3ra-1027/20 — cu privire la contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-1027/20 Prima instanță: Judecătoria Anenii Noi, sediul central – M. Chiperi Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – M. Guzun, G. Dașchevici, V. Clima DECIZIE 11 noiembrie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Nina Vascan Victor Burduh Iurie Bejenaru Maria Ghervas examinând recursul declarat de către Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de către Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului local Bulboaca cu privire la anularea și modificarea actului administrativ, împotriva deciziei din data de 03 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a casat hotărârea din 29 noiembrie 2019 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul central cu emiterea unei noi hotărâri prin care s-a declarat inadmisibilă cererea de chemare în judecată, constată: La 05 aprilie 2019 Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat a depus acțiune în contencios administrativ împotriva Consiliului local Bulboaca, prin care a solicitat anularea pct. 1.2 al deciziei Consiliului local Bulboaca nr. 31/01 din 26 decembrie 2018 cu privire la aprobarea bugetului local pentru anul 2019 și obligarea modificării anexei nr. 6 aprobate prin pct. 1.7 al deciziei menționate.

În motivarea acțiunii Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat a indicat că la 26 decembrie 2018 Consiliul local Bulboaca a adoptat decizia nr. 31/01 cu privire la aprobarea bugetului local pentru anul 2019. Prin pct. 1.2 al deciziei s-a decis repartizarea mijloacelor financiare aprobate prin bugetul local al satului Bulboaca pentru anul 2019. Prin pct.1.7 al deciziei s-a aprobat efectivul-limită al statelor de personal din instituțiile publice finanțate de la bugetul local pentru anul 2019 (anexa nr.6 ). Autoritatea reclamantă a constatat că pct. 1.2 și pct.1.7 ale deciziei Consiliului local Bulboaca nr. 31/01 din 26 decembrie 2018 contravin prevederilor legislației în vigoare, motiv pentru care a remis în adresa autorității pârâte notificarea nr. 1304/OT3-109 din 06 februarie 2019, prin care a solicitat întreprinderea măsurilor privind reexaminarea și abrogarea pct. 1.2 și modificarea anexei nr. 6 aprobate prin pct. 1.7 ale deciziei indicate, însă nu a primit nici un răspuns.

Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat a menționat că pct. 1.2 al deciziei nr. 31/01 din 26 decembrie 2018 cu privire la aprobarea bugetului local 1 pentru anul 2019 contravine prevederilor art.20, alin.(5) din Legea nr. 397 din data de 16 octombrie 2003 privind finanțele publice locale, deoarece nu se regăsește în anexele la aprobarea bugetului în lectura a doua.

Cu referire la pct.1.7, prin care s-a aprobat efectivul-limită al statelor de personal din instituțiile publice finanțate de la bugetul local pentru anul 2019, Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat a indicat că acesta contravine Formularului- tip al statului de personal și Metodologiei cu privire la completarea și avizarea statului de personal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 201 din 11 martie 2009. Prin hotărârea din data de 29 noiembrie 2019 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul central acțiunea formulată de Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat s-a admis parțial, s-a obligat Consiliul local Bulboaca să modifice anexa nr. 6, aprobată prin pct. 1.7 al deciziei nr. 31/01 din 26 decembrie 2018 prin includerea în efectivul limită a statelor de personal din instituțiile publice finanțate de la bugetul local pentru anul 2019 a funcției de viceprimar, în rest s-a respins acțiunea ca fiind neîntemeiată.

