3ra-1107/20 — Contestarea actului

3ra-1107/20 — Contestarea actului (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-1107/20

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău, judecători – A. Minciuna, Iu. Cotruță, V. Negru

Î N C H E I E R E

16 decembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Ala Cobăneanu

examinând admisibilitatea recursului declarat de Fetescu Andrei,

în cauza civilă la cererea înaintată de Fetescu Andrei împotriva Consiliului

Superior al Procurorilor, persoane terțe Victor Furtună și Gheorghe Mihăilă privind

obligarea examinării contestației din 04 iunie 2019,

împotriva hotărârii din 05 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respinsă acțiunea ca fiind neîntemeiată,

c o n s t a t ă:

La 22 iulie 2019, Fetescu Andrei a depus acțiune în contencios administrativ

împotriva Consiliului Superior al Procurorilor cu privire la obligarea examinării

contestației din 04 iunie 2019 privind dezacordul cu decizia emisă de Colegiul de

disciplină și etică privind încetarea procedurii disciplinare din 24 mai 2019 în

privința procurorilor Victor Furtună și Gheorghe Mihăilă.

În motivarea cererii de chemare în judecată Fetescu Andrei a relatat că, răspunsul

Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-3s/19-491 din 19 iunie 2019 este nefondat

și contravine legii.

Punctul 78 al capitolului VIII din Regulamentul privind organizarea și activitatea

Colegiului de disciplină și etică, aprobat la 14 septembrie 2016, prevede că

Hotărârea Colegiului pe cauza disciplinară poate fi contestată la Consiliul Superior

al Procurorilor, prin intermediul colegiului, de către persoanele care au depus

sesizarea, Inspecția procurorilor sau procurorul vizat în hotărâre, în termen de 5 zile

lucrătoare de la data pronunțării acesteia. Termenul de 5 zile este un termen de

decădere. La expirarea acestui termen, hotărârile Colegiului devin irevocabile.

Reclamantul a relevat că, în conformitate pct. 79 din Regulamentul privind

organizarea și activitatea Colegiului de disciplină și etică, aprobat la 14 septembrie

2016, contestațiile se examinează în cel mult o lună de la data înregistrării lor la

Consiliul Superior al Procurorilor, iar potrivit pct. 80 din același Regulament, data,

ora și locul examinării contestației se comunică cu cel puțin 3 zile lucrătoare înainte

de data desfășurării ședinței persoanei care a depus sesizarea și procurorului vizat.

1

Astfel, pct. 81, 82 din Regulamentul privind organizarea și activitatea Colegiului

de disciplină și etică, prevede că după examinarea contestațiilor, Consiliul Superior

al Procurorilor adoptă una dintre următoarele decizii motivate: a) menține fără

modificare hotărârea Colegiului; b) admite contestația și adoptă o nouă hotărâre pe

cauza disciplinară. Hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor, adoptate în

condițiile pct. 81 pot fi contestate la Curtea Supremă de Justiție, de către orice

persoană vătămată într-un drept al său, în termen de 10 zile de la data la care

hotărârea vizată a fost comunicată, conform art. 79 din Legea cu privire la

Procuratură nr. 3 din 25 februarie 2016.

Potrivit reclamantului, contestația din 04 iunie 2019 a fost acceptată și

înregistrată la sediul Consiliului Superior al Procurorilor, însă autoritatea a emis o

scrisoare cu titlu informativ, fără să o examineze și să adopte o decizie motivată.

Consiliul Superior al Procurorilor avea obligația legală să verifice hotărârea

Colegiului de disciplină și etică, care a admis încălcări procedurale vădite și

susceptibile anulării absolute, deoarece încalcă incontestabil drepturile și libertățile

sale, cu atât mai mult că Colegiul de disciplină și etică a încălcat prevederile pct. 774

din Regulamentul privind organizarea și activitatea Colegiului de disciplină și etică.

Reclamantul a menționat că, Colegiul a încălcat și prevederile pct. 775 din

Regulamentul privind organizarea și activitatea Colegiului de disciplină și etică, care

prevede că, examinarea contestației începe prin audierea persoanei, care a depus

contestația, ulterior sunt audiate opiniile inspectorului din Inspecția procurorilor și

ale procurorului a cărui sancționare disciplinară este solicitată. Persoanele invitate

în ședința Colegiului sunt în drept să prezinte acte sau, după caz, alte probe,

considerate relevante.

Pct. 62 al Regulamentului privind organizarea și activitatea Colegiului de

disciplină și etică, prevede că la decizia Colegiului, pot fi audiate și alte persoane,

invitate atât din inițiativa procurorului în privința căruia a fost intentată procedura

disciplinară, cât și a membrilor Colegiului.

