3ra-1027/20 — cu privire la contestarea actului administrativ

3ra-1027/20 — cu privire la contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-1027/20

Prima instanță: Judecătoria Anenii Noi, sediul central – M. Chiperi

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – M. Guzun, G. Dașchevici, V. Clima

DECIZIE

11 noiembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

Iurie Bejenaru

Maria Ghervas

examinând recursul declarat de către Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei

de Stat,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de către Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului local

Bulboaca cu privire la anularea și modificarea actului administrativ,

împotriva deciziei din data de 03 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin

care s-a casat hotărârea din 29 noiembrie 2019 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul

central cu emiterea unei noi hotărâri prin care s-a declarat inadmisibilă cererea de

chemare în judecată,

constată:

La 05 aprilie 2019 Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat a depus

acțiune în contencios administrativ împotriva Consiliului local Bulboaca, prin care

a solicitat anularea pct. 1.2 al deciziei Consiliului local Bulboaca nr. 31/01 din 26

decembrie 2018 cu privire la aprobarea bugetului local pentru anul 2019 și obligarea

modificării anexei nr. 6 aprobate prin pct. 1.7 al deciziei menționate.

În motivarea acțiunii Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat a indicat

că la 26 decembrie 2018 Consiliul local Bulboaca a adoptat decizia nr. 31/01 cu

privire la aprobarea bugetului local pentru anul 2019. Prin pct. 1.2 al deciziei s-a

decis repartizarea mijloacelor financiare aprobate prin bugetul local al satului

Bulboaca pentru anul 2019. Prin pct.1.7 al deciziei s-a aprobat efectivul-limită al

statelor de personal din instituțiile publice finanțate de la bugetul local pentru anul

2019 (anexa nr.6 ).

Autoritatea reclamantă a constatat că pct. 1.2 și pct.1.7 ale deciziei Consiliului

local Bulboaca nr. 31/01 din 26 decembrie 2018 contravin prevederilor legislației în

vigoare, motiv pentru care a remis în adresa autorității pârâte notificarea nr.

1304/OT3-109 din 06 februarie 2019, prin care a solicitat întreprinderea măsurilor

privind reexaminarea și abrogarea pct. 1.2 și modificarea anexei nr. 6 aprobate prin

pct. 1.7 ale deciziei indicate, însă nu a primit nici un răspuns.

Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat a menționat că pct. 1.2 al

deciziei nr. 31/01 din 26 decembrie 2018 cu privire la aprobarea bugetului local

1

pentru anul 2019 contravine prevederilor art.20, alin.(5) din Legea nr. 397 din data

de 16 octombrie 2003 privind finanțele publice locale, deoarece nu se regăsește în

anexele la aprobarea bugetului în lectura a doua.

Cu referire la pct.1.7, prin care s-a aprobat efectivul-limită al statelor de

personal din instituțiile publice finanțate de la bugetul local pentru anul 2019, Oficiul

teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat a indicat că acesta contravine Formularului-

tip al statului de personal și Metodologiei cu privire la completarea și avizarea

statului de personal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 201 din 11 martie 2009.

Prin hotărârea din data de 29 noiembrie 2019 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul

central acțiunea formulată de Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat s-a

admis parțial, s-a obligat Consiliul local Bulboaca să modifice anexa nr. 6, aprobată

prin pct. 1.7 al deciziei nr. 31/01 din 26 decembrie 2018 prin includerea în efectivul

limită a statelor de personal din instituțiile publice finanțate de la bugetul local

pentru anul 2019 a funcției de viceprimar, în rest s-a respins acțiunea ca fiind

neîntemeiată. (f.d. 72, 195-198, vol. I)

Instanța de fond a concluzionat că pretenția cu privire la anularea pct. 1.2 al

deciziei nr. 31/01 din 26 decembrie 2018 este neîntemeiată. Argumentul Oficiul

teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat precum că anexa 1.3, aprobată prin pct. 1.2.

al deciziei nu se regăsește în anexele la aprobarea bugetului în lectura a două, astfel

fiind încălcate prevederile art.20, alin.(5) din Legea nr. 397 din data de 16 octombrie

2003 privind finanțele publice locale, a fost considerat de către instanța de fond

declarativ, ori la materialele dosarului nu au fost anexate probe incontestabile în

vederea confirmării în care lectură a fost aprobat bugetul local al satului Bulboaca

pentru anul 2019.

