2ra-1683/20 — repararea prejudiciului material

2ra-1683/20 — repararea prejudiciului material (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra-1683/2020

Prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul Călărași (jud. E.Bolocan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.I.Secrieru, Iu.Cotruță, V.Mihaila)

D E C I Z I E

23 decembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Dumitru Mardari

Judecătorii Galina Stratulat

Nicolae Craiu

Nina Vascan

Iurie Bejenaru

examinând recursul declarat de Ghețiu Ilarion, reprezentat de avocatul Secui

Silvia,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ghețiu Ilarion

împotriva Mariei Lungu, copârât Întreprinderea Mixtă ,,Gospodăria comunal-

locativă Călărași” cu privire la încasarea prejudiciului material cauzat prin

inundarea apartamentului, încasarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de

judecată,

împotriva deciziei din 25 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 24 mai 2018 Ghețiu Ilarion a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Mariei Lungu cu privire la încasarea sumei de 23 993 lei cu titlu de

prejudiciu material și suma de 10 000 lei cu titlu de prejudiciu moral, precum și

compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că deține în proprietate privată

apartamentul nr.XXXXX, precum și că, din cauza problemelor de sănătate,

reclamantul locuiește la țară, dar în acest apartament locuiește sora sa, Ghețiu

Liuba împreună cu fiica minoră Ghețiu Ana.

A relatat că, pârâta Lungu Maria locuiește în același bloc la etajul superior,

apartament cu nr.XXXXX situat deasupra apartamentului său.

A argumentat că, din spusele pârâtei, la 17 aprilie 2018 a efectuat careva

reparații la o țeavă din apartament, din neglijență totală nu a deconectat întreaga

rețea de apă a blocului, în rezultatul scurgerilor abundente de apă, fiindu-i astfel

inundat apartamentul în întregime.

1

A susținut că, în acel moment în apartament era sora sa Ghețiu Liuba cu

copilul de un an, care s-au trezit în timpul somnului, în timpul când a început să

curgea apă, au alertat imediat responsabilii de la Gospodăria Comunal Locativă

care de urgență s-au deplasat la fața locului și au închis rețeaua cu apă, tot atunci

sora a anunțat și reprezentanții Primăriei și Inspectoratul de Poliție Călărași.

A afirmat că în urma inundației au fost umeziți complet pereții

apartamentului, deteriorat tavanul din gipso-carton din baie, bucătărie, salon, s-a

defectat rețeaua de electricitate (prize, întrerupătoare, lustre), au fost deteriorate

ușile. Din cauza acestor daune sora sa împreună cu copilul au fost nevoite pentru

o perioadă de 2 săptămâni să închirieze un alt apartament pînă s-a uscat rețeaua

de electricitate pentru a putea fi conectată, în total costul tuturor remedierilor sunt

estimate la suma de 23 993 (douăzeci si trei mii noua sute nouăzeci si trei) lei.

A indicat că, faptele menționate au fost inspectate prin procesul-verbal al

ședinței comisiei privind inundația apartamentului nr.60 din cadrul Primăriei

Călărași la data de 17.04.2018.

A relatat că, s-a adresat cu solicitări în formă verbală către Lungu Maria

privind soluționarea prezentului litigiu pe cale amiabilă, dar pârâta refuză, ulterior

s-a adresat către acesta cu cerere scrisă, însă, până în prezent, nu a primit un

răspuns privind restituirea sumelor invocate mai sus.

Prin încheierea prorocolară, Judecătoria Strășeni, sediul Călărași a atras în

proces Întreprinderea Municipală ,,Gospodăria Comunal-Locativă Călărași” în

calitate de copârât.

Prin hotărârea din 29 octombrie 2019 a Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași

acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 25 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

apelul declarat de Ghețiu Ilarion și de reprezentantul acestuia avocatul Secui

Silvia și s-a menținut hotărârea din 29 octombrie 2019 a Judecătoriei Strășeni,

sediul Călărași.

