3ra-632/20 — cu privire la contestarea actului administrativ

3ra-632/20 — cu privire la contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr.3ra-632/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – M. Gandrabur

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – M. Guzun, G. Dașchevici, V. Clima

DECIZIE

08 iulie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca- Doneva

judecători Nina Vascan

Victor Burduh

Iurie Bejenaru

Maria Ghervas

judecând recursul declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de către Ninel Boldescu împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire

la contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din data de 23 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin

care s-a respins apelul declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale,

constată:

La 13 iulie 2018 Ninel Boldescu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, prin care a solicitat anularea deciziei

de schimbare a pensiei nr. 92/2018/2081 din data de 05 martie 2018, cu menținerea

deciziei de reexaminare a pensiei nr. 92/2017/48996 din data de 14 decembrie 2017.

În motivarea acțiunii Ninel Boldescu a indicat că începând cu 28 aprilie 2014

i-a fost stabilită pensia pentru limita de vârstă, fiindu-i stabilit stagiu de cotizare de

37,3 ani, nefiind inclus în stagiul de cotizare toată activitatea de muncă. Astfel, la 11

decembrie 2017 s-a adresat Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Râșcani mun.

Chișinău cu cerere de recalculare a pensiei, anexând actele confirmative.

Prin decizia nr. 92/2017/48996 din data de 14 decembrie 2017 Casa Teritorială

de Asigurări Sociale Râșcani, mun. Chișinău a inclus în stagiul de cotizare al

reclamantei perioada de activitate 01 ianuarie 1992 - 09 septembrie 1992, astfel,

pensia pentru limita de vârstă a fost reexaminată și stabilită în sumă de 5 271,41 lei.

La 05 martie 2018 prin decizia nr. 92/2018/2081 Casa Teritorială de Asigurări

Sociale Râșcani, mun. Chișinău a micșorat cuantumul pensiei pentru limită de vârstă

la suma de 2 366,52 lei.

În opinia reclamantei decizia enunțată este ilegală și pasibilă anulării, or din

materialele dosarului de pensionare rezultă că la 11 decembrie 2017 a depus la

organul de asigurări sociale cerere privind reexaminarea pensiei, deoarece în stagiul

1

său de cotizare nu a fost inclusă perioada de activitate 01 ianuarie 1992 - 09

septembrie 1992.

Temei pentru diminuarea pensiei sale a servit scrisorile Casei Naționale de

Asigurări Sociale nr. 11696 din 24 ianuarie 2018 și nr. 3135 din 12 februarie 2018,

potrivit cărora, perioada de activitate a reclamantei nu este o circumstanță nouă

referitor la stagiul de cotizare, iar pensia urma a fi reexaminată de la 01 martie 2015.

Ninel Boldescu a indicat că în circumstanțele descrise dreptul său la pensionare

a fost încălcat flagrant.

În scopul respectării procedurii prealabile de soluționare a litigiului, la 06 iunie

2018 Ninel Boldescu s-a adresat Casei Naționale de Asigurări Sociale cu cerere

prealabilă în temeiul căreia a solicitat anularea deciziei nr. 92/2018/2081 din 05

martie 2018 emisă de către Casa Teritorială de Asigurări Sociale Râșcani, mun.

Chișinău cu menținerea deciziei nr. 92/2017/48996 din 14 decembrie 2017 emisă de

același organ de asigurări sociale.

Prin răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. B-1219/18 din 25 iunie

2018 s-a refuzat în satisfacerea cerințelor formulate în cererea prealabilă.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 22 octombrie 2019 s-a

admis cererea de chemare în judecată depusă de către Ninel Boldescu, s-a anulat

decizia de recalculare a pensiei nr. 92/2018/2081 din 05 martie 2018 emisă de Casa

Teritorială de Asigurări Sociale Rîșcani mun. Chișinău, cu menținerea deciziei nr.