Referitor la pretenția privind modificarea anexei nr.6, aprobată prin pct.1.7 al

deciziei nr.31/01 din 26 decembrie 2018, prin includerea în efectivul - limită al

statelor de personal din instituțiile publice finanțate de la bugetul local pentru anul

2019 a funcției de viceprimar, instanța de fond a conchis că este întemeiată, deoarece

prin decizia Consiliului local Bulboaca nr.03/01 din 11 iulie 2011 la funcția de

viceprimar al s. Bulboaca, r-nul Anenii Noi a fost ales Stelian Coșcodan, care

activează până în prezent. Prin urmare, funcția de viceprimar urmează a fi inclusă în

efectivul - limită al statelor de personal din Primăria s. Bulboaca pentru anul 2019.

La 16 decembrie 2019, în termen, Consiliul local Bulboaca a declarat apel

împotriva hotărârii Judecătoriei Anenii Noi, sediul central din 29 noiembrie 2019,

prin care a solicitat admiterea apelului, casarea hotărârii cu pronunțarea unei noi

hotărâri, privind respingea acțiunii integral. (118-128, vol.I)

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 03 iunie 2020 a casat hotărârea

din 29 noiembrie 2019 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul central cu emiterea unei noi

hotărâri prin care a declarat inadmisibilă cererea de chemare în judecată. ( f.d.

223,224-230, vol. I)

În consolidarea soluției sale instanța de apel a reținut că testul de admisibilitate

a acțiunii în contencios administrativ instituie revendicarea unui drept propriu

vătămat prin una din formele activității administrative. Oficiul teritorial Căușeni al

Cancelariei de Stat în calitate de autoritate abilitată de a exercita controlul actelor

administrative emise de autoritățile publice locale are obligația de a reflecta și

atingerea ilegală a unor drepturi subiective concrete recunoscute de lege unei

anumite persoane/unui grup de persoane sau intereselor statului în contextul în care

scopul acțiunii în control judecătoresc constă în anularea unui act administrativ emis

2

în cadrul unei proceduri administrative ca urmare a activității administrative a

autorității pârâte care, prin acțiunea sa a adus atingerea unor drepturi prevăzute de

lege.

În speță, Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat nu a specificat în

acțiunea înaintată lezarea prin actul administrativ contestat a vreunor drepturi în

raport cu rezultatele controlului exercitat, motiv pentru care instanța de apel a

conchis că acțiunea înaintată nu se încadrează în exigențele legale ce reglementează

admisibilitatea acțiunii înaintate.

Subsecvent instanța de apel a mai indicat că Oficiul teritorial Căușeni al

Cancelariei de Stat nu a respectat prevederile art. 68, alin. (2) din Legea privind

administrația publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006 și a înaintat notificarea

cu depășirea termenului de 30 de zile de la data primirii copiei actului contestat.

Astfel, instanța de apel a reținut că Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat

a încălcat dispozițiile legale ce reglementează respectarea procedurii prealabile prin

remiterea tardivă a notificării nominalizate, ceia ce constituie un temei suplimentar

pentru a constata inadmisibilitatea acțiunii înaintate.

Împotriva deciziei instanței de apel a depus recurs Oficiul teritorial Căușeni al

Cancelariei de Stat, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei

instanței de apel cu menținerea hotărârii instanței de fond. ( f.d. 235-239, vol.I)

În motivarea recursului autoritatea recurentă a indicat că argumentele aduse

pentru a fi declarată inadmisibilă cererea de chemare în judecată sunt neîntemeiate,

instanța de apel a interpretat eronat art. 17 din Codul administrativ.

De asemenea a mai indicat că Codul administrativ nu a exclus instituția

înaintării acțiunii în contencios administrativ direct în instanța de judecată, fapt ce

se desprinde din art.209, alin. (l), deci se fundamentează regula că o acțiune în

contencios administrativ poate fi înaintată direct în instanța de judecată în cazul când

o normă juridică prevede expres acest fapt. În acest sens, dublarea normelor juridice

ce reglementează acest aspect este inoportună și urmează a fi aplicat direct art.69 din

Legea privind administrația publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006, or legea

trebuie să asigure o legătură logico-juridică între dispozițiile pe care le conține și să

evite paralelisme legislative întru respectarea procesului de legiferare care interzice

instituirea acelorași reglementări în două sau mai multe acte normative.

