2r-634/20 — cu privire la constatarea incalcarii termenului rezonabil de examinare a cauzei penale si repararea prejudiciului cauzat

Dosarul nr. 2r-634/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Centru (jud. O. Dvornic)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Anton, B. Bîrca, V. Cotorobai)

DECIZIE

16 decembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Mariana Pitic

Nicolae Craiu

examinând recursul declarat de Petru Sadnic, reprezentat de avocatul Adrian

Cebotari

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Petru Sadnic împotriva

Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării

dreptului la judecarea în termen rezonabil de examinare a cauzei penale și repararea

prejudiciului cauzat

împotriva încheierii din 5 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respinsă cererea depusă de Petru Sadnic privind repunerea în termenul legal

de depunere a apelului și restituită cererea de apel depusă de Petru Sadnic, deoarece

calea de atac a fost exercitată tardiv

constată:

La 12 martie 2020, Petru Sadnic, reprezentat de avocatul stagiar Dumitru

Băieșu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al

Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea în

termen rezonabil de examinare a cauzei penale și repararea prejudiciului cauzat.

Întemeindu-și pretențiile în baza dispozițiilor art. 166-167, 4733 CPC, art. 2,

4, 5 din Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului

cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a

dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, a solicitat

constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil de examinare a

cauzei penale și încasarea din contul Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova,

prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova, în beneficiul lui a

prejudiciului moral cauzat în mărime de 50 000 de lei

Prin hotărârea din 14 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, a fost

respinsă acțiunea ca fiind neîntemeiată.

1

La 2 septembrie 2020, prin intermediul poștei electronice, Petru Sadnic,

reprezentat de avocatul Adrian Cebotari a declarat apel nemotivat împotriva

hotărârii din 14 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, solicitând

repunerea în termenul de declarare a apelului, admiterea apelului, casarea integrală

a hotărârii contestate, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a

acțiunii.

La 3 septembrie 2020, Petru Sadnic, reprezentat de avocatul stagiar Dumitru

Băieșu a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii din 14 iulie 2020 a Judecătoriei

Chișinău sediul Centru, solicitând repunerea în termenul de declarare a apelului,

admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii contestate, cu pronunțarea unei noi

hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

Prin încheierea din 5 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

cererea depusă de Petru Sadnic privind repunerea în termenul legal de depunere a

apelului și restituită cererea de apel depusă de Petru Sadnic, deoarece calea de atac

a fost exercitată tardiv.

La 18 noiembrie 2020, Petru Sadnic, reprezentat de avocatul Adrian Cebotari

a declarat recurs împotriva încheierii din 5 noiembrie 2020 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii instanței de apel, cu

restituirea cauzei spre rejudecare.

În motivarea recursului a invocat că prezenta cauză civilă a fost examinată în

lipsa sa și a reprezentantului său, fiind depusă cerere din partea avocatului stagiar

Dumitru Băieșu de examinare a cauzei în lipsa sa.

A remarcat că a solicitat repunerea în termen a cererii de apel, pe motiv că la

pronunțarea hotărârii contestate nici dânsul, nici reprezentanții săi nu au fost prezenți

iar hotărârea primei instanțe a fost recepționată prin intermediul poștal tocmai la

17 august 2020, prin urmare, și-a exercitat dreptul la contestarea hotărârii în

interiorul termenului de 30 de zile din momentul în care a cunoscut despre existența

hotărârii judecătorești.

Instanța de apel la examinarea chestiunii privind repunerea în termenul legal

de contestare, nu l-a citat pe el și nici reprezentanții săi, avocații care au depus

cererea de apel, deși era obligată să citeze părțile la ședință.

Totodată, a evidențiat că instanța de apel în motivarea soluției sale a făcut

trimitere la faptul că participanții la proces urmează să urmărească portalul și pagina

web a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, însă nu a menționat care prevedere legală

obligă la aceasta și care sunt garanțiile că hotărârea publicată pe pagina web va fi

acceași ca și dispozitivul recepționat prin poștă.