(f.d. 72, 195-198, vol. I) Instanța de fond a concluzionat că pretenția cu privire la anularea pct. 1.2 al deciziei nr. 31/01 din 26 decembrie 2018 este neîntemeiată. Argumentul Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat precum că anexa 1.3, aprobată prin pct. 1.2.

al deciziei nu se regăsește în anexele la aprobarea bugetului în lectura a două, astfel fiind încălcate prevederile art.20, alin.(5) din Legea nr. 397 din data de 16 octombrie 2003 privind finanțele publice locale, a fost considerat de către instanța de fond declarativ, ori la materialele dosarului nu au fost anexate probe incontestabile în vederea confirmării în care lectură a fost aprobat bugetul local al satului Bulboaca pentru anul 2019. Referitor la pretenția privind modificarea anexei nr.6, aprobată prin pct.1.7 al deciziei nr.31/01 din 26 decembrie 2018, prin includerea în efectivul - limită al statelor de personal din instituțiile publice finanțate de la bugetul local pentru anul 2019 a funcției de viceprimar, instanța de fond a conchis că este întemeiată, deoarece prin decizia Consiliului local Bulboaca nr.03/01 din 11 iulie 2011 la funcția de viceprimar al s. Bulboaca, r-nul Anenii Noi a fost ales Stelian Coșcodan, care activează până în prezent.

Prin urmare, funcția de viceprimar urmează a fi inclusă în efectivul - limită al statelor de personal din Primăria s. Bulboaca pentru anul 2019. La 16 decembrie 2019, în termen, Consiliul local Bulboaca a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Anenii Noi, sediul central din 29 noiembrie 2019, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea hotărârii cu pronunțarea unei noi hotărâri, privind respingea acțiunii integral. (118-128, vol.I) Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 03 iunie 2020 a casat hotărârea din 29 noiembrie 2019 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul central cu emiterea unei noi hotărâri prin care a declarat inadmisibilă cererea de chemare în judecată. ( f.d. 223,224-230, vol. I) În consolidarea soluției sale instanța de apel a reținut că testul de admisibilitate a acțiunii în contencios administrativ instituie revendicarea unui drept propriu vătămat prin una din formele activității administrative.

Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat în calitate de autoritate abilitată de a exercita controlul actelor administrative emise de autoritățile publice locale are obligația de a reflecta și atingerea ilegală a unor drepturi subiective concrete recunoscute de lege unei anumite persoane/unui grup de persoane sau intereselor statului în contextul în care scopul acțiunii în control judecătoresc constă în anularea unui act administrativ emis 2 în cadrul unei proceduri administrative ca urmare a activității administrative a autorității pârâte care, prin acțiunea sa a adus atingerea unor drepturi prevăzute de lege.

În speță, Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat nu a specificat în acțiunea înaintată lezarea prin actul administrativ contestat a vreunor drepturi în raport cu rezultatele controlului exercitat, motiv pentru care instanța de apel a conchis că acțiunea înaintată nu se încadrează în exigențele legale ce reglementează admisibilitatea acțiunii înaintate. Subsecvent instanța de apel a mai indicat că Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat nu a respectat prevederile art. 68, alin. (2) din Legea privind administrația publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006 și a înaintat notificarea cu depășirea termenului de 30 de zile de la data primirii copiei actului contestat.

Astfel, instanța de apel a reținut că Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat a încălcat dispozițiile legale ce reglementează respectarea procedurii prealabile prin remiterea tardivă a notificării nominalizate, ceia ce constituie un temei suplimentar pentru a constata inadmisibilitatea acțiunii înaintate. Împotriva deciziei instanței de apel a depus recurs Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii instanței de fond. ( f.d. 235-239, vol.I) În motivarea recursului autoritatea recurentă a indicat că argumentele aduse pentru a fi declarată inadmisibilă cererea de chemare în judecată sunt neîntemeiate, instanța de apel a interpretat eronat art. 17 din Codul administrativ.

De asemenea a mai indicat că Codul administrativ nu a exclus instituția înaintării acțiunii în contencios administrativ direct în instanța de judecată, fapt ce se desprinde din art.209, alin. (l), deci se fundamentează regula că o acțiune în contencios administrativ poate fi înaintată direct în instanța de judecată în cazul când o normă juridică prevede expres acest fapt. În acest sens, dublarea normelor juridice ce reglementează acest aspect este inoportună și urmează a fi aplicat direct art.69 din Legea privind administrația publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006, or legea trebuie să asigure o legătură logico-juridică între dispozițiile pe care le conține și să evite paralelisme legislative întru respectarea procesului de legiferare care interzice instituirea acelorași reglementări în două sau mai multe acte normative.

