind din stagiul de cotizare de 36

ani și 4 luni.

Tot din înscrisurile menționate, a sesizat că în stagiul de cotizare nu a fost

inclusă perioada 5 ianuarie 1980 – 20 decembrie 1982 (2 ani, 11 luni, 15 zile), în

care a fost înmatriculată la studii la zi la doctorat la Academia de Științe a RSSM, în

pofida faptului că la 10 iunie 2008, la momentul apariției dreptului la pensie,

înscrisurile constatatorii au fost prezentate Casei Naționale de Asigurări Sociale.

A relatat că la 15 septembrie 2019, în adresa Casei Naționale de Asigurări

Sociale a expediat cererea prealabilă, prin care a solicitat: modificarea datelor

deținute de pârâtă prin completarea stagiului de cotizare - 39 ani și 3 luni, ținând

cont de perioada de studii la doctorat, cu recalcularea (în baza art. 33 alin. (1) lit. a)

a Legii 156/1998) cuantumului pensiei reieșind din stagiul de cotizare de 39 ani 3

luni; compensarea diferenței de plată a pensiei la care a avut dreptul dar nu a primit-

o, începând cu iunie 2008, perioadă în care a depus toate actele necesare pentru

stabilirea și calcularea pensiei de vârstă; realizarea plății alocației nominale în

mărime de 100 lei lunar, în baza art. 22 alin. (1) lit. c) a Legii cu privire la veterani

190/2003, pentru conferirea Titlului onorific ,,Om Emerit” prin decretul

Președintelui RM nr.15-V din 17 octombrie 2009; recalcularea alocației nominale și

achitarea acesteia începând cu octombrie 2009.

A menționat că la 27 septembrie 2019 Casa Națională de Asigurări Sociale a

respins solicitările, făcând referire în răspuns la o interpretare și aplicare eronată a

cadrului legal material aplicabil speței date.

Reclamanta a solicitat:

- obligarea modificării informației cu privire la stagiul de cotizare, prin

completarea stagiului de cotizare de 39 ani și 3 luni;

- recalcularea în baza art. 33 alin. (1) lit. a) al Legii privind sistemul public de

pensii nr. 156 din 14 octombrie 1998, a cuantumului pensiei, reieșind din stagiul de

cotizare de 39 ani și 3 luni, începând cu 10 iunie 2008 și achitarea diferenței de plată;

- efectuarea plății alocației nominale în mărime de 100 lei lunar în baza art. 22

alin. (1) lit. c) al Legii cu privire la veterani nr. 190 din 8 mai 2003;

- recalcularea și achitarea alocației nominale începând cu 17 octombrie 2009;

- repararea prejudiciului moral în mărime de 100 000 lei;

- compensarea cheltuielilor de judecată pentru acordarea asistenței juridice în

mărime de 4 000 lei.

Prin hotărârea din 12 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

a fost admisă parțial cererea de chemare în judecată. A fost obligată Casa Națională

de Asigurări Sociale să modifice informația cu privire la stagiul de cotizare Eugeniei

Cojocari, prin stabilirea stagiului de cotizare de 39 ani și 3 luni. A fost obligată Casa

Națională de Asigurări Sociale să recalculeze cuantumul pensiei Eugeniei Cojocari,

reieșind din stagiul de cotizare de 39 ani și 3 luni, începând cu data de 10 iunie 2008.

A fost obligată Casa Națională de Asigurări Sociale să recalculeze și să achite

alocația nominală de 100 lei, începând cu data de 17 octombrie 2009. S-a încasat din

contul Casei Naționale de Asigurări Sociale în beneficiul Eugeniei Cojocari suma

2

de 500 lei, cu titlu de prejudiciu moral, precum și cheltuielile de asistență juridică în

mărime de 3 000 lei.

La 16 decembrie 2019 cu respectarea termenului prevăzut de art. 232 Cod

administrativ, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus apel împotriva hotărârii

din 12 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, iar la 22 ianuarie

2020, a prezentat motivarea apelului.

