3ra-1310/18 — recalcularea pensiei pentru limita de vîrstă

Dosarul nr. 3ra-1310/18

Prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul Central (jud: I. Chiroșca)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: N. Budăi, I. Muruianu, V. Efros)

Î N C H E I E R E

7 noiembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Nina Vascan

Tamara Chișca-Doneva

examinând admisibilitatea recursului declarat de Șalaru Ana,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Șalaru Ana

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la recalcularea pensiei

pentru limita de vârstă,

împotriva deciziei din 29 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de Șalaru Ana și a fost menținută hotărârea din 13

noiembrie 2017 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central,

c o n s t a t ă:

La 11 august 2017 Șalaru Ana a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la recalcularea pensiei

pentru limita de vârstă.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, la 20 februarie 2017 s-a adresat

cu cerere către Casa Teritorială de Asigurări Sociale Strășeni privind calcularea

pensiei pentru limita de vârstă.

Astfel, a menționat că, începând cu data de 20 februarie 2017, beneficiază de

pensie pentru limita de vârstă, pentru un stagiu de cotizare total de 33 ani și 1 luna,

în mărime de 1 026 lei lunar.

Nefiind de acord cu mărimea pensiei care i-a fost calculată, s-a adresat la

Casa Teritorială de Asigurări Sociale Strășeni, însă a primit răspuns prin care i s-a

refuzat în recalcularea pensiei.

A relatat că, ulterior s-a adresat către Casa Națională de Asigurări Sociale cu

o cerere analogică, unde la fel a primit un răspuns negativ, în care s-a menționat că

pensia îi este stabilită conform prevederilor legale.

Reclamanta a susținut că, la calcularea mărimii pensiei nu au fost luate în

considerație cele mai favorabile 60 de luni consecutive, din ultimii 15 ani de lucru,

calculate pentru perioada de până la 01 ianuarie 1999.

A considerat că pârâtul nu a efectuat un calcul corect potrivit certificatului de

salariu eliberat de la Spitalul de Traumatologie, pentru perioada anilor de activitate

complete pentru august 1990 - august 1995, precum și nu a indicat în baza căror

1

temeiuri a refuzat să i-a în calcul această perioadă mai favorabilă de 60 de luni

consecutive.

Reclamanta a solicitat, obligarea Casei Naționale de Asigurări Naționale să

recalculeze pensia pentru limita de vârstă, stabilită anterior cu includerea în

calculul venitului asigurat conform certificatului de salariu eliberat de Spitalul

Clinic de Traumatologie pentru perioada anilor 1990-1995, obligarea la stabilirea

mărimii pensiei a perioadei de timp cuprinsă între anii 1990, 1991, 1992, 1993,

1994 și 1995, ca perioadă mai favorabilă pentru 60 de luni consecutive de

activitate.

Prin cererea din 1 noiembrie 2017, reclamanta și-a completat cerințele,

solicitând obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să recalculeze pensia

pentru limita de vârstă în conformitate cu prevederile art. 53 alin. (2) al Legii

privind sistemul public de pensii nr. 156 din 1998, cu obligarea Casei Naționale de

Asigurări Sociale la stabilirea mărimii pensiei să i-a în calcul faptul că odată ce

salariul la ultimul loc de muncă în SRL „Cristal Clean” a fost în mărime de 4000

lei, urmează și pensia pentru limita de vârstă să fie apreciată cu o sumă mai mare.

Prin hotărârea din 13 noiembrie 2017 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central,

cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 6 decembrie 2017 Șalaru Ana a declarat apel împotriva hotărârii din 13

noiembrie 2017 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central.

Prin decizia din 29 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Șalaru Ana și a fost menținută hotărârea din 13 noiembrie 2017 a

Judecătoriei Strășeni, sediul Central.

Pentru a decide astfel, prima instanță și instanța de apel și-au întemeiat

soluțiile adoptate pe prevederile art. 1 alin. (2), art. 7 alin. (1), art. 25 ale Legii

contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, pct. 4 și 34 din

Regulamentul cu privire la modul de calculare a pensiilor de asigurări sociale de

stat aprobat prin hotărârea Guvernului nr. 328 din 19 martie 2008 (abrogat la 24

martie 2017).

În acest sens, instanța de apel a apreciat ca fiind corectă concluzia primei

instanțe potrivit căreia pensia Anei Șalaru a fost stabilită conform prevederilor

legale, iar presupusele încălcări comise de către Casa Națională de Asigurări

Sociale la calcularea pensiei, se bazează pe afirmații declarative, motiv din care

solicitarea reclamantei privind obligarea recalculării pensiei pentru limita de

vârstă, a fost considerată ca neîntemeiată.

Prin urmare, instanța de apel a conchis că prima instanță a dat o apreciere

obiectivă probelor administrate, a constatat și elucidat pe deplin toate

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei și corect a aplicat

normele de drept material și procedural.

La 30 iulie 2018, Șalaru Ana a declarat recurs împotriva deciziei din 29

martie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

În susținerea recursului s-a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o neîntemeiată și ilegală prin faptul că a fost emisă cu încălcarea și

interpretarea eronată a legii, nefiind constatate și elucidate pe deplin toate

circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei.

2

A susținut că intimatul a admis un șir de ilegalități care în consecință se

răsfrâng negativ asupra cuantumului pensiei pentru limita de vârstă și încalcă

flagrant prevederile Constituției.

Recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare

în judecată să fie admisă.

În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 29 martie 2018, dar

date privind recepționarea deciziei instanței de apel de către recurentă, la dosar

lipsesc.

Astfel, recursul declarat la 30 iulie 2018, este în termen.

La 22 august 2018, în conformitate cu art. 439 alin. (2) Cod de procedură

civilă, în adresa intimatului a fost expediată copia recursului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței.

Intimatul Casa Națională de Asigurări Sociale, nu și-a valorificat dreptul

procedural respectiv și nu a depus referință în termenul stabilit.

Examinând temeiurile recursului declarat de către Șalaru Ana, în raport cu

materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Șalaru Ana, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură

civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural,

respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

3

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25

februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de către Șalaru Ana.

În conformitate cu art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de către Șalaru Ana, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Nina Vascan

Tamara Chișca-Doneva

4