La 28 septembrie 2020, Curtea Supremă de Justiție a expediat Consiliului local Bulboaca pentru notificare copia recursului depus de Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat, cu explicarea dreptului de a depune referință. La 28 octombrie 2020 Consiliul local Bulboaca a depus referință la recursul înaintat de către Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat, prin care a solicitat respingerea recursului, menționând că Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat nu a respectat termenul de adresare în instanță, lezând astfel drepturile Consiliului local Bulboaca, ori la data depunerii acțiunii termenul de examinare a notificării nu expirase.

A mai indicat că Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat prin cererea de chemare în judecată nu a indicat vreun drept al său care este încălcat prin actul administrativ contestat, de asemenea nu a prezentat careva cereri din partea persoanelor interesate, prin urmare corect a fost declarată inadmisibilă de către instanța de apel. Consiliul local Bulboaca a mai indicat că s-a încălcat termenul de înaintare a notificării, ori decizia Consiliului local Bulboaca nr. 31/01 din 26 decembrie 2018 a 3 fost comunicată autorității recurente la 09 ianuarie 2019 prin includerea în Registrul de Stat al actelor locale Conform art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 03 iunie 2020, notificată Oficiului teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat la 30 iunie 2020. ( f.d. 233, vol.I) Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat, în termen, la 24 august 2020 a depus recurs motivat împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 03 iunie 2020. Prin încheierea din 28 octombrie 2020 a Curții Supreme de Justiție s-a declarat admisibil recursul depus de Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat împotriva deciziei din 03 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău și s-a numit spre examinare în fond, în complet de cinci judecători. Conform articolului 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată.

În speță, completul specializat nu consideră oportun de a cita participanții la proces și reprezentanții acestora pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele autorității recurente au fost expuse cu suficientă claritate. Verificând argumentele invocate în recurs și referință, prin prisma materialelor din dosar, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție a ajuns la concluzia că Curtea de Apel Chișinău a interpretat în mod eronat normele de drept material și procedural pertinente speței, fapt ce a succedat emiterea unei soluții greșite și neîntemeiate, din următoarele motive.

Articolul 248 din Codul administrativ stipulează la alin. (1), lit. d) că, examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care casează integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală în acest caz. În interpretarea art. 244, alin. (2) coroborat cu art. 231, alin. (2) din Codul administrativ, pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

La rândul său, în corespundere cu art. 22 și art. 219, alin. (1) din Codul administrativ, instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal administrate, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți. Prin prisma art. 194, alin. (2) din Codul administrativ în procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material. Recapitulând esența litigiului în scopul verificării aplicării corecte a dreptului material și procedural, instanța de recurs reține starea de fapt constatată de instanțe și confirmată de părți.

4 Astfel, se observă că la 26 decembrie 2018 Consiliul local Bulboaca a adoptat decizia nr. 31/01 cu privire la aprobarea bugetului local pentru anul 2019. Decizia Consiliului local Bulboaca nr. 31/01 din 26 decembrie 2018 a fost publicată în Registrul de stat al actelor locale la 09 ianuarie 2019 și comunicată Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat la 17 ianuarie 2019. (f.d. 12-13, vol.I) Prin notificarea nr. 1304/OT3-109 din 06 februarie 2019, în temeiul art. 63, art. 64 și 68, alin. (1)-(2) din Legea privind administrația publică locală nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 și pct. 8, lit. g) și pct. 9, subpct.

