3ra-1189/20 — cu privire la obligarea de a semna autorizatia de construire

3ra-1189/20 — cu privire la obligarea de a semna autorizatia de construire (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-1189/20

Prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul central – N. Bobu

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți – D. Corolevschi, D. Stănilă, E. Bejenaru

ÎNCHEIERE

16 decembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Victor Burduh

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Oxana Ungurean,

reprezentată de avocatul Ghenadie Odobescu,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de către Oxana Ungurean împotriva Arhitectului-șef al Aparatului Președintelui

raionului Edineț, terți Serghei Ungurean, Valeriu Poverjuc, primarul comunei

Brătușeni, raionul Edineț, Mihail Andruh și secretarul comunei Brătușeni, raionul

Edineț, Inna Didoruc cu privire la obligarea de a semna autorizația de construcție cu

nr. 4 din 31 mai 2019 a acoperișului casei de locuit individuală,

împotriva deciziei din 06 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a

respins apelul declarat de către Oxana Ungurean, reprezentată de avocatul Ghenadie

Odobescu, împotriva hotărârii din 14 februarie 2020 a Judecătoriei Edineț, sediul

central,

constată:

La data de 09 iulie 2019 Oxana Ungurean a depus cerere de chemare în

judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Arhitectului-șef al

Aparatului Președintelui raionului Edineț, prin care a solicitat obligarea

Arhitectului-șef al Aparatului Președintelui raional Edineț de a semna autorizația de

construire cu nr. 4 din 31 mai 2019 a acoperișului casei de locuit individuală cu nr.

cadastral XXXXX din raionul Edineț, satul Brătușeni, str. XXXXX, precum și

încasarea sumei de 4000 lei, cu titlu de cheltuieli pentru acordarea asistenței juridice.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că data de 01 februarie 2013 a fost

încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr. 1104, autentificat de notarul public

Silvia Nimerenco, prin care Valeri Russ și Olga Russ au vândut, iar Serghei

Ungurean a cumpărat terenul pentru construcții cu suprafața de 0,0554 ha, cu nr.

cadastral XXXXX, casa de locuit individuală cu suprafața de 119,3 m.p., cu nr.

cadastral XXXXX, construcție accesorie cu suprafața de 42,3 m.p., cu nr. cadastral

XXXXX situate în raionul Edineț, satul Brătușeni, str. XXXXX. Conform extrasului

din Registrul bunurilor imobile a devenit proprietară al acestui imobil și dispune în

mod liber de el.

1

A menționat că în lunile martie-aprilie 2019 din cauza vântului puternic,

acoperișul casei de locuit a fost deteriorat și ploua în casă, făcându-se băltoace,

tencuiala s-a dat jos, tapetele s-au dezlipit, pereții au mucegăit, parchetul laminat s-

a umflat.

Fiindcă, orice lucrare trebuie să fie însoțită de autorizație de construire și

certificat de urbanism, s-a adresat către Primăria s. Brătușeni, care i-a dat acordul la

reconstrucția acoperișului, însă arhitectul șef nu a acceptat efectuarea lucrării, totuși

în regim de urgență casa a fost acoperită.

Pentru această încălcare de efectuare a reconstrucției acoperișului fără proiect

reclamanta a fost amendată contravențional de către DST Nord. Faptul dat a dictat

ca reclamanta să se adreseze către Agenția pentru Supraveghere Tehnică. Potrivit

răspunsului primit la data de 24 iunie 2019 a fost informată că în urma rezultatului

examinării s-a stabilit că Arhitectul-șef al Aparatului Președintelui raional Edineț a

ignorat prevederile art. 12 alin. (9) din Legea privind autorizarea executării lucrărilor

de construcție nr. 163 din 09.07.2010, iar acest litigiu poate fi soluționat în instanța

de judecată.

La data de 17 mai 2019 a fost înaintată o cerere Arhitectului-șef al Aparatului

Președintelui raionului Edineț privind obținerea semnăturii pentru autorizația de

reconstruire a acoperișului.

Primăria satului Brătușeni, raionul Edineț la data de 31.05.2019 a emis

autorizația cu nr. 4 pentru executarea lucrărilor de construire în urma adresării.

Ulterior, la data de 09 iunie 2019 a primit răspuns de la Arhitectul-șef al

Aparatului Președintelui raionului Edineț Mihail Evdochimov, prin care i s-a

comunicat că pentru a dobândi certificatul solicitat este nevoie de consimțământul

notarial al vecinului sau achiziționarea unei proprietăți de 2-3 m de teren și

prezentarea raportului de expertiză tehnică.