92/2017/48996 din 14 decembrie 2017 emisă de Casa Teritorială de Asigurări

Sociale Rîșcani mun. Chișinău. (f.d. 99,101-108)

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 23 ianuarie 2020 a respins

apelul declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale. ( f.d.129,130-136)

Împotriva deciziei instanței de apel a depus recurs Casa Națională de Asigurări

Sociale, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel

cu emiterea unei noi hotărâri privind respingerea cererii de chemare în judecată. (f.d.

140,141-146)

În motivarea recursului Casa Națională de Asigurări Sociale a indicat că

concluzia instanțelor de judecată ierarhic inferioare este eronată, deoarece în urma

examinării dosarului de pensioare a Ninel Boldescu s-a constatat că aceasta și-a

realizat dreptul la pensie în anul 2014, ulterior în luna februarie 2015 pensia fiind

recalculată și inclusă în stagiul de cotizare perioada de activitate în Federația Rusă

de la 01 ianuarie 1992 până la 03 septembrie 1992.

Recurenta a susținut că potrivit pct. 9 al Acordului încheiat între Guvernul

Republicii Moldova și Guvernul Federației Ruse, privind garanțiile drepturilor

cetățenilor în domeniul asigurării cu pensii, în vigoare de la 04 decembrie 1995,

acesta se extinde asupra persoanelor strămutate pe teritoriul Republicii Moldova,

având viză de reședință în Republica Moldova, care se bucură în domeniul asigurării

cu pensii de drepturi egale cu ale cetățenilor Republicii Moldova și se include în

stagiul de cotizare perioada după 01 ianuarie 1992 doar cu condiția achitării

contribuțiilor de asigurări sociale la bugetul de stat al RM.

Astfel, în urma controlului dosarului de pensionare a Ninel Boldescu s-a

constatat că a fost comisă o eroare de calcul, prin includerea în stagiul de cotizare a

perioadei de la 01 ianuarie 1992 până la 03 septembrie 1992, fapt ce contravine

prevederilor art.33, alin. (l). litera a) din Legea privind sistemul public de pensii nr.

l56-XIV din 14 octombrie 1998, care prevede că reexaminarea drepturilor la pensie

2

se efectuează în cazul apariției unor circumstanțe noi referitoare la stagiul de

cotizare, venitul asigurat, ce au avut loc până la acordarea drepturilor la pensie.

La caz, nu au fost identificate noi circumstanțe, perioada respectivă de la 01

ianuarie 1992 până la 03 septembrie 1992 nu este identificată ca perioadă nouă de

activitate, apărută după stabilirea pensiei pentru limita de vârstă, perioada respectivă

de activitate fiind confirmată prin înscrierea din carnetul de muncă și certificatul de

arhivă prezentat la 24 februarie 2015.

La 20 mai 2020, Curtea Supremă de Justiție a expediat prin poștă pentru

notificare intimatei recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.

Conform avizului de recepție a corespondenței DS9350198075AS recursul

depus de Casa Națională de Asigurări Sociale a fost notificat intimatei, la 27 mai

Însă, aceasta nu a făcut uz de dreptul său procedural de a depune referință

asupra recursului.

Prin Legea nr.116 din data de 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ

al Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod a

intrat în vigoare la 01 aprilie 2019.

Conform art. 258, alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios

administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în

continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare

a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru

procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Astfel, din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

La caz, decizia instanței de apel a fost pronunțată după intrarea în vigoare a

Codului administrativ, deci legalitatea procedurilor, care au urmat după punerea în

aplicare a Codului administrativ, se vor verifica prin prisma Codului administrativ.

La etapa examinării procedurii de admisibilitate a recursului, prin prisma

articolului 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a verificat dacă actul

judecătoresc de dispoziție recurat poate constitui obiectul recursului, dacă cererea

dedusă judecății este formulată de persoana îndreptățită, dacă aceasta nu a fost

depusă în mod repetat și dacă a fost declarată în termen.