2, lit. a) din Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea Oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 845 din 18 decembrie 2009, Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat a solicitat Consiliului local Bulboaca reexaminarea și abrogarea pct. 1.2 al deciziei, prin care s-a decis repartizarea mijloacelor financiare aprobate prin bugetul local al satului Bulboaca pentru anul 2019 și modificarea anexei nr. 6 din pct.1.7 al deciziei prin care s-a aprobat efectivul-limită al statelor de personal din instituțiile publice finanțate de la bugetul local pentru anul 2019. (f.d.

7-11, vol.I) Invocând că nu a primit răspuns în termenul legal, la 05 aprilie 2019, Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului local Bulboaca, prin care a solicitat anularea pct. 1.2 al deciziei Consiliului local Bulboaca nr. 31/01 din 26 decembrie 2018 cu privire la aprobarea bugetului local pentru anul 2019, cu obligarea modificării anexei nr. 6, aprobate prin pct. 1.7. Fiind învestită cu judecarea cauzei în prima instanță, Judecătoria Anenii Noi, sediul central, prin hotărârea din data de 29 noiembrie 2019, a admis pațial acțiunea depusă de către Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat.

Judecând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău, prin decizia din 03 iunie 2020 a casat integral hotărârea din 29 noiembrie 2019 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul central și a emis o decizie nouă, prin care a declarat inadmisibilă cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat, în temeiul art. 207 alin. (2) lit. f) și e) din Codul administrativ.

Instanța de recurs consideră neîntemeiată soluția instanței de apel prin care a conchis că Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat nu este împuternicit de legislație de a înainta în instanța de judecată prezenta acțiune, deoarece conform art. 61, alin. (1) din Legea privind administrația publică locală nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006, activitatea autorităților administrației publice locale de nivelurile întâi și al doilea, precum și a celor din cadrul unității teritoriale autonome cu statut juridic special este supusă controlului administrativ în temeiul Constituției, al prezentei legi și al altor acte legislative. Prin prisma art. 64, alin. (1), lit. a) din Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006, deciziile consiliilor locale de nivelurile întâi și al doilea sunt supuse controlului obligatoriu.

Potrivit art. 63, alin. (1) din Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006, de organizarea controlului administrativ al activității autorităților administrației publice locale este responsabilă Cancelaria de Stat, acesta fiind exercitat nemijlocit de Cancelaria de Stat sau de oficiile sale teritoriale, conduse de reprezentanții Guvernului în teritoriu. 5 În corespundere cu art. 68 din Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006, în redacția în vigoare la data efectuării controlului administrativ, (1) în cazul în care consideră că un act emis de autoritatea administrației publice locale este ilegal, oficiul teritorial al Cancelariei de Stat notifică autorității locale emitente ilegalitatea actului controlat, cerând modificarea sau abrogarea lui totală sau parțială.

(2) În cazul exercitării controlului obligatoriu al legalității, sesizarea oficiului teritorial al Cancelariei de Stat trebuie făcută într-un termen de 30 de zile de la data primirii copiei de pe act. (3) În termen de 30 de zile de la data primirii notificării, autoritatea locală emitentă trebuie să modifice sau să abroge actul contestat. (4) În cazul în care, în termenul stabilit la alin. (3), autoritatea locală emitentă și-a menținut poziția sau nu a reexaminat actul contestat, oficiul teritorial al Cancelariei de Stat poate sesiza instanța de contencios administrativ în termen de 30 de zile de la data primirii notificării refuzului de a modifica sau de a abroga actul contestat sau în cazul tăcerii autorității locale emitente în termen de 60 de zile de la data notificării cererii de modificare sau de abrogare a actului în cauză.

La capitolul dat Colegiul consideră pertinente și prevederile art. 2, alin. (2) din Codul administrativ, care prevăd că anumite aspecte ce țin de activitatea administrativă privind domenii specifice de activitate pot fi reglementate prin norme legislative speciale derogatorii de la prevederile prezentului cod numai dacă această reglementare este absolut necesară și nu contravine principiilor prezentului cod.