La 28 septembrie 2020, Curtea Supremă de Justiție a expediat Consiliului

local Bulboaca pentru notificare copia recursului depus de Oficiul teritorial

Căușeni al Cancelariei de Stat, cu explicarea dreptului de a depune referință.

La 28 octombrie 2020 Consiliul local Bulboaca a depus referință la recursul

înaintat de către Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat, prin care a solicitat

respingerea recursului, menționând că Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de

Stat nu a respectat termenul de adresare în instanță, lezând astfel drepturile

Consiliului local Bulboaca, ori la data depunerii acțiunii termenul de examinare a

notificării nu expirase.

A mai indicat că Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat prin cererea

de chemare în judecată nu a indicat vreun drept al său care este încălcat prin actul

administrativ contestat, de asemenea nu a prezentat careva cereri din partea

persoanelor interesate, prin urmare corect a fost declarată inadmisibilă de către

instanța de apel.

Consiliul local Bulboaca a mai indicat că s-a încălcat termenul de înaintare a

notificării, ori decizia Consiliului local Bulboaca nr. 31/01 din 26 decembrie 2018 a

3

fost comunicată autorității recurente la 09 ianuarie 2019 prin includerea în Registrul

de Stat al actelor locale

Conform art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 03 iunie 2020, notificată

Oficiului teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat la 30 iunie 2020. ( f.d. 233, vol.I)

Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat, în termen, la 24 august 2020

a depus recurs motivat împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 03 iunie

2020.

Prin încheierea din 28 octombrie 2020 a Curții Supreme de Justiție s-a declarat

admisibil recursul depus de Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat

împotriva deciziei din 03 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău și s-a numit spre

examinare în fond, în complet de cinci judecători.

Conform articolului 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. În speță, completul

specializat nu consideră oportun de a cita participanții la proces și reprezentanții

acestora pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece

criticele autorității recurente au fost expuse cu suficientă claritate.

Verificând argumentele invocate în recurs și referință, prin prisma materialelor

din dosar, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție a ajuns la concluzia că Curtea de Apel Chișinău a

interpretat în mod eronat normele de drept material și procedural pertinente speței,

fapt ce a succedat emiterea unei soluții greșite și neîntemeiate, din următoarele

motive.

Articolul 248 din Codul administrativ stipulează la alin. (1), lit. d) că,

examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care casează

integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza

limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală

în acest caz.

În interpretarea art. 244, alin. (2) coroborat cu art. 231, alin. (2) din Codul

administrativ, pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap.

III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia,

dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

La rândul său, în corespundere cu art. 22 și art. 219, alin. (1) din Codul

administrativ, instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu

în baza tuturor probelor legal administrate, nefiind legată nici de declarațiile făcute,

nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

Prin prisma art. 194, alin. (2) din Codul administrativ în procedura de

examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din

oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului

material.

Recapitulând esența litigiului în scopul verificării aplicării corecte a dreptului

material și procedural, instanța de recurs reține starea de fapt constatată de instanțe

și confirmată de părți.

4

Astfel, se observă că la 26 decembrie 2018 Consiliul local Bulboaca a adoptat

decizia nr. 31/01 cu privire la aprobarea bugetului local pentru anul 2019.

Decizia Consiliului local Bulboaca nr. 31/01 din 26 decembrie 2018 a fost

publicată în Registrul de stat al actelor locale la 09 ianuarie 2019 și comunicată

Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat la 17 ianuarie 2019. (f.d. 12-13,

vol.I)

Prin notificarea nr. 1304/OT3-109 din 06 februarie 2019, în temeiul art. 63, art.

