3ra-385/20 — cu privire la obligarea examinării contestației

Dosarul nr. 3ra-385/20 Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud: V. Clima, A. Malîi, E. Palanciuc) D E C I Z I E 20 mai 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Maria Ghervas Victor Burduh Iurie Bejenaru Nina Vascan examinând recursul declarat de Andrei Fetescu, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Andrei Fetescu împotriva Consiliului Superior al Procurorilor cu privire la obligarea examinării contestației din 04 iunie 2019, împotriva hotărârii din 09 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care acțiunea depusă de Andrei Fetescu, a fost respinsă ca neîntemeiată, c o n s t a t ă: La 22 iulie 2019 Andrei Fetescu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al Procurorilor cu privire la obligarea examinării contestației din 04 iunie 2019 privind dezacordul cu decizia emisă de Colegiul de disciplină și etică privind încetarea procedurii disciplinare din 24 mai 2019 în privința procurorilor Victor Furtună și Gheorghe Mihăilă (f.d.

2-4). În motivarea acțiunii, reclamantul Andrei Fetescu a relatat că răspunsul Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-3s/19-491 din 19 iunie 2019 este nefondat și contravine legii. Punctul 78 al capitolului VIII din Regulamentul privind organizarea și activitatea Colegiului de disciplină și etică aprobat la 14 septembrie 2016, prevede că Hotărârea Colegiului pe cauza disciplinară poate fi contestată la Consiliul Superior al Procurorilor, prin intermediul colegiului, de către persoanele care au depus sesizarea, Inspecția procurorilor sau procurorul vizat în hotărâre, în termen de 5 zile lucrătoare de la data pronunțării acesteia. Termenul de 5 zile este un termen de decădere. La expirarea acestui termen, hotărârile Colegiului devin irevocabile.

Reclamantul a relevat că în conformitate pct. 79 din Regulamentul privind 1 organizarea și activitatea Colegiului de disciplină și etică aprobat la 14 septembrie 2016, contestațiile se examinează în cel mult o lună de la data înregistrării lor la Consiliul Superior al Procurorilor, iar potrivit pct. 80 din același Regulament, data, ora și locul examinării contestației se comunică cu cel puțin 3 zile lucrătoare înainte de data desfășurării ședinței persoanei care a depus sesizarea și procurorului vizat. Reclamantul a invocat că pct. 81, 82 din Regulamentul privind organizarea și activitatea Colegiului de disciplină și etică, prevede că după examinarea contestațiilor, Consiliul Superior al Procurorilor adoptă una dintre următoarele decizii motivate: a) menține fără modificare hotărârea Colegiului; b) admite contestația și adoptă o nouă hotărâre pe cauza disciplinară.

Hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor adoptate în condițiile pct. 81 pot fi contestate la Curtea Supremă de Justiție, de către orice persoană vătămată într-un drept al său, în termen de 10 zile de la data la care hotărârea vizată a fost comunicată, conform art. 79 din Legea cu privire la Procuratură nr. 3 din 25 februarie 2016. Reclamantul a menționat că contestația din 04 iunie 2019 a fost acceptată și înregistrată la sediul Consiliului Superior al Procurorilor, însă autoritatea a emis o scrisoare cu titlu informativ, fără să-o examineze și să adopte o decizie motivată.

Reclamantul a notat că Consiliul Superior al Procurorilor avea obligația legală să verifice hotărârea Colegiului de disciplină și etică, care a admis încălcări procedurale vădite și susceptibile anulării absolute, deoarece încalcă incontestabil drepturile și libertățile sale, cu atât mai mult că Colegiul de disciplină și etică a încălcat prevederile pct. 774 din Regulamentul privind organizarea și activitatea Colegiului de disciplină și etică. Reclamantul a menționat că Colegiul a încălcat și prevederile pct. 775 din Regulamentul privind organizarea și activitatea Colegiului de disciplină și etică, care prevede că, examinarea contestației începe prin audierea persoanei, care a depus contestația, ulterior sînt audiate opiniile inspectorului din Inspecția procurorilor și ale procurorului a cărui sancționare disciplinară este solicitată.