Astfel, pct. 7, lit. p) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea Cancelariei de Stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 657 din 06 noiembrie 2009, stipulează că în scopul realizării de către Guvern a prerogativelor sale constituționale privind realizarea politicii interne și externe a statului și exercitarea conducerii generale a administrației publice, Cancelaria de Stat are, printre altele, atribuția de a asigura exercitarea de către Guvern a prerogativelor legale în relațiile acestuia cu autoritățile administrației publice locale, inclusiv organizarea controlului administrativ al activității autorităților respective, exercitat direct sau prin intermediul oficiilor sale teritoriale.

Conform pct. 8, lit. g) din Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea Oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 845 din 18 decembrie 2009, în teritoriul în care își desfășoară activitatea, Oficiul este abilitat cu următoarele atribuții de control obligatoriu, sub aspectul legalității al deciziilor consiliilor locale de nivelul întâi și ale celor de nivelul al doilea, inclusiv al actelor normative emise de Adunarea Populară a unității teritoriale autonome Găgăuzia. În corespundere cu pct. 9, subpct.

2) din Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea Oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 845 din 18 decembrie 2009, în scopul exercitării atribuțiilor ce-i revin, Oficiul este abilitat, în ceea ce privește controlul legalității actelor emise de autoritățile administrației publice locale: a) să notifice, în cazul în care consideră că un act emis de autoritatea administrației publice locale este ilegal, invocând motive legal întemeiate, autorității locale această ilegalitate și solicitând modificarea sau abrogarea lui totală sau parțială; b) să sesizeze, dacă autoritatea emitentă a actului considerat ilegal nu l-a modificat sau nu l-a abrogat în termen de 30 de zile sau nu a reexaminat actul 6 contestat, instanța de contencios administrativ – în termen de 30 de zile de la data primirii notificării refuzului de a modifica sau retrage acest act, iar în cazul în care autoritatea locală emitentă nu a luat nici o atitudine – în termen de 60 de zile de la data notificării cererii de modificare sau abrogare a actului în cauză.

Reieșind din corelația normelor legale precitate, Colegiul constată că instanța de apel neîntemeiat a conchis inadmisibilitatea acțiunii înaintate de Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat, bazându-și concluzia pe două argumente: lipsa împuternicirilor și nerespectarea procedurii prealabile. Instanța de recurs accentuează că în virtutea atribuțiilor prevăzute de lege, oficiile teritoriale ale Cancelariei de Stat sunt subiecți de sesizare a instanței de judecată în procedura contenciosului administrativ în privința aspectului legalității deciziilor autorităților administrației publice locale.

Atribuțiile de control obligatoriu, sub aspectul legalității deciziilor consiliilor locale de nivelul întâi și ale celor de nivelul al doilea, rezultă din Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006, Hotărârea Guvernului nr. 657 din 06 noiembrie 2009 și Hotărârea Guvernului nr. 845 din 18 decembrie 2009. Colegiul învederează că Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006, Hotărârea Guvernului nr. 657 din 06 noiembrie 2009 și Hotărârea Guvernului nr. 845 din 18 decembrie 2009 sunt norme legislative speciale, ce reglementează activitatea administrativă a unui domeniu specific de activitate, iar drept consecință sunt norme derogatorii de la prevederile Codului administrativ.

Astfel, deși, prin adoptarea Codului administrativ, legiuitorul a modificat condițiile și procedura de adresare în instanța de judecată cu acțiune în contencios administrativ, acestea nu are aplicabilitatea în cazul acțiunilor depuse de către oficiile teritoriale ale Cancelariei de Stat în temeiul art. 68 din Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 și pct. 9, subpct. 2) lit. b) din Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea Oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 845 din 18 decembrie 2009. Prin prisma art. 2 alin. (2) din Codul administrativ, în condițiile speței, normele legislative prevăzute de Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006, Hotărârea Guvernului nr. 657 din 06 noiembrie 2009 și Hotărârea Guvernului nr. 845 din 18 decembrie 2009 au forță de norme legislative speciale derogatorii de la regula generală, prevăzută în Codul administrativ.