64 și 68, alin. (1)-(2) din Legea privind administrația publică locală nr. 436-XVI din

28 decembrie 2006 și pct. 8, lit. g) și pct. 9, subpct. 2, lit. a) din Regulamentul cu

privire la organizarea și funcționarea Oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat,

aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 845 din 18 decembrie 2009, Oficiul teritorial

Căușeni al Cancelariei de Stat a solicitat Consiliului local Bulboaca reexaminarea și

abrogarea pct. 1.2 al deciziei, prin care s-a decis repartizarea mijloacelor financiare

aprobate prin bugetul local al satului Bulboaca pentru anul 2019 și modificarea

anexei nr. 6 din pct.1.7 al deciziei prin care s-a aprobat efectivul-limită al statelor de

personal din instituțiile publice finanțate de la bugetul local pentru anul 2019. (f.d.

7-11, vol.I)

Invocând că nu a primit răspuns în termenul legal, la 05 aprilie 2019, Oficiul

teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Consiliului local Bulboaca, prin care a solicitat anularea pct. 1.2 al deciziei

Consiliului local Bulboaca nr. 31/01 din 26 decembrie 2018 cu privire la aprobarea

bugetului local pentru anul 2019, cu obligarea modificării anexei nr. 6, aprobate prin

pct. 1.7.

Fiind învestită cu judecarea cauzei în prima instanță, Judecătoria Anenii Noi,

sediul central, prin hotărârea din data de 29 noiembrie 2019, a admis pațial acțiunea

depusă de către Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat.

Judecând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău, prin decizia din 03

iunie 2020 a casat integral hotărârea din 29 noiembrie 2019 a Judecătoriei Anenii

Noi, sediul central și a emis o decizie nouă, prin care a declarat inadmisibilă cererea

de chemare în judecată depusă de Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat, în

temeiul art. 207 alin. (2) lit. f) și e) din Codul administrativ.

Instanța de recurs consideră neîntemeiată soluția instanței de apel prin care a

conchis că Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat nu este împuternicit de

legislație de a înainta în instanța de judecată prezenta acțiune, deoarece conform

art. 61, alin. (1) din Legea privind administrația publică locală nr. 436-XVI din 28

decembrie 2006, activitatea autorităților administrației publice locale de nivelurile

întâi și al doilea, precum și a celor din cadrul unității teritoriale autonome cu statut

juridic special este supusă controlului administrativ în temeiul Constituției, al

prezentei legi și al altor acte legislative.

Prin prisma art. 64, alin. (1), lit. a) din Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie

2006, deciziile consiliilor locale de nivelurile întâi și al doilea sunt supuse

controlului obligatoriu.

Potrivit art. 63, alin. (1) din Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006, de

organizarea controlului administrativ al activității autorităților administrației publice

locale este responsabilă Cancelaria de Stat, acesta fiind exercitat nemijlocit de

Cancelaria de Stat sau de oficiile sale teritoriale, conduse de reprezentanții

Guvernului în teritoriu.

5

În corespundere cu art. 68 din Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006, în

redacția în vigoare la data efectuării controlului administrativ, (1) în cazul în care

consideră că un act emis de autoritatea administrației publice locale este ilegal,

oficiul teritorial al Cancelariei de Stat notifică autorității locale emitente ilegalitatea

actului controlat, cerând modificarea sau abrogarea lui totală sau parțială.

(2) În cazul exercitării controlului obligatoriu al legalității, sesizarea oficiului

teritorial al Cancelariei de Stat trebuie făcută într-un termen de 30 de zile de la data

primirii copiei de pe act.

(3) În termen de 30 de zile de la data primirii notificării, autoritatea locală

emitentă trebuie să modifice sau să abroge actul contestat.

(4) În cazul în care, în termenul stabilit la alin. (3), autoritatea locală emitentă

și-a menținut poziția sau nu a reexaminat actul contestat, oficiul teritorial al

Cancelariei de Stat poate sesiza instanța de contencios administrativ în termen de 30

de zile de la data primirii notificării refuzului de a modifica sau de a abroga actul

contestat sau în cazul tăcerii autorității locale emitente în termen de 60 de zile de la

data notificării cererii de modificare sau de abrogare a actului în cauză.

La capitolul dat Colegiul consideră pertinente și prevederile art. 2, alin. (2) din

Codul administrativ, care prevăd că anumite aspecte ce țin de activitatea

administrativă privind domenii specifice de activitate pot fi reglementate prin norme

legislative speciale derogatorii de la prevederile prezentului cod numai dacă această

reglementare este absolut necesară și nu contravine principiilor prezentului cod.