Prin decizia din 30 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost casată

hotărârea din 12 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani în partea

pretențiilor cu privire la achitarea alocației și repararea prejudiciului moral și în

această parte a fost emisă o nouă decizie sub formă de încheiere prin care pretențiile

au fost declarate inadmisibile. În rest, hotărârea din 12 decembrie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a fost menținută.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel stabilind starea de fapt și de

drept, a apreciat că hotărârea primei instanțe este legală și fondată doar în partea

admiterii pretenției cu privire la obligarea includerii în stagiul de cotizare a perioadei

de studii la zi la doctorat și obligarea recalculării cuantumului pensiei.

În acest sens, instanța de apel cu referire la prevederile art. 5 alin. (2) lit. g), art.

50 alin. (1) lit. e) din Legea privind sistemul public de pensii nr. 156-XIV din 14

octombrie 1998, pct. 61 subpct.8 al Regulamentului privind modalitatea de calculare

a pensiilor și modalitatea de confirmare a stagiului de cotizare pentru stabilirea

pensiilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.165 din 21 martie 2017, a reținut ca

fiind neîntemeiat refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale în recalcularea

cuantumului pensiei Eugeniei Cojocari reieșind din stagiul de cotizare de 39 ani și 3

luni, dat fiind că perioada 5 ianuarie 1980 – 20 decembrie 1982 în care aceasta a fost

înmatriculată la studii la zi la doctorat la Academia de Științe a RSSM, cade sub

incidența normelor citate, și respectiv, în stagiul de cotizare se includ perioadele în

care s-au desfășurat activități până la 1 ianuarie 1999, așa ca studiul în instituțiile de

învățământ superior de zi.

În privința pretenției cu privire la achitarea alocației nominale, instanța de apel

prin prisma art. 207 alin. (2) lit. f) Cod administrativ, a considerat că aceasta urmează

a fi declarată inadmisibilă din motivul nerespectării procedurii prealabile.

Astfel, instanța de apel a constatat că la 23 octombrie 2019 Eugenia Cojocari a

înaintat pretenție suplimentară cu privire la achitarea alocației nominale, fără a

respecta procedura prealabilă privind contestarea deciziei Casei Teritoriale de

Asigurări Sociale Buiucani nr. 24775 din 27 septembrie 2019, prin care s-a stabilit

plata alocației nominală pentru persoane cu merite deosebite față de stat conform

Legii cu privire la veterani nr. 190 din 8 mai 2003.

La fel, Curtea de Apel Chișinău a ajuns la concluzia de a declara acțiunea

inadmisibilă din considerentul nerespectării procedurii prealabile și în partea

pretenției cu privire la repararea prejudiciului moral, deoarece, legea prevede expres

că soluționarea chestiunii referitoare la repararea prejudiciului, inclusiv moral, se

realizează printr-un act administrativ individual în cadrul unei proceduri

administrative separate (art. 167 alin. (4) Cod administrativ). Respectiv, instanța de

apel a reținut că pentru înaintarea în instanța de judecată a unei pretenții privind

repararea prejudiciului moral cauzat prin activitatea administrativă ilegală, intimata

Eugenia Cojocari, în mod obligatoriu urma să înainteze autorității publice pârâte

această pretenție, condiție ce la caz nu a fost realizată.

3

Totodată, Curtea de Apel Chișinău a considerat ca întemeiată hotărârea primei

instanțe în partea admiterii pretenției cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată

legate de plata serviciilor de asistență juridică, având în vedere că reclamanta

Eugenia Cojocari a suportat cheltuieli de asistență juridică în sumă totală de 3 000

lei, conform actelor confirmative anexate în acest sens la dosar.

La 12 octombrie 2020 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs

împotriva deciziei din 30 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

La 19 noiembrie 2020 Casa Națională de Asigurări Sociale a prezentat

motivarea recursului.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o neîntemeiată și ilegală prin faptul că au fost încălcate și aplicate

eronat normele de drept material, precum și nu au fost constatate și elucidate pe

deplin toate circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei.

A declarat că în corespundere cu prevederile art. 5 alin. (2) lit. e) din Legea

privind sistemul public de pensii și pct. 61 (6) din Regulamentului privind

modalitatea de calculare a pensiilor și modalitatea de confirmare a stagiului de

cotizare pentru stabilirea pensiilor, se asimilează stagiului de cotizare numai

perioada de rezidențiat în învățământul postuniversitar obligatoriu.