Însă, în cadrul ședinței din 19 aprilie 2019, reclamantul n-a avut posibilitate să

pună întrebări procurorilor vizați în contestația depusă, or procurorii menționați nu

s-au prezentat și nici nu au fost citați legal la ședința Colegiului, astfel fiindu-i

încălcat dreptul la apărare efectivă și aflarea adevărului obiectiv, prin urmare

consideră că a fost încălcată procedura, fiind respins demersul privind audierea

procurorilor vizați în plângere, ceea ce denotă că, nu s-au administrat probe noi în

procesul disciplinar, prin audierea persoanelor responsabile de încălcările

disciplinare.

Reclamantul a mai menționat că, Colegiul a încălcat și prevederile pct. 56 din

Regulamentul privind organizarea și activitatea Colegiului de disciplină și etică, care

prevede că, examinarea cauzei disciplinare începe cu prezentarea raportului pe

cauză, or în cadrul ședinței Colegiului din 19 aprilie 2019 nu s-a dat citire raportului

pe cauza respectivă, prin urmare membrii Colegiului nu au avut posibilitatea să

cunoască detaliile sau alte aspecte esențiale din contestația depusă și materialele din

dosar, cum ar fi studierea probelor de fals evident și declarații mincinoase ale

bănuiților de la Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 14,

dar și audierea acestora în organele poliției și procuraturii, fiind încălcat principiul

procesului legal. Ca rezultat, nu s-a luat în calcul un ansamblu de circumstanțe

esențiale, evidențiate în sesizarea disciplinară primară și suplimentar în explicațiile

2

sale, prin care se probează comiterea de către procurorii Victor Furtună și Gheorghe

Mihăilă a abaterilor disciplinare în procesul respingerii repetate a plângerilor penale.

Reclamantul a evidențiat că, ordonanțele adoptate de către Victor Furtună și

Gheorghe Mihăilă au fost emise după ce procurorul superior Eduard Mașnic a făcut

o analiză convingătoare a tergiversărilor comise de procurorii inferiori, iar indicațiile

acestuia urmau să fie obligatoriu respectate de către procurorii inferiori, or

procurorul Eduard Mașnic a conchis că este o victimă.

Totodată, Colegiul nu a reținut că, la 02 februarie 2018, Victor Furtună nefondat

a adoptat ordonanța privind refuzul de a începe urmărirea penală și clasarea

procesului penal, pe marginea plângerii depuse, iar la 27 iulie 2018, Gheorghe

Mihăilă în calitate de procuror, adjunct-interimar al procurorului-șef al Procuraturii

mun. Chișinău, șef-interimar al oficiului Buiucani, a adoptat ordonanța de refuz în

admiterea plângerii, lansând laude în adresa procurorului Victor Furtună.

La 10 decembrie 2018, Judecătoria mun. Chișinău, sediul Buiucani, a admis

plângerea depusă împotriva ordonanței procurorului Gheorghe Mihăilă, procuror,

adjunct-interimar al procurorului-șef al Procuraturii municipiului Chișinău, șef-

interimar al oficiului Buiucani din 27 iulie 2018, adoptată în ordinea de control

ierarhic superior și împotriva ordonanței procurorului Victor Furtună privind refuzul

de a începe urmărirea penală și clasarea procesului penal din 02 februarie 2018, cu

restabilirea în drepturile încălcate.

Prin încheierea din 10 decembrie 2018 a Judecătoriei mun. Chișinău, sediul

Buiucani, au fost constatate abaterile comise de procurorul Victor Furtună, iar

acțiunile acestuia au fost stopate numai prin intervenirea instanței de judecată, fapt

ce atestă că i-a fost încălcate dreptul de acces liber la justiție și dreptul la un proces

echitabil. Mai mult, ordonanța privind refuzul de a începe urmărirea penală și

clasarea procesului penal din 02 februarie 2018, adoptată de către procurorul Victor

Furtună, i s-a adus la cunoștință cu întârziere și doar prin intermediul procurorului

Oleg Popov, fiindu-i înmânată la 23 iunie 2018.

Reclamantul a menționat că, Consiliul Superior al Procurorilor, ca organ de

autoadministrare, prin prisma art. 13 CEDO urma să admită contestația pentru

examinare și să adopte o decizie motivată, or, orice persoană, ale cărei drepturi și

libertăți recunoscute de prezenta Convenție au fost încălcate, are dreptul de a se

adresa efectiv unei instanțe judecătorești naționale, chiar și atunci când încălcarea s-

ar datora unor persoane care au acționat în exercitarea atribuțiilor lor oficiale.

Colegiul nu a luat în considerare faptul că prin încheierea din 10 decembrie 2018

a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, s-a constatat încălcarea comisă și de

procurorul Gheorghe Mihăilă, în calitate de procuror, adjunct-interimar al

procurorului-șef al Procuraturii municipiului Chișinău, șef-interimar al oficiului

Buiucani, la adoptarea ordonanței din 27 iulie 2018 despre respingerea plângerii în

ordinea ierarhică. În loc ca procurorul să-l informeze despre ordonanța contestată, a

prescris informarea despre adoptarea actului pe o persoană străină procesului și

anume pe Marina Creangă.