Astfel, pct. 7, lit. p) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea

Cancelariei de Stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 657 din 06 noiembrie

2009, stipulează că în scopul realizării de către Guvern a prerogativelor sale

constituționale privind realizarea politicii interne și externe a statului și exercitarea

conducerii generale a administrației publice, Cancelaria de Stat are, printre altele,

atribuția de a asigura exercitarea de către Guvern a prerogativelor legale în relațiile

acestuia cu autoritățile administrației publice locale, inclusiv organizarea controlului

administrativ al activității autorităților respective, exercitat direct sau prin

intermediul oficiilor sale teritoriale.

Conform pct. 8, lit. g) din Regulamentul cu privire la organizarea și

funcționarea Oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 845 din 18 decembrie 2009, în teritoriul în care își desfășoară

activitatea, Oficiul este abilitat cu următoarele atribuții de control obligatoriu, sub

aspectul legalității al deciziilor consiliilor locale de nivelul întâi și ale celor de

nivelul al doilea, inclusiv al actelor normative emise de Adunarea Populară a unității

teritoriale autonome Găgăuzia.

În corespundere cu pct. 9, subpct. 2) din Regulamentul cu privire la organizarea

și funcționarea Oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 845 din 18 decembrie 2009, în scopul exercitării atribuțiilor ce-i

revin, Oficiul este abilitat, în ceea ce privește controlul legalității actelor emise de

autoritățile administrației publice locale:

a) să notifice, în cazul în care consideră că un act emis de autoritatea

administrației publice locale este ilegal, invocând motive legal întemeiate, autorității

locale această ilegalitate și solicitând modificarea sau abrogarea lui totală sau

parțială;

b) să sesizeze, dacă autoritatea emitentă a actului considerat ilegal nu l-a

modificat sau nu l-a abrogat în termen de 30 de zile sau nu a reexaminat actul

6

contestat, instanța de contencios administrativ – în termen de 30 de zile de la data

primirii notificării refuzului de a modifica sau retrage acest act, iar în cazul în care

autoritatea locală emitentă nu a luat nici o atitudine – în termen de 60 de zile de la

data notificării cererii de modificare sau abrogare a actului în cauză.

Reieșind din corelația normelor legale precitate, Colegiul constată că instanța

de apel neîntemeiat a conchis inadmisibilitatea acțiunii înaintate de Oficiul teritorial

Căușeni al Cancelariei de Stat, bazându-și concluzia pe două argumente: lipsa

împuternicirilor și nerespectarea procedurii prealabile.

Instanța de recurs accentuează că în virtutea atribuțiilor prevăzute de lege,

oficiile teritoriale ale Cancelariei de Stat sunt subiecți de sesizare a instanței de

judecată în procedura contenciosului administrativ în privința aspectului legalității

deciziilor autorităților administrației publice locale. Atribuțiile de control

obligatoriu, sub aspectul legalității deciziilor consiliilor locale de nivelul întâi și ale

celor de nivelul al doilea, rezultă din Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006,

Hotărârea Guvernului nr. 657 din 06 noiembrie 2009 și Hotărârea Guvernului nr.

845 din 18 decembrie 2009.

Colegiul învederează că Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006, Hotărârea

Guvernului nr. 657 din 06 noiembrie 2009 și Hotărârea Guvernului nr. 845 din 18

decembrie 2009 sunt norme legislative speciale, ce reglementează activitatea

administrativă a unui domeniu specific de activitate, iar drept consecință sunt norme

derogatorii de la prevederile Codului administrativ.

Astfel, deși, prin adoptarea Codului administrativ, legiuitorul a modificat

condițiile și procedura de adresare în instanța de judecată cu acțiune în contencios

administrativ, acestea nu are aplicabilitatea în cazul acțiunilor depuse de către

oficiile teritoriale ale Cancelariei de Stat în temeiul art. 68 din Legea nr. 436-XVI

din 28 decembrie 2006 și pct. 9, subpct. 2) lit. b) din Regulamentul cu privire la

organizarea și funcționarea Oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 845 din 18 decembrie 2009.