Astfel, a relevat că actele normative nu asimilează stagiului de cotizare,

perioada studiilor de doctorat, ca perioadă necontributivă.

A afirmat că pensia de care beneficiază intimata a fost calculată în conformitate

cu prevederile legislației în vigoare la momentul stabilirii acesteia, iar din actele

anexate nu au fost identificate circumstanțe noi ce ar da dreptul la recalcularea

pensiei stabilite anterior.

Recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

emiterea unei noi decizii.

La 12 octombrie 2020 Eugenia Cojocari reprezentată de avocatul Natalia

Ctitor, a depus recurs împotriva deciziei din 30 septembrie 2020 a Curții de Apel

Chișinău.

La 23 noiembrie 2020 Eugenia Cojocari reprezentată de avocatul Natalia

Ctitor, a prezentat motivarea recursului.

În susținerea recursului a invocat încălcarea și aplicarea eronată a normelor de

drept material și aprecierea arbitrară a probelor.

A precizat că decizia intimatului din 27 septembrie 2019 prin care s-a stabilit

plata alocației nominale de 50 de lei, a fost anexată la materialele cauzei la etapa de

derulare a procedurilor judiciare, după depunerea cererilor prealabile din 23

octombrie 2018 și 15 septembrie 2019, iar concluzia instanței de apel de a considera

inadmisibilă acțiunea în această privință este ilegală și neîntemeiată.

La fel, a enunțat că instanța de apel neîntemeiat a declarat inadmisibilă pretenția

cu privire la repararea prejudiciului moral, acționând în acest sens contrar

prevederilor art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, având în vedere că procedura

judiciară pe cauza dată a fost inițiată la 26 decembrie 2018, fiind astfel aplicabilă

Legea contenciosului administrativ, care nu statua procedura prealabilă pentru

revendicarea prejudiciilor.

Recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel în

partea declarării inadmisibile a pretențiilor cu privire la achitarea alocației și

4

repararea prejudiciului moral, cu menținerea în această parte a hotărârii primei

instanțe.

În conformitate cu art. 244 alin.(1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune

la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 30 septembrie 2020.

Astfel, recursurile depuse la 12 octombrie 2020, sunt în termen.

Totodată, actele cauzei atestă că decizia instanței de apel a fost notificată

participanților la proces la adresa de e-mail în data de 4 noiembrie 2020, fapt ce se

confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la dosar (f.d.187). Astfel,

motivarea recursurilor depuse de Casa Națională de Asigurări Sociale la 19

noiembrie 2020 și de către Eugenia Cojocari reprezentată de avocatul Natalia Ctitor

la 23 noiembrie 2020, este în termen.

La 23 noiembrie 2020, în adresa Eugeniei Cojocari și Casei Naționale de

Asigurări Sociale a fost expediată copia recursurilor, cu înștiințarea despre

posibilitatea depunerii referinței.

Prin referința din 24 noiembrie 2020 Casa Națională de Asigurări Sociale a

solicitat respingerea recursului depus de Eugenia Cojocari.

La rândul său, Eugenia Cojocari deși a recepționat recursul Casei Naționale de

Asigurări Sociale la data de 27 noiembrie 2020, fapt ce rezultă din avizul de recepție

a scrisorii recomandate (f.d. 209), nu și-a valorificat dreptul procedural de depunere

a referinței.

Examinând temeiurile invocate în recursurile depuse de Casa Națională de

Asigurări Sociale și Eugenia Cojocari reprezentată de avocatul Natalia Ctitor, în

raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție le consideră inadmisibile, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că sintagma „în special” din conținutul normei enunțate denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

5

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile

să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de

Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a

erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină

o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în

Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin.

(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibile recursurile depuse de Casa Națională de Asigurări Sociale și Eugenia

Cojocari reprezentată de avocatul Natalia Ctitor.

6

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursurile depuse de Casa Națională de Asigurări Sociale și Eugenia Cojocari

reprezentată de avocatul Natalia Ctitor, se declară inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

7