În speță, obiectul prezentului recurs se referă la decizia Curții de Apel

Chișinău din data de 23 ianuarie 2020 emisă ca instanță de apel, care intră în

categoria de acte specificate în articolul 244 alin. (1) din Codul administrativ.

Cererea de recurs nu este depusă în mod repetat, fiind depusă de către o persoană

împuternicită.

Succesiv, cu referire la termenul de declarare a recursului, completul de

admisibilitate a constatat că în sensul art. 245 din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite

neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile

3

de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Astfel, completul de admisibilitate a opinat că, în speță, calea de atac în ordine

de recurs a fost demarată în interiorul termenului legal, deoarece instanța de apel a

pronunțat decizia contestată la data de 23 ianuarie 2020, în prezenta reprezentantului

Casei Naționale de Asigurări Sociale. Potrivit avizului de recepție a corespondenței

DS9350107453AS autoritatea publică recurentă a recepținat decizia motivată la data

de la 18 martie 2020. ( f.d. 139) Casa Națională de Asigurări Sociale a declarat recurs

nemotivat la data de 29 ianuarie 2020 și recursul motivat la 18 martie 2020, deci

ambele acțiuni procedurale au fost demarate în termen.

La 24 iunie 2020, examinând admisibilitatea recursului depus de Casa

Națională de Asigurări Sociale împotriva deciziei din 23 ianuarie 2020 a Curții de

Apel Chișinău, completul de admisibilitate al completului specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a dispus examinarea în fond a

acestuia, în complet de cinci judecători.

Conform articolului 247 din Codul administrativ Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată.

Colegiul notează că în scopul asigurării unui proces echitabil în ordine de recurs

a remis intimatei copia recursului, creându-le participanților la proces condiții egale

de a cunoaște modul de derulare a procesului în recurs, cât și acordându-le

posibilitatea să intervină cu concluzii scrise.

Verificând argumentele invocate în recursul depus de către Casa Națională de

Asigurări Sociale pe baza materialelor din dosar, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție a ajuns la concluzia de

a-l admite și a casa integral decizia din data de 23 ianuarie 2020 a Curții de Apel

Chișinău, cu restituirea cauzei la rejudecare în instanța de apel, din următoarele

motive.

Articolul 248 din Codul administrativ stipulează la alin. (1), lit. d) că

examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie, prin care casează

integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza

limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală

în acest caz.

Din speța dedusă judecății rezultă că Ninel Boldescu, nefiind de acord cu

decizia de schimbare a pensiei nr. 92/2018/2081 din data de 05 martie 2018, emisă

de către Casa Teritorială de Asigurări Sociale Râșcani, mun. Chișinău a contestat-o,

solicitând menținerea deciziei nr. 92/2017/48996 din data de 14 decembrie 2017

emisă de același organ.

Instanțele de judecată au emis hotărârile sus-menționate, reținând că deși prin

prisma art. 33 din Legea nr. 156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de

pensii Casa Teritorială de Asigurări Sociale Râșcani, mun. Chișinău are dreptul de

a reexamina drepturile la pensie în cazul în care intervine în deciziile sale anterioare

de stabilire a pensiei, aceasta are obligația legală de a-și motiva decizia de

recalculare a pensiei, obligație ce are efect contracararea abuzurilor din partea

organelor de stat. La caz, instanțele au considerat că Casa Teritorială de Asigurări

Sociale Rîșcani mun. Chișinău prin decizia nr. 92/2018/2081 a recalculat pensia

4

Ninel Boldescu și a modificat pensia în sensul micșorării cuantumului acesteia, fără

a prezenta nici un argument și o justificare plauzibilă, atribuindu-și competența unei

instanțe judiciare și a admis o ingerință neîntemeiată în drepturile acesteia.

Colegiul lărgit conchide că instanțele de judecată, descriind circumstanțele

cauzei în cronologia lor și cercetând probele prezentate, incorect le-au apreciat,

adoptând o soluție prematură privind admiterea cererii de chemare în judecată.