La 11 mai 2020 și respectiv la 25 mai 2020 Ghețiu Ilarion, reprezentat de

avocatul Secui Silvia a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel,

solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii

instanței de fond cu emiterea unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului s-a indicat că, soluția instanței de apel în sensul

adoptat rezultată din interpretarea greșită a prevederilor legale ce guvernează

raportul juridic litigios și circumstanțele probatorii ale dosarului. Mai mult ca atît

instanța de apel a ignorat prevederile art. 1398, 1413, 1416, 1422, 1423, 1424 din

Codul civil, precum și Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 09 din

09.10.2006 cu privire la aplicarea de către instanțele de judecată a legislației ce

reglementează repararea prejudiciului moral.

Menționează Ghețiu Ilarion, reprezentat de avocatul Secui Silvia că au fost

încălcate normele de drept material și procedural conform art.432 alin. (2) șit.c)

Cod de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (2) Cod de procedură civilă, completul din

3 judecători prin încheierea din 09 decembrie 2020 a considerat recursul declarat

de Ghețiu Ilarion, reprezentat de avocatul Secui Silvia admisibil și a dispus

examinarea fondului de un complet din 5 judecători.

2

În conformitate cu articolul 441 din Codul de procedură civilă, în cazul în

care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează

fondul recursului.

Prin prisma art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în

recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate,

fără a administra noi dovezi.

Articolul 444 din Codul de procedură civilă consemnează că, recursul se

examinează fără înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători

decide asupra oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților

acestora pentru a se pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în

cererea de recurs.

Verificând în limitele invocate în recurs legalitatea hotărârilor atacate,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, a casa parțial decizia instanței

de apel și hotărârea primei instanțe și a emite o nouă hotărâre de admitere parțială

a acțiunii.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) al Codului de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze

integral sau parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe,

pronunțând o nouă hotărâre.

Colegiul judiciar consideră necesar să menționeze că în conformitate cu

art.432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces

sânt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau anormelor de drept procedural.

Conform art.432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, săvârșirea altor

încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului

doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea

greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea

probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Esența art.432 și 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă oferă instanței

de recurs competența de a efectua un control al legalității deciziei atacate, nu și a

temeiniciei acesteia. Astfel, se vor reține circumstanțele de fapt, privite în

ansamblu, care au fost prezentate de părți și stabilite de instanțele de judecată în

fazele procesual anterioare, cu excepția situației în care constatările lor pot fi

considerate arbitrare sau vădit nerezonabile în acord cu art. 432 alin. (4) din Codul

de procedură civilă.

În speță, Colegiul reține că, Ghețiu Ilarion este proprietarul bunului imobil

nr.XXXXX, dobândit în temeiul contractului de vânzare – cumpărare din 30

martie 2012, și înregistrat în Registrul bunurilor imobile la 29 martie 2012 (f. d.

7-10).

Bunul imobil menționat mai sus este învecinat cu apartamentul nr.XXXXX,

aflat în proprietatea, posesia și folosința Mariei Lungu.

Totodată, la 08 octombrie 2013 între ÎM ”Gospodăria Comunală Locativă

Călărași” ca furnizor și Lungu Maria ca consumator, a fost încheiat contractul nr.

3

904 de alimentare cu apă și evacuare a apelor uzate privind condițiile de furnizare

a apei și recepționare a apelor uzate pe adresa or. XXXXX (f.d.30-32).

În același timp, actele cauzei denotă că, conform procesului verbal al ședinței

Comisiei formate de administrația publică locală a or. Călărași din 17 aprilie 2018

pentru examinarea inundației apartamentului nr. XXXXX, din cauza scurgerii de

apă din ap. XXXXX, proprietar Lungu Maria, s-a constatat că a fost inundat

apartamentul nr. XXXXX, fiind deteriorat peretele și tavanul din ghips-carton din

baie, salon și bucătărie, au fost deteriorate ușile, aproximativ 36 m.p., a fost

afectată și rețeaua de electricitate (f. d. 11), prin urmare prejudiciul material cauzat

constituind suma de 23 993 lei.

Astfel, la 24 mai 2018 Ghețiu Ilarion s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată împotriva Mariei Lungu cu privire la încasarea sumei de 23 993 lei cu

titlu de prejudiciu material și suma de 10 000 lei cu titlu de prejudiciu moral,

precum și compensarea cheltuielilor de judecată.