În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva

încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 18 noiembrie 2020 împotriva încheierii din 5 noiembrie 2020 a Curții de

Apel Chișinău în termenul legal.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se

examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei

2

certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără

examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile invocate în recurs

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea încheierii

instanței de apel din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanța de recurs, după ce examinează

recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină

încheierea.

După cum rezultă din materialele dosarului, prin încheierea din 5 noiembrie

2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea depusă de Petru Sadnic

privind repunerea în termenul legal de depunere a apelului și restituită cererea de

apel depusă de Petru Sadnic, deoarece calea de atac a fost exercitată tardiv (f. d. 83-

85).

La adoptarea acestei soluții instanța de apel și-a fundamentat concluziile pe

dispozițiile art. 369 alin. (1) lit. b) CPC, care statuează că instanța de apel restituie,

printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara termenului legal, iar

apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să efectueze

repunerea în termen.

Verificând legalitatea încheierii instanței de apel, în raport cu motivele

recursului și cadrul legal aplicabil speței, instanța de recurs constată ca justificată

concluzia instanței de apel cu privire la depunerea apelului de către Petru Sadnic în

afara termenului legal și lipsa temeiului de repunere a apelului în termen.

În susținerea opiniei enunțate, instanța de recurs va reține prevederile art. 362

alin. (1) CPC potrivit cărora termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la

data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel.

Cu referire la norma legală enunțată, instanța de recurs constată că dispozitivul

hotărârii Judecătoriei Chișinău sediul Centru a fost pronunțat la 14 iulie 2020, prin

urmare termenul de 30 zile pentru depunerea cererii de apel, prevăzut de art. 362

alin. (1) CPC, a expirat la 13 august 2020 (f. d. 51).

Cu toate acestea apelul împotriva hotărârii din hotărârii din 14 iulie 2020 a

Judecătoriei Chișinău sediul Centru a fost depus de către Petru Sadnic, prin

intermediul avocatului Adrian Cebotari și avocatului stagiar Dumitru Băieșu numai

la 2 septembrie 2020 și respectiv, la 3 septembrie 2020, prin urmare cu depășirea

termenului legal (f. d. 55, 57).

Instanța de recurs notează că faptul recepționării dispozitivului hotărârii

contestate de către reprezentantul lui Petru Sadnic, avocatul stagiar Dumitru Băieșu

la 17 august 2020, nu influențează termenul de depunere a apelului în interiorul celui

prevăzut de art. 362 alin. (1) CPC.

Or, legiuitorul, prin dispozițiile art. 362 CPC, nu condiționează termenul de

30 zile pentru depunerea apelului de data recepționării dispozitivului hotărârii primei

instanțe, dar de data pronunțării dispozitivului hotărârii.

3

Faptul depunerii tardive a apelului, de altfel, a fost admis și de însuși Petru

Sadnic, reprezentat de avocatul Adrian Cebotari și avocatul stagiar Dumitru Băieșu

prin solicitarea repunerii a acestuia în termen.

În context, este de remarcat că instanța de apel, prin prisma dispozițiilor

art. 116 CPC, care prevede că persoanele care, din motive întemeiate, au omis

termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către

instanță, corect a refuzat în repunerea în termen a apelului declarat de Petru Sadnic.

Și asta deoarece, repunerea în termenul de îndeplinire a unui act de procedură,

este un beneficiu acordat de lege titularului de drept, având un caracter excepțional,

în sensul că o astfel de cerere este admisibilă doar în cazul în care depășirea acestui

termen se datorează unor cauze temeinic justificate.

În speță, Petru Sadnic în susținerea solicitării cu privire la repunerea în

termenul de declarare a apelului nu a prezentat probe incontestabile care ar confirma

imposibilitatea îndepliniri actului procedural în termen.