Potrivit reclamantului, abaterile constatate reprezintă încălcări comise în urma

săvârșirii de erori procesuale intenționate, îndreptate împotriva drepturilor și

libertăților, fiind grav tergiversat procesul de soluționare a plângerilor depuse de el,

iar Colegiul a refuzat nefondat anularea actului contestat și demararea procedurii

disciplinare cu sancționarea procurorilor, care au tergiversat soluționarea plângerilor

și au refuzat efectuarea de măsuri suplimentare. Or, hotărârea din 24 mai 2019 a

3

Consiliului Superior al Procurorilor a avut ca bază adoptarea ordonanței

procurorului Ștefan Ciupercă din 10 ianuarie 2019 privind refuzul în pornirea

urmăririi penale, deci chiar dacă ultimul nu la informat legal despre adoptarea

deciziei de încetare emisă la 10 ianuarie 2019, la dosar nu există semnătura de

recepționare a ordonanței, ceea ce denotă că, toate alegațiile lui Ștefan Ciupercă și

ale Colegului în această privință, precum că a fost informat despre decizie, sunt false.

Reclamantul a subliniat că, aceste ilegalități denotă atitudinea superficială și

ambiguă a membrilor Colegiului în neexaminarea sesizării depuse, or nici până în

prezent ordonanța din 10 ianuarie 2019, emisă ilegal de Ștefan Ciupercă nu i-a fost

remisă pentru cunoștință. În aceste condiții, nu este clar din care motiv hotărârea

judecătorului de instrucție din 19 decembrie 2018 nu a fost executată, nefiind

efectuate investigații suplimentare, iar prin încheierea judecătorului din 10

decembrie 2018 s-a dispus audierea persoanelor vizate în plângerea lui, pentru a afla

adevărul obiectiv, fapt care a fost însă ignorat.

Reclamantul a solicitat obligarea Consiliului Superior al Procurorilor să

examineze, conform prevederilor pct. 78-82 din Regulamentul privind organizarea

și activitatea Colegiului de disciplină și etică din 14 septembrie 2016, contestația din

04 iunie 2019 privind încetarea procedurii disciplinare din 24 mai 2019.

Prin hotărârea din 09 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

acțiunea ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 20 mai 2020 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis recursul

lui Fetescu Andrei, casată hotărârea din 09 decembrie 2019 a Curții de Apel

Chișinău, cauza fiind restituită spre rejudecare Curții de Apel Chișinău.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 01 iunie 2020 au fost atrași ca terți în

prezentul proces procurorii Victor Furtună și Gheorghe Mihăilă.

Prin hotărârea din 05 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

acțiunea lui Fetescu Andrei ca fiind neîntemeiată.

Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Chișinău, verificând acțiunile Consiliului

Superior al Procurorilor și analizând argumentele invocate întru susținerea opiniei

privind obligarea pârâtului la examinarea contestației pe fond, a conchis că, în speță,

Consiliul Superior al Procurorilor i-a răspuns solicitantului Fetescu Andrei la

adresarea acestuia prin scrisoare, în termen legal, în care i-a comunicat că, hotărârea

Colegiului de disciplină și etică nr.3-34/19 din 24 mai 2019 este irevocabilă și

această hotărâre nu este susceptibilă niciunei căi de atac.

La 30 octombrie 2020, Fetescu Andrei a declarat recurs împotriva hotărârii din

05 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului,

casarea integrală a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii de admitere

integrală a acțiunii.

În motivarea recursului a invocat faptul că instanța de apel a aplicat eronat

normele de drept material, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele

importante pentru soluționarea pricinii, a apreciat arbitrar probele prezentate de către

participanții la proces, iar concluziile instanței sunt în contradicție cu circumstanțele

pricinii. Totodată, s-a specificat că prima instanță nu a îndeplinit pe deplin indicațiile

Curții Supreme de Justiție, nu a asigurat prezența în proces a persoanelor terțe,

lipsindu-l pe recurent de posibilitatea de a le adresa întrebări.

La 06 noiembrie 2020, întru asigurarea respectării principiilor

contradictorialității și disponibilității în drepturi a participanților la proces, în adresa

intimatului și a perosanelor terțe a fost expediată pentru informare și cunoștință copia

4

cererii de recurs depusă de Fetescu Andrei, oferindu-le posibilitatea depunerii

referințelor.

La 26 noiembrie 2020, Consiliul Superior al Procurorilor a depus referință la

cererea de recurs, solicitând respingerea acesteia.

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea

recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs,

motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție reține că recursul depus la 30 octombrie 2020 este în termen, având în

vedere că hotărârea instanței de fond care se solicită a fi anulată a fost adoptată la 05

octombrie 2020.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Fetescu Andrei, în raport

cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

Conform art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246

din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile

să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de

Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a

erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină

o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în

5

Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin.

(2) din Codul administrativ.

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă

la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului

și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Fetescu Andrei.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de Fetescu Andrei se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Svetlana Filincova,

Judecătorii Galina Stratulat,

Ala Cobăneanu

6