Fiind învestită cu judecarea pricinii în fond, prin hotărârea din 29 octombrie

2019 a Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași acțiunea a fost respinsă ca fiind

neîntemeiată.

Instanța de apel, judecând pricina în ordine de apel, prin decizia din 25

februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a respins apelul declarat de Ghețiu

Ilarion și de reprezentantul acestuia avocatul Secui Silvia și a menținut hotărârea

din 29 octombrie 2019 a Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a invocat că conform art. 2022 alin.

(1) din Codul civil, se consideră că persoana a cauzat prejudiciul dacă el constituie

consecința faptei acelei persoane ori consecința izvorului de pericol pentru care

acea persoană răspunde conform legii.

Instanța de apel a menționat că prin prisma normelor de drept enunțate supra,

instanța de fond corect a reliefat că, în speță nu sânt întrunite temeiurile de tragere

a Mariei Lungu la răspundere delictuală pentru prejudiciul cauzat bunurilor ce

aparțin cu drept de proprietate lui Ghețiu Ilarion și anume, nu a fost constatat și

demonstrat faptul comiterii faptei prejudiciabile de către Lungu Maria, precum și

legătura cauzală dintre acțiunile și inacțiunile persoanei și urmările prejudiciabile

survenite în rezultatul scurgerii de apă în bunul imobil situat în or.Călărași,

str.Bojole 43, aflat în proprietatea lui Ghețiu Ilarion.

Instanța de apel a indicat că deși în procesul verbal al ședinței Comisiei

formate de administrația publică locală a or.XXXXX la 17 aprilie 2018 pentru

examinarea inundației survenite în apartamentul nr. XXXXX a fost constatat că,

din cauza scurgerii de apă din ap. XXXXX a fost inundat apartamentul

apartamentul nr. XXXXX, fiind deteriorat peretele și tavanul din ghips-carton din

baie, salon și bucătărie, au fost deteriorate ușile, aproximativ 36 m.p., a fost

afectată și rețeaua de electricitate, circumstanțele au fost examinate unilateral cu

cercetare la fața locului doar în apartamentul nr. XXXXX.

Prin urmare, instanța de apel a concluzionat că, nu a fost cercetat ap.XXXXX

aflat în proprietatea Mariei Lungu și respectiv, nu au fost elucidate circumstanțele

în care a survenit scurgerea apei și nemijlocit cauza inundării apartamentului

vecin aflat în proprietatea lui Ghețiu Ilarion.

4

Pe cale de consecință, instanța de apel a considerat nefondate și pretențiile

cu privire la recuperarea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de

judecată.

Verificând legalitatea deciziei contestate în raport cu argumentele invocate

în recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție reține că, instanța de apel, la examinarea cauzei, a aplicat

eronat normele de drept material și nu a dat o apreciere corespunzătoare probelor

administrate la actele pricinii.

De asemenea, Colegiul lărgit consideră că instanțele inferioare corect s-au

pronunțat asupra respingerii pretenției cu privire la încasarea prejudiciului moral

și în această parte a emis o concluzie legală, însă în partea încasării prejudiciului

material și a cheltuielilor de judecată, au interpretat eronat normele de drept

material reieșind din următoarele.

Conform art. 14 alin. (1) și (2) Codul civil, în vigoare pînă la 01 martie 2019,

persoana lezată într-un drept al ei poate cere repararea integrală a prejudiciului

cauzat astfel.

Se consideră prejudiciu cheltuielile pe care persoana lezată într-un drept al

ei le-a suportat sau urmează să le suporte la restabilirea dreptului încălcat,

pierderea sau deteriorarea bunurilor sale (prejudiciu efectiv), precum și beneficiul

neobținut prin încălcarea dreptului (venitul ratat).

Iar, conform art. 1398 alin. (1) Codul civil, cel care acționează față de altul

în mod ilicit, cu vinovăție este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în

cazurile prevăzute de lege, și prejudiciul moral cauzat prin acțiune sau omisiune.

Conform art. 1416 alin. (1) și (2) Codul civil, în vigoare pînă la 01 martie

2019, instanța de judecată stabilește felul despăgubirii în funcție de circumstanțe.

Ea va lua hotărîre diferită de cererea păgubitului numai din motive întemeiate.