Persoanele invitate în ședința Colegiului sunt în drept să prezinte acte sau, după caz, alte probe, considerate relevante. Reclamantul a indicat că pct. 62 al Regulamentului privind organizarea și activitatea Colegiului de disciplină și etică, prevede că la decizia Colegiului, pot fi audiate și alte persoane, invitate atât din inițiativa procurorului în privința căruia a fost intentată procedura disciplinară, cât și a membrilor Colegiului.

Reclamantul a specificat că în cadrul ședinței din 19 aprilie 2019 n-a avut posibilitate să pună întrebări procurorilor vizați în contestația depusă, or procurorii menționați nu s-au prezentat și nici nu au fost citați legal la ședința Colegiului, astfel fiindu-i încălcat dreptul la apărare efectivă și aflarea adevărului obiectiv, prin urmare consideră a fost încălcată procedura, fiind respins demersul privind audierea procurorilor vizați în plângere, ceia ce denotă că, nu s-au administrat probe noi în procesul disciplinar, prin audierea persoanelor responsabile de încălcările disciplinare.

Reclamantul a mai menționat că Colegiul a încălcat și prevederile pct. 56 din Regulamentul privind organizarea și activitatea Colegiului de disciplină și etică, care prevede că, examinarea cauzei disciplinare începe cu prezentarea raportului pe cauză, or în cadrul ședinței Colegiului din 19 aprilie 2019 nu s-a dat citire raportului pe cauza 2 respectivă, prin urmare membrii Colegiului nu au avut posibilitatea să cunoască detaliile sau alte aspecte esențiale din contestația depusă și materialele din dosar, cum ar fi studierea probelor de fals evident și declarații mincinoase ale bănuiților de la Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 14, dar și audierea acestora în organele poliției și procuraturii, fiind încălcat principiul procesului legal.

Ca rezultat, nu s-a luat în calcul un ansamblu de circumstanțe esențiale, evidențiate în sesizarea disciplinară primară și suplimentar în explicațiile sale, prin care se probează comiterea de către procurorii Victor Furtună și Gheorghe Mihăilă a abaterilor disciplinare în procesul respingerii repetate a plângerilor penale. Reclamantul a evidențiat că ordonanțele adoptate de către Victor Furtună și Gheorghe Mihăilă au fost emise după ce procurorul superior Eduard Mașnic a făcut o analiză convingătoare a tergiversărilor comise de procurorii inferiori, iar indicațiile acestuia urmau să fie obligatoriu respectate de către procurorii inferiori, or procurorul Eduard Mașnic a conchis că este o victimă.

Reclamantul a indicat că Colegiul nu a reținut că la 02 februarie 2018 Victor Furtună nefondat a adoptat ordonanța privind refuzul de a începe urmărirea penală și clasarea procesului penal, pe marginea plângerii depuse, iar la 27 iulie 2018, Gheorghe Mihăilă în calitate de procuror, adjunct-interimar al procurorului-șef al Procuraturii mun. Chișinău, șef-interimar al oficiului Buiucani, a adoptat ordonanța de refuz în admiterea plângerii, lansând laude în adresa procurorului Victor Furtună. Reclamantul a precizat că la 10 decembrie 2018, Judecătoria mun.

Chișinău, sediul Buiucani, a admis plângerea depusă împotriva ordonanței procurorului Gheorghe Mihăilă, procuror, adjunct-interimar al procurorului-șef al Procuraturii municipiului Chișinău, șef-interimar al oficiului Buiucani din 27 iulie 2018, adoptată în ordinea de control ierarhic superior și împotriva ordonanței procurorului Victor Furtună privind refuzul de a începe urmărirea penală și clasarea procesului penal din 02 februarie 2018, cu restabilirea în drepturile încălcate. Reclamantul a notat că prin încheierea din 10 decembrie 2018 a Judecătoriei mun. Chișinău, sediul Buiucani, au fost constatate abaterile comise de procurorul Victor Furtună, iar acțiunile acestuia au fost stopate numai prin intervenirea instanței de judecată, fapt ce atestă că i-a fost încălcate dreptul de acces liber la justiție și dreptul la un proces echitabil.