În argumentarea opiniei sale instanța de recurs reține următoarele.

Prin decizia nr. 92/2014/36775 din 30 mai 2014 privind stabilirea pensiei

pentru limita de vârstă Ninel Boldescu i s-a stabilit începând cu 28 aprilie 2014

pensia în mărime de 2 307,08 lei, fiindu-i calculată vechimea în muncă 37,3 ani,

salariul mediul pe țară 3 735,1 lei, coeficientul K (individual al pensionarului)

2.09904. (f.d. 22)

Prin decizia nr. 92/2015/2307 din 05 martie 2015 privind recalcularea pensiei

pentru limita de vârstă Ninel Boldescu i s-a modificat salariul mediu pe țară 3 765,1

lei și coeficientul K 2.10007. (f.d. 30-31)

Prin decizia nr. 92/2017/48996 din 14 decembrie 2017 privind reexaminarea

pensiei pentru limita de vârstă Ninel Boldescu i s-a stabilit începând cu 28 aprilie

2014 pensia în mărime de 5 271,41 lei, indexată la 01 aprilie 2015 în sumă de

5 690,49 lei, indexată la 01 aprilie 2016 în sumă de 6 265,23 lei, indexată la 01

aprilie 2017 în sumă de 6 691,27 lei și de la 01 ianuarie 2018 în sumă de 6 691,27

lei, fiindu-i calculată vechimea în muncă 38 ani. (f.d. 36-37)

Prin decizia nr. 92/2018/2081 din 05 martie 2018 privind recalcularea pensiei

pentru limita de vârstă Ninel Boldescu i s-a stabilit începând cu 28 aprilie 2014

pensia în mărime de 2 366,52 lei, indexată la 01 martie 2015 în sumă de 2 366,52

lei, indexată la 01 aprilie 2015 în sumă de 2 554,66 lei, indexată la 01 aprilie 2016

în sumă de 2 812,68 lei, indexată la 01 aprilie 2017 în sumă de 3 003,94 lei și de la

01 aprilie 2018 în sumă de 3 202,20 lei, fiindu-i calculată vechimea în muncă 38 ani,

salariul mediul pe țară 3 765,1 lei, coeficientul K (individual al pensionarului)

2.10007. (f.d. 42-43)

Casa Națională de Asigurări Sociale atât în cererea de apel, cât și în cererea de

recurs a insistat că la 05 martie 2018 s-a recalculat pensia pentru limita de vârstă

Ninel Boldescu din motiv că la reexaminarea pensiei efectuată la 14 decembrie 2017

a avut loc o eroare de calcul, fiind aplicată formula de calcul în vigoare după 01

ianuarie 2017, pe când la recalcularea pensiei în baza cererii depusă de către Ninel

Boldescu în decembrie 2017, urma să fie aplicată formula de calcul în vigoare până

la data de 01 aprilie 2017. Argumentul respectiv a fost susținut în cadrul ședințelor

de judecată în instanța de fond și în instanța de apel.

Colegiul lărgit amintește că instanțele de judecată ierarhic inferioare au admis

cererea de chemare în judecată înaintată de către Ninel Boldescu, statuând că, decizia

de recalculare a pensiei nu este argumentată.

Efectuând controlul judiciar al deciziei din 23 ianuarie 2020 a Curții de Apel

Chișinău, instanța de recurs ridică o problemă de drept procedural în ceea ce privește

soluționarea de către instanța de apel a litigiului, care nu a elucidat toate

circumstanțele importante speței, s-a abținut de a răspunde la toate întrebările

(argumentele) ridicate în fața sa, fapt prin ce a încălcat normele de drept procedural

și a emis o hotărâre nemotivată.