Instanța de judecată, adoptînd hotărîre cu privire la reparația prejudiciului,

obligă autorul prejudiciului să pună la dispoziție un bun de același gen și de

aceeași calitate, să repare bunul pe care l-a deteriorat ori să compenseze integral

prin echivalent bănesc prejudiciul cauzat.

Conform art. 1422 alin. (1) Codul civil, în vigoare pînă la 01 martie 2019, în

cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral (suferințe psihice sau

fizice) prin fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum și

în alte cazuri prevăzute de legislație, instanța de judecată are dreptul să oblige

persoana responsabilă la reparația prejudiciului prin echivalent bănesc.

Potrivit art. 1413 Cod Civil, dacă prejudiciul s-a produs prin faptul că din

construcție a căzut ori a curs ceva, răspunde persoana care are construcția în

posesiune. Această regulă nu se aplică în cazul în care prejudiciul s-a produs prin

forță majoră ori din vina celui prejudiciat.

În speță, instanța de recurs a constatat, că Ghețiu Ilarion este proprietarul

apartamentului nr. XXXXX, iar Lungu Maria este proprietara apartamentului

XXXXX. Din actele cauzei rezultă că apartamentul reclamantului a fost inundat

prin scurgere din apartamentul pârâtei.

Faptul inundării a fost confirmat prin procesul verbal al ședinței Comisiei

formate de administrația publică locală a or.XXXXX la 17 aprilie 2018 pentru

examinarea inundației survenite în apartamentul nr. XXXXX prin care a fost

constatat că, din cauza scurgerii de apă din ap. XXXXX a fost inundat

5

apartamentul apartamentul nr. XXXXX, fiind deteriorat peretele și tavanul din

ghips-carton din baie, salon și bucătărie, au fost deteriorate ușile, aproximativ 36

m.p., a fost afectată și rețeaua de electricitate.

Totodată, prin procesul verbal menționat mai sus s-a propus ca persoana

vinovată de inundarea apartamentului nr. XXXXX să restituie toate pagubele

materiale prin acte confirmative și să facă reparație în apartamentul menționat

mai sus, pe cale amiabilă, în caz contrar proprietarul este în drept să apeleze în

instanța de judecată, pentru restituirea pagubelor în urma inundării.

Argumentul instanței de apel precum că nu a fost cercetat ap. XXXXX aflat

în proprietatea Mariei Lungu și respectiv, nu au fost elucidate circumstanțele în

care a survenit scurgerea apei și nemijlocit cauza inundării apartamentului vecin

aflat în proprietatea lui Ghețiu Ilarion, nu poate servi temei de respingere a

acțiunii, ori răspunderea proprietarului apartamentului nr. XXXXX survine în

baza art. 1413 Cod Civil.

Răspunderea pentru prejudiciul cauzat prin scurgerea din construcție este o

răspundere obiectivă, angajându-se indiferent de vinovăția posesorului

construcției. Posesorul nu poate înlătura răspunderea, dovedind că a luat toate

măsurile pentru evitarea scurgerii din construcție. Posesorul se poate exonera de

răspundere probând existența unor cauze străine, care au dus la cauzarea

prejudiciului și anume forța majoră sau vina persoanei prejudiciate. Lungu Maria,

proprietarul apartamentului nr. XXXXX nu a demonstrat prezența acestor două

condiții, care ar exonera-o de răspundere materială.

În această ordine de idei, Colegiul lărgit constată legătura de cauzalitate

dintre faptul scurgerii de apă din ap. XXXXX și deteriorării apartamentului nr.

XXXXX, ce a dus la cauzarea daunelor materiale conform probelor anexate în

sumă de 23 993 de lei.

Prin urmare, Colegiul civil consideră că cerințele reclamantului privind

răspunderea Mariei Lungu pentru prejudiciu cauzat de daune prin inundație sunt

întemeiate prin prisma art. 1413 Cod Civil.

În partea încasării prejudiciului moral, instanța de recurs menționează că

corect instanțele inferioare au respins acțiunea, deoarece nu este stabilită

posibilitatea încasării prejudiciului moral pentru astfel de situații, iar eventualul

prejudiciu cauzat lui Ghețiu Ilarion nu a fost probat. Or, prejudiciul moral poate

fi reparat numai în cazul în care repararea acestuia este expres prevăzută de lege.