Or, unicul argument invocat în recurs cu privire la faptul că la pronunțarea

hotărârii contestate nici Petru Sadnic, nici reprezentanții săi nu au fost prezenți în

ședința de judecată, iar hotărârea primei instanțe a fost recepționată prin intermediul

poștal tocmai la 17 august 2020, prin urmare, și-a exercitat dreptul la contestarea

hotărârii în interiorul termenului de 30 de zile din momentul în care a cunoscut

despre existența hotărârii judecătorești, nu constituie un temei plauzibil.

Astfel, se va menționa că actele cauzei denotă indubitabil că Petru Sadnic,

reprezentat de avocatul Adrian Cebotari și avocatul stagiar Dumitru Băieșu,

cunoștea despre existența și examinarea cauzei în prima instanță, având în vedere că

însuși Petru Sadnic a depus prezenta cerere de chemare în judecată împotriva

Ministerului Justiției al Republicii Moldova.

Mai cu seamă că la 6 iulie 2020, prin intermediul poștei electronice, Petru

Sadnic, reprezentat de avocatul stagiar Dumitru Băieșu a depus cerere privind

examinarea cauzei în lipsa părții reclamante (f. d. 37, 38).

Ca urmare, Petru Sadnic, reprezentat de avocatul Adrian Cebotari și avocatul

stagiar Dumitru Băieșu, având la cunoștință despre existența prezentului litigiu și

examinarea lui în instanța de judecată, trebuia să întreprindă toate măsurile necesare,

după cum sugerează atât jurisprudența națională, cât și CtEDO, de a proteja

drepturile sale de acces la instanță prin efectuarea în termen legal a tuturor acțiunilor

procedurale, inclusiv și prin depunerea în termenul legal a cererii de apel.

Distinct de aceste specificări, nu constituie temei de admitere a recursului

argumentul recurentului invocat în cererea de recurs în sensul că instanța de apel la

examinarea chestiunii privind repunerea în termenul legal de contestare, nu l-a citat

pe el și nici reprezentanții săi, avocații care au depus cererea de apel, deși era obligată

să citeze părțile la ședință.

Aici, vin în sușinere prevederile art. 369 alin. (11) CPC, care stipulează că

instanța de apel decide asupra restituirii cererii de apel într-un complet din 3

judecători, fără citarea participanților la proces, și numai în cazul în care apelantul

solicită repunerea apelului în termen (alin. (1) lit. b)), instanța de apel poate

convoca participanții la proces în ședință prealabilă.

4

Distinct de cele menționate, se atestă legalitatea încheierii din 5 noiembrie

2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă cererea depusă de Petru

Sadnic privind repunerea în termenul legal de depunere a apelului și restituită cererea

de apel depusă de Petru Sadnic, deoarece calea de atac a fost exercitată tardiv.

Iar admiterea spre examinare a unui apel tardiv, ar avea un efect incompatibil

cu principiul securității raporturilor juridice, garantat de articolul 6 din Convenție și

ar încălca dreptul intimaților la un proces echitabil.

În susținerea acestei concluzii vine și jurisprudența constantă a CEDO care

statuează că înrăutățirea unei situații juridice, care a devenit irevocabilă datorită

aplicării termenului de prescripție sau care ar fi trebuit să devină irevocabilă dacă

termenul de prescripție s-ar fi aplicat, este incompatibilă cu principiul securității

raporturilor juridice (hotărârea din 18 iunie 2008 pe cauza SRL Dacia versus

Moldova, cererea nr. 3052/04, § 77).

Față de cele ce preced și având în vedere că încheierea instanței de apel este

întemeiată și legală, iar criticele invocate de către recurent sunt nejustificate,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a respinge recursul și a menține încheierea instanței de apel.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se respinge recursul declarat de Petru Sadnic, reprezentat de avocatul Adrian

Cebotari.

Se menține încheierea din 5 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Petru Sadnic împotriva

Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării

dreptului la judecarea în termen rezonabil de examinare a cauzei penale și repararea

prejudiciului cauzat.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Mariana Pitic

Nicolae Craiu

5