Prin prisma art. 2 alin. (2) din Codul administrativ, în condițiile speței, normele

legislative prevăzute de Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006, Hotărârea

Guvernului nr. 657 din 06 noiembrie 2009 și Hotărârea Guvernului nr. 845 din 18

decembrie 2009 au forță de norme legislative speciale derogatorii de la regula

generală, prevăzută în Codul administrativ.

În această ordine de idei, Colegiul notează că instanța de apel eronat a

concluzionat că Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat nu era în drept de a

înainta prezenta acțiune, nerevendicând încălcarea cărorva drepturi personale.

Cu referire la al doilea argument de inadmisibilitate a acțiunii invocat de către

instanța de apel și anume că Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat nu a

respectat procedura prealabilă la depunerea cererii de chemare în judecată, instanța

de recurs în consideră ca un temei prematur de a declara acțiunea inadmisibilă.

Conform articolului 208, alin, (1) din Codul administrativ în cazurile prevăzute

de lege, până la înaintarea acțiunii în contencios administrativ, se va respecta

procedura prealabilă.

Aliniatul 2 al aceluiași articol stipulează că dacă autoritatea publică competentă

decide cu privire la cererea prealabilă, deși termenul pentru depunerea cererii

prealabile nu a fost respectat, acțiunea în contenciosul administrativ este oricum

admisibilă. Această prevedere nu se aplică în cazul în care printr-un act administrativ

individual este favorizat un terț.

7

Din conținutul normei de drept sus-citate se desprinde faptul că dacă autoritatea

publică a examinat cererea prealabilă, deși termenul pentru depunere a cererii

prealabile nu a fost respectat acțiunea în contenciosul administrativ nu poate fi

declarată inadmisibil pe acest temei.

În speță, decizia Consiliului local Bulboaca nr. 31/01 din 26 decembrie 2018 a

fost recepționată de către Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat la 17

ianuarie 2019, notificarea fiind expediată în adresa Consiliului local Bulboaca la 25

februarie 2019.

Prin decizia nr. 33/01 din 01 aprilie 2019 Consiliul local Bulboaca a examinat

notificarea nr. 1304/OT3-109 din 06 februarie 2019, respingând obiecțiile Oficiului

teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat și menținând decizia Consiliului local

Bulboaca nr. 31/01 din 26 decembrie 2018.

În aceste circumstanțe instanța de apel urma să analizeze cu atenție modul și

termenele de depunere a acțiunii în instanța de judecată, ținând cont în special de

prevederile art. 208, alin. (2) din Codul administrativ.

Ipotezele relevate supra profilează incertitudinea concluziei date de instanța de

apel, or, aceasta a judecat formal cauza, fapt ce constituie o violare a articolului 6 §1

CEDO și a dreptului litiganților la un proces echitabil.

La fel, Colegiul notează că, nejudecarea în fond a cauzei de către instanța de

apel, pune instanța de recurs în dificultate de a exercita controlul judiciar și de a

verifica temeinicia și legalitatea în fond a soluției emise de instanța inferioară.

La aspectul dat este imperioasă jurisprudența CtEDO în cauza Hiro Balani c.

Spaniei, unde Înalta Curte a notat că în cazul în care instanța de judecată se abține

de a da un răspuns special și explicit în cele mai importante întrebări, fără a acorda

părții care a formulat-o posibilitatea de a ști dacă acest mijloc de apărare a fost

neglijat sau respins, acest fapt se va considera o încălcare a articolului 6 §1 din

CEDO.

Având în vedere caracterul încălcărilor instanței de apel, unica posibilitate de

corectare a acestora este casarea deciziei din 03 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău

și restituirea cauzei spre rejudecare.

Dat fiind faptul că instanța de apel neîntemeiat a constatat inadmisibilitatea

acțiunii depuse de Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat și nu a judecat în

fond cauza, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia necesității admiterii recursului depus

de către Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat, casării integrale a deciziei

din 03 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău și restituirii cauzei instanței de apel,

pentru o nouă judecare în ordine de apel, în alt complet de judecată.

Conform articolului 248, alin. (1), lit. d) din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul depus de către Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de

Stat.

Se casează integral decizia din 03 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău și se

restituie cauza în contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată

8

depusă de către Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului

local Bulboaca cu privire la anularea și modificarea actului administrativ, spre

rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

Iurie Bejenaru

Maria Ghervas

9