3ra-920/20 — anularea partiala a actului administrativ

Dosarul nr.3ra-920/2020

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (V. Sîrbu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc)

Î N C H E I E R E

16 decembrie 2020 mun.Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de Societatea cu Răspundere Limitată

,,Electro Brand”, reprezentată de avocatul Roman Stici,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Societatea cu Răspundere Limitată ,,Electro Brand” împotriva Primăriei municipiului

Chișinău privind anularea parțială a actului administrativ,

împotriva deciziei din 27 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 02 aprilie 2019 SRL ,,Electro Brand”, reprezentată de avocatul Roman Stici, a

înaintat cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei municipiului Chișinău cu

privire la anularea parțială a actului administrativ.

În motivarea acțiunii a invocat că la 19 februarie 2015 de către Gheorghe Plămădeală

și Ivan Levițchi în calitate de co-fondatori și asociați, a fost fondată SRL ,,Electro Brand”.

La 07 aprilie 2017, Direcția generală comerț, alimentație publică și prestări servicii a

Primăriei municipiului Chișinău, a eliberat SRL ,,Electro Brand” autorizația/notificarea

nr. 45198, privind „Prestarea serviciilor de închiriere a foișoarelor, mangalelor și altor

obiecte” în Parcul „Valea Trandafirilor” din sectorul Botanica mun. Chișinău. La 28

noiembrie 2018 Pretura sectorului Botanica a Primăriei mun. Chișinău a emis în privința

reclamantului schema de amplasare a unităților mobile de comerț ambulant, valabilă până

la 27 noiembrie 2020.

A indicat reclamantul că, la 29 martie 2019 Primarul General interimar al Primăriei

mun. Chișinău, Ruslan Codreanu, a emis dispoziția nr.153-d cu privire la eliberarea de

către SRL „Electro Brand” a teritoriului destinat zonei de odihnă și agrement din parcul

„Valea Trandafirilor”. Prin urmare, la 02 aprilie 2019 s-a adresat cu cerere prealabilă

Primăriei mun. Chișinău, solicitînd anularea parțială a dispoziției din motivul că urmează

a fi executată până la 09 aprilie 2019, însă nu a primit nici un răspuns.

Reclamantul a specificat că actul emis este ilegal și urmează a fi anulat parțial, în

partea ce ține de aplicarea prevederilor dispoziției respective activității economice a

1

reclamantului, menționate în autorizația/notificarea nr.45198 din 07 aprilie 2017, schema

nr. 22 din 06 decembrie 2017 de amplasare a unităților mobile de comerț ambulant și

schema din 28 noiembrie 2018 de amplasare a unităților mobile de comerț ambulant,

valabilă până la 27 noiembrie 2020.

A menționat reclamantul că anterior, la 20 aprilie 2018, a depus acțiune împotriva

Primăriei mun. Chișinău, Primarului mun. Chișinău privind anularea parțială a dispoziției

nr. 225-d din 06 aprilie 2018, emisă de către Viceprimarul Primăriei mun. Chișinău Nistor

Grozavu cu privire la interzicerea activității unităților comerciale și prestări servicii,

eliberarea teritoriului și amenajarea zonei de odihnă și agrement din parcul „Valea

Trandafirilor”.

Prin încheierea din 02 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central s-a respins

cererea privind suspendarea dispoziției nr. 225-d din 06 aprilie 2018, emisă de către

Viceprimarul Primăriei mun. Chișinău Nistor Grozavu, până la emiterea pe cauza

respectivă a deciziei judecătorești definitive.

Prin decizia din 07 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a casat încheierea din 02

mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central și s-a suspendat dispoziția nr.225-d din

06 aprilie 2018, emisă de către Viceprimarul Primăriei mun. Chișinău Nistor Grozavu,

până la emiterea pe cauza respectivă a deciziei judecătorești definitive.

Astfel, a susținut reclamantul că dispoziția nr.153-d din 29 martie 2019, emisă de

către Primarul General interimar al Primăriei mun. Chișinău, Ruslan Codreanu, este

ilegală, deoarece aceasta a fost emisă în privința aceluiași agent economic și referitor la

suspendarea activității acestuia, însă instanța de judecată a dispus suspendarea evacuării

bunurilor acestuia din cadrul parcului „Valea Trandafirilor” or, în conformitate cu art.

254 alin. (2) lit. c) Cod de procedură civilă, rămân irevocabile hotărârile judecătorești

emise de instanța de recurs, după examinarea recursului.

A precizat reclamantul că dispoziția contestată, a fost emisă contrar normelor

materiale și procedurale de inițiere, desfășurare și lichidare a afacerii, precum și de control

asupra afacerii. Or, interzicerea în temeiul dispoziției a desfășurării activității economice

în cadrul Parcului „Valea Trandafirilor”, constituie în sine o ingerință ilegală și lipsită de

temei juridic.

De asemenea, dispoziția ilegal interzice desfășurarea de către reclamant a activității

sale economice ori, nu există o justificare legală în vederea eliberării de către reclamant

a teritoriului din parcul „Valea Trandafirilor” în care acesta își desfășoară legal activitatea

sa economică.