5

Potrivit jurisprudenței stabilite, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a

învederat că unul din principiile legate de administrarea corectă a justiției se referă

la hotărârile instanțelor de judecată, care ar trebui să explice în mod adecvat

raționamentele pe care se bazează. Măsura în care se aplică această obligație de

motivare poate varia în funcție de natura deciziei și trebuie determinată în funcție de

circumstanțele cauzei (a se vedea Moreira Ferreira, ibidem, parag. 84; Orlen Lietuva

LTD. vs Lituania, 29 ianuarie 2019, parag. 82).

Cu titlu de principiu, o decizie judiciară nu poate fi calificată ca fiind arbitrară

până la constatarea unui prejudiciu efectiv adus corectitudinii generale a procedurii

judiciare, cu excepția cazului în care nu sunt prezentate motive pentru adoptarea

acesteia sau motivele date se bazează pe o eroare de fapt sau de drept evidentă

manifestată de instanța internă, rezultând în o „negare a justiției” (a se vedea

Andelkovic vs Serbia, 9 aprilie 2013, parag. 27; Bochan vs Ucraina (nr. 2), Marea

Cameră, 5 februarie 2015, parag. 61 – 63; Gelenidze vs Georgia, 7 noiembrie 2019,

parag. 28). Logica aflată la baza noțiunii de „eroare evidentă de apreciere”, astfel

cum este utilizată în contextul art. 6 § 1 din Convenție, este fără îndoială aceea că,

având în vedere că eroarea de fapt sau de drept comisă de instanța națională este atât

de vădită încât este calificată drept „evidentă” – în sensul că nu ar fi putut fi comisă

de niciun magistrat rezonabil – este posibil ca aceasta să fi adus atingere echității

procesului (a se vedea Dulaurans vs Franța, 21 martie 2000, parag. 33 – 34).

Totodată, o hotărâre judecătorească care nu are niciun temei legal în dreptul intern

și nu permite realizarea unei legături între faptele stabilite, dreptul aplicabil și

rezultatul procesului, avea, în plus, un caracter arbitrar și trebuia interpretată drept o

„denegare de justiție” (a se vedea Andelkovic, pre-citat, parag. 27).

Procedând la examinarea fondului recursului, Colegiul lărgit învederează că

exigența motivării hotărârii judecătorești este o garanție a caracterului echitabil al

procedurii și împotriva arbitrariului instanței de judecată. În acest caz, instanța de

apel are obligația de a indica motivele raționamentelor sale și să facă referire la legea

guvernantă a speței. Pe baza acestei analize juridice, instanța de apel trebuie să tragă

concluziile de rigoare în urma examinării cererilor de apel. Etapele menționate

trebuie să fie consecutive și să se afle într-o strânsă legătură logică, ceea ce

consolidează ipoteza că soluția finală a instanței de judecată urmează să rezulte din

partea motivată a hotărârii judecătorești.

În speță, Colegiul lărgit reține că autoritatea publică recurentă a menționat că

prin decizia nr. 92/2018/2081 din 05 martie 2018 s-a recalculat pensia pentru limita

de vârstă Ninel Boldescu, din motiv că la emiterea deciziei nr. 92/2017/48996 din

14 decembrie 2017 privind reexaminarea pensiei pentru limita de vârstă pensionarei

Ninel Boldescu s-a admis o eroare de calcul, fiind aplicată formula de calcul în

vigoare de la 01 ianuarie 2017, care se aplică doar persoanelor care își realizează

dreptul la pensie după 01 aprilie 2017. La caz, Ninel Boldescu și-a realizat dreptul

la pensie la 28 aprilie 2014.

Astfel, instanțele urmau să cerceteze această stare de fapt și să verifice care

formulă de calul a pensiei este aplicabilă reclamantei.

La acest capitol, instanța de recurs observă că nu este motivată concluzia

instanței de apel în situația când, Ninel Boldescu a indicat că la stabilirea pensiei

Casa Teritorială de Asigurări Sociale Râșcani, mun. Chișinău nu a luat în calcul

vechimea în muncă în perioada 01 ianuarie 1992- 03 septembrie 1992, eroare ce a

6

fost corectată prin decizia nr. 92/2017/48996 din 14 decembrie 2017, și care a

condus la majorarea cuantumului pensiei, pe când Casa Națională de Asigurări

Sociale a indicat că la emiterea decizii nr. 92/2017/48996 din 14 decembrie 2017 a

fost aplicată greșit formula de calcul.

