2ra-1673/20 — anularea ordinului cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare, reprarea prejudiciului material și moral

Dosarul nr. 2ra-1673/20 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. R. Berdilo) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. L. Bulgac, V. Buhnaci, V. Sîrbu) ÎNCHEIERE 16 decembrie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Nicolae Craiu Mariana Pitic examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Cancelaria de Stat a Republicii Moldova, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Sergiu Ciobanu împotriva Cancelariei de Stat a Republicii Moldova și șefului Oficiului teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat, Viorica Costin-Morozan cu privire la anularea ordinului cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare, repararea prejudiciului material și moral, împotriva deciziei din 15 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Cancelaria de Stat a Republicii Moldova și a fost menținută hotărârea din 12 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, constată: La data de 03 mai 2019 Sergiu Ciobanu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Cancelariei de Stat a Republicii Moldova și șefului Oficiului teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat, Viorica Costin-Morozan cu privire la anularea ordinului cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare, repararea prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că activează în cadrul Oficiului teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat în funcție de șofer din anul 2014 și nu a avut nicio obiecție de la precedenții șefi privind activitatea pe care o desfășoară, având doar recomandări bune. A menționat că, după ce pârâta Viorica Costin-Morozan a fost numită în funcția de șef au apărut divergențe, deoarece ultima nu dorea să aibă șofer din or. Căușeni și intenționat provoca conflicte cu scopul ca el să demisioneze și să angajeze un alt șofer din or. Anenii Noi. A susținut că potrivit fișei postului, șoferul Oficiului teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat poate să intervină cu recomandări privind consumul de carburanți, 1 în cazul în care se depășește limita de 200 de litri alocați lunar, specificând că i-a comunicat acest fapt șefei Viorica Costin-Morozan, deoarece limita de carburanți alocată nu ajungea, considerente din care ultima provoca conflicte.

Reclamantul a afirmat că la 14 martie 2019, Viorica Costin-Morozan a refuzat să restituie cheile de la automobilul de serviciu, comunicându-i cu ton ridicat că nu are nevoie de serviciile acestuia. Reclamantul i-a explicat că are încheiat un contract de răspundere materială în privința automobilului și poartă răspundere în baza acestuia. A precizat că, a rugat pârâta Viorica Costin-Morozan să perfecteze un contract pe numele acesteia privind răspunderea materială în privința automobilului de serviciu, la care ultima a început să strige, fapt ce poate fi confirmat de colegii de serviciu. Viorica Costin-Morozan i-a învinuit pe el și colegii de serviciu că scriu sesizări la organele de drept despre activitatea Oficiului teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat, fără a avea probe în acest sens.

Astfel, prin ordinul nr. 187-A din 04 aprilie 2019, emis de Secretarul general al Guvernului Lilia Palii, în temeiul art. 206 lit. b), art. 207 alin. (1) și art. 2111 lit. d) din Codul muncii, ca urmare a demersului șefului Oficiului teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat nr. 1307/OT -204 din 19 martie 2019 referitor la încălcarea normelor de etică 3 profesională și folosirea în scopuri personale a bunurilor angajatorului fără acordul scris al acestuia, i-a fost aplicată sancțiune disciplinară sub formă de mustrare. Reclamantul a invocat că ordinul de aplicare a sancțiunii disciplinare i-a fost adus la cunoștință la 04 aprilie 2019, contra semnătură. Pe aceste ordin este aplicată o ștampilă a Direcției Managementul Documentelor și Petiții, dar nu a fost efectuată o anchetă de serviciu.

La fel, a menționat că, ziua de lucru începe la ora 8:00 și se finisează la ora 17:00, iar la indicațiile șefului Viorica Costin-Morozan după ora 17:00 se deplasa cu automobilul de serviciu la sediul Anenii Noi și uneori la Sîngera, cu scopul de a o transporta pe pârâta mai aproape de casă și revenea în or. Căușeni aproximativ la ora de 20:00. A afirmat că pârâta nu a solicitat de la Consiliul raional Căușeni un garaj pentru automobilul de serviciu, considerente din care automobilul staționa în garajul lui, iar pârâta nu a avut obiecții în acest sens. A indicat că, urmare a comportamentului agresiv și neadecvat al șefului Oficiului teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat, are probleme de sănătate și anume tensiune ridicată, fiind privat de alte plății salariale drept urmare a ordinului de sancționare.

