3ra-1125/20 — recalcularea pensiei

Dosarul nr. 3ra-1125/2020

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (C. Guzun)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, V. Mihaila, V. Sîrbu)

Î N C H E I E R E

16 decembrie 2020 mun.Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului depus de Mihail Fuior,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Mihail Fuior împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la

recalcularea pensiei,

împotriva deciziei din 04 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 15 iunie 2018 Mihail Fuior a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Casei Naționale de Asigurări Sociale privind recalcularea pensiei.

În motivarea acțiunii a indicat că la 16 mai 2018, prin intermediul oficiului

poștal, a primit răspuns la cererea prealabilă adresată Casei Naționale de Asigurări

Sociale și Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Edineț prin care a solicitat

recalcularea pensiei pentru limita de vârstă.

La 25 iulie 2013 dânsul a atins limita vârstei de pensionare și începând cu 25

iulie 2013 Casa Teritorială de Asigurări Sociale Edineț i-a stabilit pensie incompletă

pentru limită de vârstă ca agricultor, luându-se în calcul stagiul de muncă 24 ani 11

luni, pensia constituind 527,45 de lei lunar.

La 24 octombrie 2013, pensia reclamantului a fost recalculată, cu stabilirea

stagiului de muncă de 31 ani 7 luni, pensia constituind 667,66 de lei lunar.

La 01 noiembrie 2013, în baza unui control suplimentar, suma pensiei

recalculate, luându-se ca bază de calcul perioada de 60 luni consecutive, anii 1984-

1989 din ultimii 15 ani de muncă realizați până în anul 1999, a constituit 1316,90 lei

lunar. Astfel, stagiul de muncă a fost luat în calcul numai de 24 ani 7 luni din 31 ani

7 luni.

La 04 aprilie 2018 reclamantul a depus cerere prealabilă Casei Naționale de

Asigurări Sociale și Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Edineț prin care a cerut

să i se recalculeze pensia pentru limita de vârstă, luându-se în calcul și venitul pe

perioada anilor 1984,1985, 1986 de activitate în câmpul muncii în condiții grele,

1

luându-se în calcul stagiul de muncă pentru toate perioadele de activitate confirmate

prin carnetul de muncă și perioada anilor 1999 – 2005 de prelucrare individuală a

cotei de teren agricol, perioadă în care reclamantul a achitat individual cotizațiile de

asigurări sociale.

Consideră reclamantul că, în calcul nu a fost introdusă toată suma venitului pe

anii 1984, 1985, 1986 de activitate în condiții grele, nu au fost luate în calcul stagiul

de muncă pentru toate perioadele de activitate confirmate prin contractul de muncă

și perioada anilor 1999 – 2005 de prelucrare individuală a cotei de teren agricol,

perioadă în care reclamantul a achitat individual cotizațiile de asigurări sociale.

Afirmă reclamantul că, pârâtul i-a dat un răspuns superficial, fără a-i demonstra

dacă a fost introdusă suma venitului pe anii 1984, 1985, 1986 de activitate în câmpul

muncii în condiții grele și menționează că, conform certificatelor prezentate la Casa

Teritorială de Asigurări Sociale Edineț, dânsul a avut următoarele venituri: în anul

1984 – 8280 ruble; în anul 1985 – 8235 ruble; în anul 1986 – 7076 ruble.

A solicitat reclamantul obligarea pârâtei să recalculeze suma pensiei pentru

limita de vârstă, luându-se în calcul și venitul pentru perioada anilor 1984,

1985,1986 de activitate în condiții grele, luându-se în calcul stagiul de muncă pentru

toate perioadele de activitate confirmate prin carnetul de muncă și perioada anilor

1999 – 2005 perioadă în care reclamantul a achitat individual cotizațiile de asigurări

sociale, prelucrând individual cota de teren agricol.

Prin hotărârea din 11 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost

respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Fuior.

Nefiind de acord cu soluția instanței de fond, la 09 august 2019 Mihail Fuior,

prin intermediul reprezentantului său, avocatul Nistor Violeta, a depus apel

împotriva hotărârii menționate, solicitând casarea hotărârii contestate cu emiterea

unei hotărâri noi de admitere a acțiunii în sensul solicitat.

Prin decizia din 04 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Mihail Fuior.

La 09 octombrie 2020 Mihail Fuior a depus recurs împotriva deciziei din 04

decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei instanței de

apel, cu pronunțarea unei decizii noi privind admiterea acțiunii.

Examinând admisibilitatea recursului depus de Mihail Fuior, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată

inadmisibilitatea acestuia, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) și (2) lit. d) din Codul administrativ, Curtea

Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă

este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară

inadmisibil în special când recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit

la art. 245 alin. (1).

În corespundere cu art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea

de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

2

Din materialele dosarului rezultă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost

adoptată în ședință publică la 04 decembrie 2019 în prezența recurentului și a

reprezentantului acestuia (f.d. 103).

În privința modalităților de comunicare și notificare, Codul administrativ

statuează la art. 96 alin. (1) că notificările și comunicările către participanții la

procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată,

rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace

electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de

participantul la procedură.

În corespundere cu art. 33 din Codul administrativ, comunicarea

interinstituțională și comunicarea cu participanții sau cu publicul în cadrul

procedurii administrative se face prin orice mijloc (verbal, poștă, telefon, fax, poștă

electronică etc.), acordându-se prioritate mijloacelor care asigură o mai mare

eficiență, rapiditate și economie de costuri.