Mai mult, din conținutul deciziei nr. 92/2018/2081 din 05 martie 2018,

contestată de către Ninel Boldescu, rezultă că perioada asigurată a acesteia a fost

calculată inclusiv de la 08 august 1988 până la 03 septembrie 1992, vechimea în

muncă constituind 38 ani. (f.d. 42)

În aceste circumstanțe completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că instanța de apel nu și-a motivat clar

concluzia privind admiterea cererii de chemare în judecată, în situația în care din

conținutul deciziei contestate nr. 92/2018/2081 din 05 martie 2018, emisă de către

Casa Teritorială de Asigurări Sociale Râșcani, mun. Chișinău, rezultă că este inclusă

perioada la care face referire Ninel Boldescu, dar că calculul cuantumului pensiei a

fost eronat.

Pentru a elucida acest aspect instanța de apel urma să examineze argumentul

invocat de către Casa Națională de Asigurări Sociale precum că recalcularea pensiei

a avut loc ca urmare a admiterii unei erori de calcul, nefiind pusă cu semn de

întrebare vechimea în muncă a pensionarei.

Din analiza deciziei instanței de apel rezultă că instanța nu a dat răspuns acestui

argument, deși acesta reprezintă un punct forte în soluționarea justă a litigiului.

Aici, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție ține să menționeze că prin prisma Codului administrativ

atât instanța de apel, cât și instanța de fond la etapa de pregătire a dezbaterilor

judiciare aveau obligația, la cerere sau din oficiu, de a clarifica circumstanțele care

trebuie probate și probele suplimentare care trebuiau a fi prezentate de către

participanți, să solicite probele necesare examinării complete și soluționării juste a

cauzei de contencios administrativ.

În acest context instanța de apel urma să verifice ce formulă de calcul a fost

aplicată prin decizia nr. 92/2017/48996 din 14 decembrie 2017 și ce formulă de

calcul a fost aplicată prin decizia nr. 92/2018/2081 din 05 martie 2018, care formulă

de calcul urma să fie aplicată la situația reexaminării pensiei pentru vechimea în

muncă a Ninel Boldescu, în vigoare până la data de 01 aprilie 2017 sau în vigoare

de la 01 ianuarie 2017. Instanța de apel urma să solicite probe prin care să se arate

ce formulă de calcul a fost aplicată, ce vechime în muncă a fost luată în calcul la

stabilirea pensiei Ninel Boldescu atât în anul 2017, cât și în anul 2018.

De asemenea, se constată că în motivarea soluției sale instanța de apel a făcut

trimitere la legislația în vigoare la momentul emiterii hotărârii, pe când urma să

verifice reexaminarea drepturilor la pensie la momentul emiterii deciziei nr.

92/2017/48996 din 14 decembrie 2017 privind reexaminarea pensiei pentru limita

de vârstă Ninel Boldescu.

Pe baza celor relatate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție constată că instanța de apel nu a analizat

7

elementele descrise mai sus, nu a solicitat probe suplimentare necesare examinării

complete și soluționării juste a litigiului.

Drept consecință, instanța de recurs acceptă criticile autorității publice

recurente potrivit cărora instanța de apel a omis să răspundă și să combată

argumentul Casei Naționale de Asigurări Sociale precum că la emiterea deciziei de

reexaminare a pensiei pentru limita de vârstă a intimatei a fost comisă o eroare de

calcul. Efectul acestor încălcări de legalitate, și anume, devierile procedurale și de

administrare a dreptului material afectează calitatea hotărârilor judecătorești

pronunțate în prima și a doua instanță.