Sergiu Ciobanu a solicitat anularea ordinului cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare nr.187-A din 04 aprilie 2019, repararea prejudiciului material și moral în sumă de 10 000 de lei și încasarea cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea din 12 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea depusă de Sergiu Ciobanu a fost admisă parțial și a fost anulat ordinul nr.187-A din 04 aprilie 2019 cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare. În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. 2 La data de 20 martie 2020, Cancelaria de Stat a Republicii Moldova a declarat apel împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii din 12 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

Prin decizia din 15 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Cancelaria de Stat a Republicii Moldova și a fost menținută hotărârea din 12 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că la 19 martie 2019 șeful Oficiului teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat, Viorica Costin-Morozan, a înaintat secretarului general adjunct al Guvernului, Mihail Casapu demersul nr. 1307/OT3-204, prin care a comunicat că în calitate de șef al Oficiului teritorial Căușeni, a fost sesizată verbal despre faptul că Sergiu Ciobanu, angajat în funcție de șofer în cadrul oficiului, folosește mașina de serviciu, bunul autorității publice în scopuri personale în timpul zilei de muncă și în zilele libere, specificând că ultimul în timpul de muncă în exercitarea funcției, a dat dovadă de un comportament necorespunzător, care s-a manifestat prin lipsa de respect, corectitudine și amabilitate în relațiile cu angajații oficiului.

La 25 martie 2019 Ciobanu Sergiu a depus explicații, comunicând că mașina de serviciu staționează în garajul său, deoarece angajatorul nu i-a oferit un spațiu și că nu a utilizat automobilul de serviciu în scopuri personale. Instanța de apel a stabilit că angajatorul nu a organizat o anchetă de serviciu, în scopul stabilirii circumstanțelor indicate de către șeful Oficiului teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat și negate de către Sergiu Ciobanu, or, din înscrisurile prezentate la dosar, nu rezultă data la care a fost comisă presupusa faptă, urmare a căreia a fost aplicată sancțiunea disciplinară în privința reclamantului, în scopul verificări respectării termenelor de aplicare a sancțiunilor disciplinare în conformitate cu prevederile art. 209 din Codul muncii.

În circumstanțele expuse, Curtea de Apel Chișinău a considerat că este justă concluzia instanței de fond privind anularea ordinului de aplicare a sancțiunii disciplinare. La data de 09 octombrie 2020 Cancelaria de Stat a Republicii Moldova a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 15 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 12 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu pronunțarea unei hotărâri noi, prin care acțiunea să fie respinsă integral ca neîntemeiată. În motivarea recursului s-a invocat că decizia instanței de apel este neîntemeiată, fiind emisă cu interpretarea și aplicarea eronată a normelor de drept material.

Recurentul a invocat că s-a conformat cerințelor legale prevăzute de art. 208 alin. (1) din Codul muncii și la 25 martie 2019 Ciobanu Sergiu a prezentat explicații scrise referitor la cele relatate în plângerea șefului Oficiului teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat, Viorica Costin-Morozan. A afirmat că, întru examinarea completă și obiectivă a plângerii dnei Viorica Costin-Morozan, Secretarul general adjunct al Guvernului, Mihail Casapu a purtat 3 discuții verbale atât cu Sergiu Ciobanu, cât și cu șeful Oficiului teritorial Căușeni. Astfel, după examinarea explicațiilor oferite de către salariatul Sergiu Ciobanu, Mihail Casapu a înaintat către Secretarul general al Guvernului, Lilia Palii o notă informativă, prin care a solicitat aplicarea în privința lui Sergiu Ciobanu a sancțiunii disciplinare sub formă de mustrare.

Reieșind din acest fapt, prin Ordinul nr. 187-A din 04 aprilie 2019 „Cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare”, intimatului i-a fost aplicată sancțiune disciplinară sub formă de mustrare. Consideră că ordinul a fost emis cu respectarea competenței și procedurii stabilite, iar instanțele de judecată eronat au adoptat soluția de a anulare a acestuia. Cu referire la invocarea de către intanța de apel a faptului neinițierii anchetei de serviciu, Cancelaria de Stat a Republicii Moldova a invocat că potrivit art. 208 alin. (2) din Codul muncii, inițierea anchetei de serviciu este un drept al angajatorului și nu o obligație. În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 15 iulie 2020. Decizia motivată a instanței de apel a fost expediată în adresa Cancelariei de Stat a Republicii Moldova la 13 august 2020 (f.d. 116), însă lipsesc date cu privire la recepționarea acesteia. Astfel, recursul, declarat la data de 09 octombrie 2020, este în termen. La 01 noiembrie 2020, copia recursului a fost expediată în adresa intimatului Ciobanu Sergiu și a șefului Oficiului teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat, Viorica Costin-Morozan, cu înștiințarea despre depunerea referinței (f.d. 132-134). La 20 noiembrie 2020, Sergiu Ciobanu a depus referință, prin care a solicitat respingerea recursului ca fiind neîntemeiat, menționând că decizia instanței de apel este legală și întemeiată.

Viorica Costin-Morozan nu a depus referință. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

4 Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Cancelaria de Stat a Republicii Moldova nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza 5 Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de Cancelaria de Stat a Republicii Moldova asemenea aspecte nu se regăsesc. Astfel, din considerentele menționate, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Cancelaria de Stat a Republicii Moldova, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul declarat de Cancelaria de Stat a Republicii Moldova se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Nicolae Craiu Mariana Pitic 6