La caz, art.1413 Cod civil nu prevede posibilitatea reparării prejudiciului

moral. Prin urmare, prevederile acestei norme nu sânt aplicabile raportului juridic

litigios privind repararea prejudiciului moral, mai mult, art. 1422 alin. (1) al

Codului civil stipulează că, în cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu

moral (suferințe psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la drepturile ei

personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute de legislație, instanța

de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparația prejudiciului

prin echivalent bănesc.

Din sensul prevederilor legale citate rezultă că, prejudiciul moral se

compensează numai în cazul provocării acestuia prin fapte ce atentează și lezează

drepturile personale nepatrimoniale, adică prejudiciul este moral numai dacă este

urmare a încălcării unor valori de aceeași natură. De asemenea, din norma de drept

6

enunțată rezultă, că se admite compensarea prejudiciului moral cauzat prin lezarea

drepturilor patrimoniale numai în cazurile expres prevăzute de lege.

În ce privește încasarea cheltuielilor de judecată, Colegiul civil menționează

că Ghețiu Ilarion a achitat taxa de stat în sumă de 776,44 de lei conform ordinului

de încasare nr.TK7H-H100 din 08 noiembrie 2018 (f.d.57) și cheltuieli pentru

asistență juridică acordată în sumă de 2500 de lei, conform bonului de plată seria

WL nr.737824 din 05 iulie 2019 (f.d.90).

Prin urmare, instanța de recurs reține prevederile art. art.94 alin.(1) și art.96

CPC, care prevede că instanța judecătorească obligă partea care a pierdut procesul

să compenseze părții care a avut câștig de cauză toate cheltuielile de judecată,

precum și cheltuielile ei de asistență juridică, în măsura în care acestea au fost

reale, necesare și rezonabile. Cheltuielile menționate la alin. (1) se compensează

părții care a avut câștig de cauză dacă aceasta a fost reprezentată în judecată de

un avocat.

Astfel, urmează a fi încasat de la Lungu Maria în beneficiul lui Ghețiu Ilarion

suma de 2 500 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată suportate pentru asistență

juridică și suma de 776, 44 de lei cu titlu de cheltuieli pentru plata taxei de stat,

iar în total suma de 3267 de lei.

Reieșind din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia

de a admite recursul, a casa parțial decizia Curții de Apel Chișinău din 25

februarie 2020 și parțial hotărârea din 29 octombrie 2019 a Judecătoriei Strășeni,

sediul Călărași, în partea încasării prejudiciului material și a cheltuielilor de

judecată și în această parte a emite o nouă hotărâre de admitere a acestei pretenții,

în rest hotărârea primei instanțe și decizia curții de apel de menținut.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) al Codului de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de Ghețiu Ilarion, reprezentat de avocatul Secui

Silvia.

Se casează parțial decizia din 25 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău și

parțial hotărârea din 29 octombrie 2019 a Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ghețiu Ilarion

împotriva Mariei Lungu, copârât Întreprinderea Mixtă ,,Gospodăria comunal-

locativă Călărași” cu privire la încasarea prejudiciului material cauzat prin

inundarea apartamentului, încasarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de

judecată, în partea pretenției cu privire la repararea prejudiciului material cauzat

prin inundație, a cheltuielilor de judecată și în această parte se emite o nouă

hotărîre prin care:

Se încasează de la Lungu Maria în beneficiul lui Ghețiu Ilarion suma de 23

993 (douăzeci și trei mii nouă sute nouăzeci și trei) de lei cu titlu de prejudiciu

material, cheltuieli de asistență juridică în sumă de 2500 (două mii cinci sute) de

lei și suma de 776, 44 (șapte sute șaptezici și șase, patruzeci și patru) de lei cu titlu

de taxă de stat achitată în instanța de apel, iar în total suma de 27 269 (douăzeci

și șapte lei două sute șaizeci și nouă) de lei.

7

În rest decizia din 25 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea

din 29 octombrie 2019 a Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași se mențin.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Dumitru Mardari

Judecătorii Galina Stratulat

Nicolae Craiu

Nina Vascan

Iurie Bejenaru

8