În plus, Colegiul lărgit notează că în jurisprudența sa consecventă, Curtea

Europeană a constatat în mod frecvent încălcări ale articolului 6 parag. 1 din

Convenție, în special, în cauzele care ridicau probleme cu privire la motivarea

hotărârilor judecătorești (a se vedea Fomin vs Moldova, 11 octombrie 2011, parag.

31 și 34; Mitrofan vs Moldova, 15 ianuarie 2013, parag. 54; Lebedinschi vs

Moldova, 16 iunie 2015, parag. 31, 36; Nichifor vs Moldova, 20 septembrie 2016,

parag. 30). Astfel, constatările de mai sus în sine ar putea fi o bază temeinică pentru

stabilirea încălcării articolului 6 din CEDO.

În contextul celor relatate Colegiul lărgit concluzionează că instanța de apel

prematur a admis cererea de chemare în judecată depusă de către Ninel Boldescu,

ori nu a verificat ce formule de calcul, prevăzute de legislația pertinentă au fost

admise la calcularea pensiei Ninel Boldescu, dacă s-a comis vreo eroare de calcul

sau mărimea pensiei stabilite prin decizia nr. 92/2017/48996 din 14 decembrie 2017

cuprinde stagiul realizat și contribuțiilor sociale vărsate în bugetul social, nu s-a

expus asupra argumentului invocat de către Casa Națională de Asigurări Sociale cu

privire la admiterea unei erori de calcul, precum și faptul nesolicitării probelor

suplimentare în susținerea acestui argument.

Drept consecință, instanța de recurs apreciază ca fiind superficiale concluziile

instanței de apel ce au stat la baza admiterii acțiunii, ori nu a elucidat toate

circumstanțele importante speței, nu a dat răspuns la toate argumentele ridicate în

fața sa și nu a solicitat probe suplimentare necesare examinării complete și

soluționării juste a litigiului. Or, în cazul în care instanța de judecată se abține de a

da un răspuns special și explicit la cele mai importante întrebări, fără a acorda părții,

care a înaintat obiecții cu privire la acțiunea în contencios administrativ, posibilitatea

de a ști dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins, acest fapt se va

considera o încălcare a dreptului la un proces echitabil (speța Hiro Balani c. Spaniei,

hotărârea din 09 decembrie 1994).

Actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor normelor de drept, să fie clar,

înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în mod sigur și expres la toate

cererile și obiecțiile formulate de către părți, ceea ce în speță lipsește.

Având în vedere caracterul încălcărilor săvârșite de instanța de apel, unica

posibilitate de corectare a acestora este casarea deciziei din 23 ianuarie 2020 a Curții

de Apel Chișinău și restituirea cauzei spre rejudecare.

O altă soluție decât aceea de trimitere a cauzei spre rejudecare ar echivala cu

o validare și protejare a unor încălcări grave ale legii procedurale săvârșite de

instanța de apel și cu o periclitare a sistemului judiciar în ansamblu, întrucât, dacă

modul de abordare al Curții de Apel Chișinău ar fi însușit și de alte instanțe, s-ar

ajunge la o inexistență, de fapt, a instanțelor de al II-lea grad de jurisdicție, la

8

inutilitatea unei judecăți și, implicit, la o atingere severă adusă drepturilor și

intereselor legitime ale persoanelor.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că corectarea erorii

instanței de apel la judecarea cauzei în ordine de recurs nu este posibilă, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de către Casa Națională de

Asigurări Sociale, de a casa integral decizia din 23 ianuarie 2020 a Curții de Apel

Chișinău și de a restitui cauza pentru rejudecare la Curtea de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 247 și art. 248, alin. (1), lit. d) din Codul administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale.

Se casează decizia din data de 23 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

emisă în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de către Ninel Boldescu împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire

la contestarea actului administrativ, cu remiterea cauzei la rejudecare la Curtea de

Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca- Doneva

judecători Nina Vascan

Victor Burduh

Iurie Bejenaru

Maria Ghervas

9