Consideră că răspunsul nr. 72/02/1-19 din 03.06.2019 a organului emitent –

Arhitectul-șef al Aparatului Președintelui raionului Edineț este ilegal, neîntemeiat și

abuziv.

În contextul dispozițiilor art. 3 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 163 din 09.07.2010

privind autorizarea executării lucrărilor de construcție, pentru obținerea

certificatului de urbanism pentru proiectare este nevoie de acordul autentificat

notarial al coproprietarilor de imobil/teren ale căror interese pot fi afectate nemijlocit

în procesul executării lucrărilor de construcție și în perioada exploatării obiectului

construit.

Potrivit extrasului din Registrul bunurilor imobile rezultă că Oxana Ungurean

și soțul Serghei Ungurean sunt unicii proprietari ai bunului imobil. Respectiv, la

semnarea autorizației de construire nr. 4 din 31.05.2019 nu este necesar acordul

soțului său.

Articolul 12 alin. (9) din Legea nr. 163 din 09.07.2010 privind autorizarea

executării lucrărilor de construcție indică că lucrările de intervenție urgentă în cazuri

de forță majoră se autorizează imediat, urmând ca documentația de proiect să fie

definitivată pe parcursul executării lucrărilor.

În pofida acestor prevederi legale, pârâtul a refuzat de a semna autorizația de

construire, pentru reabilitarea acoperișului deteriorat în urma condițiilor climaterice

nefavorabile.

2

Referitor la cheltuielile de judecată, conform art. 96 din Codul de procedură

civilă, instanța de judecată urmează a le încasa în beneficiul reclamantei din contul

Arhitectului-Șef al Aparatului Președintelui raional Edineț pentru acordarea

asistenței juridice în sumă de 4000 lei potrivit bonului de plată seria DAA

nr.13759429 din 05.07.2019, deoarece cheltuielile efectuate au fost reale, necesare

și rezonabile.

Prin încheierea din 09 decembrie 2019 a Judecătoriei Edineț, sediul central au

fost atrași în calitate de terți Serghei Ungurean, Valeriu Poverjuc, primarul comunei

Brătușeni, raionul Edineț, Mihail Andruh și secretarul comunei Brătușeni, raionul

Edineț, Inna Didoruc. (f.d. 69-70)

Prin hotărârea din 14 februarie 2020 a Judecătoriei Edineț, sediul central s-a

respins cererea de chemare în judecată înaintată de către Oxana Ungurean împotriva

Arhitectului-șef al Aparatului Președintelui raionului Edineț, terți Serghei Ungurean,

Valeriu Poverjuc, primarul comunei Brătușeni, raionul Edineț, Mihail Andruh și

secretarul comunei Brătușeni, raionul Edineț, Inna Didoruc cu privire la obligarea

de a semna autorizația de construire nr. 4 din 31 mai 2019 a acoperișului casei de

locuit individuală ca fiind neîntemeiată. (f.d. 105, 112-124)

Prin decizia din 06 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți s-a respins cererea

de apel declarată de către Oxana Ungurean, reprezentată de avocatul Ghenadie

Odobescu, împotriva hotărârii din 14 februarie 2020 a Judecătoriei Edineț, sediul

central. (f.d. 183, 184-192)

Instanța de fond și instanța de apel în motivarea soluției au reținut că la cererea

de eliberare a autorizației pentru efectuarea lucrărilor de montare pentru restaurarea

acoperișului din 30 mai 2019 Oxana Ungurean nu a anexat nici un document indicat

în art. 12 alin. (1) din Legea privind autorizarea executării lucrărilor de construcție

nr. 163 din 09.07.2010.

Instanțele au reținut că Oxana Ungurean efectuează lucrări de reconstrucție a

acoperișului – tip mansardă, cu ridicarea pereților și modificarea formei acoperișului

și nicidecum repararea acoperișului, fapt confirmat de fotografiile imobilului

anexate la materialele dosarului, respectiv acestea nu pot fi considerate lucrări de

intervenție urgentă. Astfel, prevederile art. 12 alin. (9) din Legea privind autorizarea

executării lucrărilor de construcție nr. 163 din 09.07.2010 nu sunt aplicabile speței

date.