În această ordine de idei, Colegiul notează că instanța de apel eronat a concluzionat că Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat nu era în drept de a înainta prezenta acțiune, nerevendicând încălcarea cărorva drepturi personale. Cu referire la al doilea argument de inadmisibilitate a acțiunii invocat de către instanța de apel și anume că Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat nu a respectat procedura prealabilă la depunerea cererii de chemare în judecată, instanța de recurs în consideră ca un temei prematur de a declara acțiunea inadmisibilă. Conform articolului 208, alin, (1) din Codul administrativ în cazurile prevăzute de lege, până la înaintarea acțiunii în contencios administrativ, se va respecta procedura prealabilă.

Aliniatul 2 al aceluiași articol stipulează că dacă autoritatea publică competentă decide cu privire la cererea prealabilă, deși termenul pentru depunerea cererii prealabile nu a fost respectat, acțiunea în contenciosul administrativ este oricum admisibilă. Această prevedere nu se aplică în cazul în care printr-un act administrativ individual este favorizat un terț. 7 Din conținutul normei de drept sus-citate se desprinde faptul că dacă autoritatea publică a examinat cererea prealabilă, deși termenul pentru depunere a cererii prealabile nu a fost respectat acțiunea în contenciosul administrativ nu poate fi declarată inadmisibil pe acest temei.

În speță, decizia Consiliului local Bulboaca nr. 31/01 din 26 decembrie 2018 a fost recepționată de către Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat la 17 ianuarie 2019, notificarea fiind expediată în adresa Consiliului local Bulboaca la 25 februarie 2019. Prin decizia nr. 33/01 din 01 aprilie 2019 Consiliul local Bulboaca a examinat notificarea nr. 1304/OT3-109 din 06 februarie 2019, respingând obiecțiile Oficiului teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat și menținând decizia Consiliului local Bulboaca nr. 31/01 din 26 decembrie 2018. În aceste circumstanțe instanța de apel urma să analizeze cu atenție modul și termenele de depunere a acțiunii în instanța de judecată, ținând cont în special de prevederile art. 208, alin. (2) din Codul administrativ.

Ipotezele relevate supra profilează incertitudinea concluziei date de instanța de apel, or, aceasta a judecat formal cauza, fapt ce constituie o violare a articolului 6 §1 CEDO și a dreptului litiganților la un proces echitabil. La fel, Colegiul notează că, nejudecarea în fond a cauzei de către instanța de apel, pune instanța de recurs în dificultate de a exercita controlul judiciar și de a verifica temeinicia și legalitatea în fond a soluției emise de instanța inferioară. La aspectul dat este imperioasă jurisprudența CtEDO în cauza Hiro Balani c. Spaniei, unde Înalta Curte a notat că în cazul în care instanța de judecată se abține de a da un răspuns special și explicit în cele mai importante întrebări, fără a acorda părții care a formulat-o posibilitatea de a ști dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins, acest fapt se va considera o încălcare a articolului 6 §1 din CEDO.

Având în vedere caracterul încălcărilor instanței de apel, unica posibilitate de corectare a acestora este casarea deciziei din 03 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău și restituirea cauzei spre rejudecare. Dat fiind faptul că instanța de apel neîntemeiat a constatat inadmisibilitatea acțiunii depuse de Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat și nu a judecat în fond cauza, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia necesității admiterii recursului depus de către Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat, casării integrale a deciziei din 03 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău și restituirii cauzei instanței de apel, pentru o nouă judecare în ordine de apel, în alt complet de judecată.

Conform articolului 248, alin. (1), lit. d) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție decide: Se admite recursul depus de către Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat. Se casează integral decizia din 03 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău și se restituie cauza în contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată 8 depusă de către Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului local Bulboaca cu privire la anularea și modificarea actului administrativ, spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Nina Vascan Victor Burduh Iurie Bejenaru Maria Ghervas 9