La 05 aprilie 2019, reclamantul a înaintat o cerere privind concretizarea pretențiilor,

solicitând anularea parțială a dispoziției nr. 153-d din 29 martie 2019, în partea ce ține de

demontarea și/sau evacuarea de către SRL „Electro Brand”, a unităților de comerț

ambulant și prestări servicii, precum și demontarea și/sau evacuarea foișoarelor, a altor

dispozitive/accesorii și a căilor de acces din lemn, amplasate pe teritoriul zonei de odihnă

și agrement din Parcul „Valea Trandafirilor”, menționate în autorizația/notificarea nr.

45198 din 07 aprilie 2017, schema nr. 22 din 06 decembrie 2017 de amplasare a unităților

mobile de comerț ambulant și schema din 28 noiembrie 2018 de amplasare a unităților

mobile de comerț ambulant, valabilă până la 27 noiembrie 2020, precum și încasarea din

contul pârâtului a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 17 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cererea

de chemare în judecată înaintată de SRL ,,Electro Brand” împotriva Primăriei

municipiului Chișinău, a fost respinsă ca neîntemeiată.

2

Prin decizia din 27 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat

de SRL ,,Electro Brand”, prin intermediul avocatului Roman Stici împotriva hotărârii din

17 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Pentru a decide astfel instanța de apel a reținut ca este neîntemeiat argumentul

apelantului/recurentului precum că, la emiterea actului administrativ s-au admis încălcări

de procedură și a normelor de drept material. Or, în ședința de judecată nu s-a demonstrat

acest fapt, dimpotrivă s-a stabilit că dispoziția a fost emisă cu respectarea legii, procedurii

și competenței și careva motive pentru anulare lipsesc.

Totodată, Curtea de Apel Chișinău a respins ca neîntemeiat argumentul

apelantului/recurentului precum că hotărîrea primei instanțe este ilegală. Analizând

conținutul hotărârii contestate, s-a reținut că hotărârea instanței de fond este una legală și

motivată, cu referire la normele de drept material și procedural, apreciind corect

caracterul raportului juridic dintre părți, fapt care se încadrează în asigurarea părților a

dreptului la un proces echitabil, garantat prin art.6 al Convenției Europene pentru apărarea

a Drepturilor Omului.

La 05 august 2020 SRL ,,Electro Brand”, reprezentată de avocatul Roman Stici, a

depus recurs împotriva deciziei din 27 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei decizii noi

prin care să fie admisă integral cererea de chemare în judecată.

În motivarea recursului a invocat că decizia instanței de apel este insuficient de

motivată și urmează a fi casată deoarece soluția adoptată contravine normelor legale și

argumentelor enunțate de către recurent.

Totodată, susține recurentul că dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 alin.

1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, înglobează, dreptul părților la proces

de a prezenta observațiile pe care le consideră relevante pentru cauza lor. A mai relatat

recurentul că noțiunea de proces echitabil presupune că o instanță internă care nu și-a

motivat decât pe scurt hotărârea, prin preluarea motivării instanței inferioare, trebuia să

analizeze în mod real chestiunile esențiale ce i-au fost supuse judecății.

Recurentul a menționat că suspendarea activității agentului economic, care își

desfășoară activitatea în baza actelor permisive eliberate de autoritățile publice, în baza

autorizațiilor de funcționare, poate fi realizată prin prisma suspendării respectivelor acte

permisive, acțiuni care se pot desfășura în ordinea prevăzută de lege, încălcarea căreia

este contrară normelor legale în condițiile în care legea instituie expres și în mod

imperativ condiția respectivă.

Consideră recurentul că dispunerea prin dispoziția contestată a suspendării activității

economice a SRL ,,Electro Brand”, în lipsa unei dispoziții privind suspendarea actelor

permisive eliberate acestora, contravine prevederilor legale.

A relatat recurentul că în speță, nici intimatul și nici instanța de apel nu au justificat

necesitatea suspendării activității SRL ,,Electro Brand” în locul de desfășurare a acesteia,

specificat în dispoziția contestată și nu au respectat procedura legală de realizare a acestei

suspendări.

Conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește

un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntîrziat Curții Supreme de Justiție

recursul împreună cu dosarul judiciar.

3

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile

de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs,

motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 27 mai 2020, în lipsa participanților la

proces, fiind expediată în adresa participanților, prin intermediul poștei electronice la data

de 18 iulie 2020 (f.d.15), însă date despre recepționarea acesteia lipsesc.

Astfel, SRL ,,Electro Brand”, reprezentată de avocatul Roman Stici, în conformitate

cu prevederile art. 245 din Codul administrativ, a depus recursul la 05 august 2020,

respectând termenele procedurale.

La 24 august 2020 în adresa intimatului, a fost expediată copia recursului, cu

înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, însă referință pe marginea cererii de

recurs depusă de SRL ,,Electro Brand” nu a fost depusă.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră

inadmisibil din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se

declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul administrativ,

recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului,

în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în

condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil

bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al

instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de

serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii

din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală

examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai

sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului

în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245, alin.

(2) din Codul administrativ.

În context, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și

filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

4

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special

în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit,

pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de

apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs

pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței,

pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de

rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19

februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar

chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a

se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

conchide că cererea de recurs depusă de către SRL ,,Electro Brand”, reprezentată de

avocatul Roman Stici, este inadmisibilă.

În conformitate cu art. 230, 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată ,,Electro Brand”, reprezentată

de avocatul Roman Stici, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

5