Referitor la răspunsul Agenției pentru Supraveghere Tehnică nr. 18/356 din

24.06.2019, precum că Arhitectul-șef al Aparatului Președintelui raionului Edineț a

ignorat prevederile art. 12 alin. (9) al Legii privind autorizarea executării lucrărilor

de construcție nr.163 din 09.07.2010, instanțele au remarcat faptul că în cererea

Oxanei Ungurean, înregistrată în cancelaria DST Nord a AST cu nr. U-37 din

04.06.2019, aceasta a evitat să menționeze că autorizația este necesară pentru

construirea unei mansarde, element ce nu exista inițial în imobil, or, pentru a nu

permite demolarea construcției ca urmare a ploilor este suficient repararea

acoperișului și nu construirea unei mansarde ce reprezintă un nou nivel locuibil al

construcției.

Instanțele au considerat a fi întemeiat refuzul arhitectului-principal de a semna

autorizația de construire în lipsa documentelor prevăzute în art. 12 alin. (1) și art. 3

3

alin. (1) al Legii privind autorizarea executării lucrărilor de construcție nr. 163 din

09.07.2010.

Totodată, s-a menționat că prin eliberarea autorizației de construire Oxanei

Ungurean va fi tulburat dreptul de proprietate a lui Valeriu Poverjuc, or, conform

constatărilor la fața locului, distanța de la casa de locuit în 2 nivele cu înălțimea de

8 metri din satul Brătușeni, str. XXXXX, proprietarul căreia este Oxana Ungurean,

constituie 0.7 metri de la hotarul comun cu proprietatea lui Valeriu Poverjuc, pe când

legislația strict impune o distanță de 3 metri conform normativelor în vigoare.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 06 noiembrie 2020 Oxana

Ungurean, reprezentată de avocatul Ghenadie Odobescu, a depus recurs motivat,

solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 06 octombrie 2020 a Curții de

Apel Bălți, cu pronunțarea unei noi hotărâri privind admiterea integrală a acțiunii.

(f.d. 201-204)

În motivarea recursului reprezentantul recurentei a invocat că soluția instanței

de apel este neîntemeiată, deoarece cerințele înaintate de către Oxana Ungureanu

întrunesc toate condițiile ca să-i fie semnată autorizația, iar fiindcă autoritatea

publică nu a prezentat probe concludente și pertinente care să confirme motivele

refuzului semnării, aceasta poate fi obligată să efectueze operațiunea administrativă

solicitată de către solicitant.

De asemenea, a menționat reprezentantul recurentei că din interpretarea art.

12 alin. (9) din Legea privind autorizarea lucrărilor de construcție nr. 163 din

09.07.2010 instanța de apel nu avea temei să respingă acțiunea ca fiind neîntemeiată,

pe motive nereflectate în răspunsul respectiv.

Cu referire la termenul de depunere a recursului se reține că conform art. 245,

alin. (1) din Codul administrativ recursul se depune la instanța de apel în termen de

30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen

mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul

împreună cu dosarul judiciar.

Conform art. 245, alin. (2) din Codul administrativ motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.

Instanța de apel a pronunțat decizia la data de 06 octombrie 2020.

Din materialele dosarului rezultă că instanța de apel a expediat în adresa

participanților la proces copia deciziei motivate, fiind recepționată la data de 03

noiembrie 2020 de către avocatul Ghenadie Odobescu și la data de 05 noiembrie

2020 de către Oxana Ungurean, fapt confirmat prin avizele de recepție (f.d. 194,

198)

Oxana Ungurean, reprezentată de avocatul Ghenadie Odobescu, a depus

recurs motivat la 06 noiembrie 2020. Astfel, obligația de contestare în termen a fost

îndeplinită.

La 02 decembrie 2020, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

Arhitectului-șef al Aparatului Președintelui raionului Edineț, Valeriu Poverjuc,

Serghei Ungurean, Primarului com. Brătușeni Mihail Andruh și secretarului com.

Brătușeni Inna Didoruc copia recursului motivat declarat de către Oxana Ungurean,

reprezentată de avocatul Ghenadie Odobescu. (f.d. 207)

4

Completul specializat relevă că Arhitectul-șef al Aparatului Președintelui

raionului Edineț, Valeriu Poverjuc, Serghei Ungurean, Primarul com. Brătușeni

Mihail Andruh și secretarul com. Brătușeni Inna Didoruc au recepționat copia

recursului expediat, fapt confirmat prin avizele de recepție anexate la materialele

dosarului, fără a depune referință. (f.d. 209-212)

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din

art. 246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate,

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de

recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245, alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

5

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise ăGolder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230î. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel

(LevagesPrestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că

modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare

depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție conchide că cererea de recurs depusă de către recurentă este inadmisibilă.

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de către Oxana Ungurean, reprezentată de avocatul Ghenadie

Odobescu, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Victor Burduh

Maria Ghervas

6