Astfel, din conținutul scrisorii nr.16 rezultă că, la 02 ianuarie 2020 Curtea de

Apel Chișinău a expediat în adresa părților la proces copia deciziei din 04 decembrie

2019 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 113), fiind recepționată de către recurent la 14

ianuarie 2020 și de către reprezentantul recurentului, avocatul Violeta Nistor la 15

ianuarie 2020 (f.d. 114, 116).

Din coroborarea prevederilor legale precitate cu circumstanțele de fapt

constatate, completul reține că începutul curgerii termenului de depunere a

recursului și a motivării acestuia este ziua imediat următoare datei calendaristice

notificării deciziei, adică ziua de 15 ianuarie 2020.

În acest sens sunt relevante dispozițiile art. 63 din Codul administrativ, conform

cărora calcularea termenelor în procedura administrativă se efectuează în

conformitate cu prevederile art. 259-266 din Codul civil. Dacă o autoritate publică

trebuie să efectueze prestații doar pentru o anumită perioadă de timp, atunci această

perioadă expiră în ultima zi a ei, chiar și atunci când aceasta este o zi de sâmbătă,

duminică sau o zi liberă stabilită prin lege.

La rândul său, art. 261 din Codul civil (articolul 385 în redacția actuală a

Codului civil) prescrie în alin. (1) că, dacă începutul curgerii termenului este

determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei,

atunci ziua survenirii evenimentului sau momentului nu se ia în considerare la

calcularea termenului.

Astfel, având în vedere că în condițiile prezentei cauze termenul de depunere a

recursului și a motivării acestuia a început să curgă în data de 15 ianuarie 2020, se

constată că termenul limită a fost ziua de 13 februarie 2020, ora 24.00.

Însă, distinct acestor circumstanțe, Mihail Fuior prin intermediul poștei a depus

recurs motivat la 09 octombrie 2020 (f.d. 122).

La aspectul dat completul consideră că de la momentul notificării deciziei

motivate din 14 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, Mihail Fuior a dispus de

timp suficient și rezonabil pentru a face uz de dreptul procedural și a depune recurs

în interiorul termenului instituit la art. 245 din Codul administrativ.

Or, fiind interesat în soarta soluționării prezentului litigiu, recurentul trebuia să

întreprindă toate măsurile necesare de a-și proteja dreptul de acces la instanță prin

depunerea în termen a recursului și a motivării acestuia, în caz contrar intervenind

3

„uno ictu” aplicarea, cu titlu de sancțiune procedurală, declararea recursului

inadmisibil în temeiul articolului 246 alin. (2) lit. d) din Codul administrativ.

Totodată, completul învederează că necunoașterea sau cunoașterea greșită a

legii nu exonerează persoanele de obligația de a se conforma legii.

Prin urmare, nerespectarea termenului de depunere a recursului se datorează în

exclusivitate comportamentului pasiv și indiferent al recurentului, care trebuia să

dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă, folosindu-se cu bună-credință de

drepturile și obligațiile sale procedurale.

Imperioase speței sunt și dezideratele statuate de CtEDO în cauza Ponomaryov

vs Ucraina, conform cărora, deși, în speță nu este vorba despre desființarea unei

hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi

extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de

redeschiderea unui proces după un interval considerabil de timp prin repunerea în

termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen

după o perioadă îndelungată și pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie

care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar

cu o cale extraordinară de atac. În acest caz Înalta Curte a reiterat că, ține de obligația

părților de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la

justiție (cauza Ponomaryov v. Ucraina, 3236, hotărârea din 03 aprilie 2008).

Cu referire la argumentul recurentului privind depunerea recursului peste

termenul legal din motivul internării recurentului în instituțiile spitalicești, Colegiul

îl respinge ca fiind declarativ și neîntemeiat or, conform certificatul medical anexat

la cererea de recurs, Mihail Fuior a fost internat la Institutul de Medicină Urgentă în

data de 21 februarie 2020 și externat la 03 martie 2020, astfel că termenul limită

până la care recurentul urma să depună cererea de recurs a expirat la 13 februarie

2020, deci până la internarea lui Mihail Fuior la Institutul de Medicină Urgentă.

De asemenea, Colegiul va respinge și argumentul recurentului precum că

prezentarea cererii de recurs timpurie a fost influențată de pandemia „COVID-19”

or, potrivit datelor oficiale, primul caz confirmat cu „COVID-19” în Republica

Moldova datează cu 07 martie 2020, iar termenul limită până la care recurentul urma

să depună cererea de recurs a expirat la 13 februarie 2020.

În atare circumstanțe, completul opinează că declararea recursului depus de

către Mihail Fuior ca fiind inadmisibil este compatibilă cu respectarea prevederilor

Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului, având în vedere că

prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea recursului ar leza principiul

securității raporturilor juridice.

Or, certitudinea legală impusă regulilor de procedură, în calitate de condiție

sine qua non a unui proces echitabil, vizează atât drepturile recurenților, cât și ale

intimaților, astfel încât instanța de judecată nefiind în drept de a substitui voința

legislatorului materializată în conținutul normelor de procedură în vederea

exonerării recurentului de sancțiunile procedurale din motivul înțelegerii greșite de

către acesta a efectelor legale.

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de către Mihail Fuior.

4

Conform prevederilor art. 230, 245, 246 alin. (1) și (2) lit. d) din Codul

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Mihail Fuior se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

5