Mai mult, ordonanța privind refuzul de a începe urmărirea penală și clasarea procesului penal din 02 februarie 2018, adoptată de către procurorul Victor Furtună, i s-a adus la cunoștință cu întârziere și doar prin intermediul procurorului Oleg Popov, fiindu-i înmânată la 23 iunie 2018. Reclamantul a menționat că Consiliul Superior al Procurorilor, ca organ de autoadministrare, prin prisma art. 13 CEDO urma să admită contestația pentru examinare și să adopte o decizie motivată, or, orice persoană, ale cărei drepturi și libertăți recunoscute de prezenta Convenție au fost încălcate, are dreptul de a se adresa efectiv unei instanțe judecătorești naționale, chiar și atunci când încălcarea s-ar datora unor persoane care au acționat în exercitarea atribuțiilor lor oficiale.

Reclamantul a indicat că Colegiul nu a luat în considerare faptul că prin încheierea din 10 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, s-a constatat încălcarea comisă și de procurorul Gheorghe Mihăilă, în calitate de procuror, adjunct-interimar al procurorului-șef al Procuraturii municipiului Chișinău, șef-interimar al oficiului Buiucani, la adoptarea ordonanței din 27 iulie 2018 despre 3 respingerea plângerii în ordinea ierarhică. În loc ca procurorul să-l informeze despre ordonanța contestată, a prescris informarea despre adoptarea actului pe o persoană străină procesului și anume pe Marina Creangă.

Reclamantul a invocat că abaterile constatate reprezintă încălcări comise în urma săvârșirii de erori procesuale intenționate, îndreptate împotriva drepturilor și libertăților, fiind grav tergiversat procesul de soluționare a plângerilor depuse de el, iar Colegiul a refuzat nefondat anularea actului contestat și demararea procedurii disciplinare cu sancționarea procurorilor, care au tergiversat soluționarea plângerilor și au refuzat efectuarea de măsuri suplimentare.

Or, hotărârea din 24 mai 2019 a Consiliului Superior al Procurorilor a avut ca bază adoptarea ordonanței procurorului Ștefan Ciupercă din 10 ianuarie 2019 privind refuzul în pornirea urmăririi penale, deci chiar dacă ultimul nu l-a informat legal despre adoptarea deciziei de încetare emisă la 10 ianuarie 2019, la dosar nu există semnătura de recepționare a ordonanței, ceia ce denotă că, toate alegațiile lui Ștefan Ciupercă și ale Colegului în această privință, precum că a fost informat despre decizie, sunt false. Reclamantul a subliniat că aceste ilegalități denotă atitudinea superficială și ambiguă a membrilor Colegiului în neexaminarea sesizării depuse, or nici până în prezent ordonanța din 10 ianuarie 2019, emisă ilegal de Ștefan Ciupercă nu i-a fost remisă pentru cunoștință.

În aceste condiții, nu este clar din care motiv hotărârea judecătorului de instrucție din 19 decembrie 2018 nu a fost executată, nefiind efectuate careva investigații suplimentare, iar prin încheierea judecătorului din 10 decembrie 2018 s-a dispus audierea persoanelor vizate în plângerea lui, pentru a afla adevărul obiectiv, fapt care a fost însă ignorat. Reclamantul a solicitat obligarea Consiliului Superior al Procurorilor să examineze, conform prevederilor pct. 78-82 din Regulamentul privind organizarea și activitatea Colegiului de disciplină și etică din 14 septembrie 2016, contestația din 04 iunie 2019 privind încetarea procedurii disciplinare din 24 mai 2019. Prin hotărârea din 09 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Andrei Fetescu împotriva Consiliului Superior al Procurorilor cu privire la obligarea examinării contestației din 04 iunie 2019 (f.d.

76, 84-93). Invocând netemeinicia și ilegalitatea hotărârii enunțate, la 09 ianuarie 2020, Andrei Fetescu a declarat recurs împotriva hotărârii din 09 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii contestate și emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii. La 11 februarie 2020 Andrei Fetescu a depus recurs suplimentar împotriva hotărârii din 09 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii contestate și emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii sau trimiterea cauzei spre rejudecare în Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată. În motivarea recursurilor, recurentul Andrei Fetescu a reiterat aceleași argumente care au fost indicate și în cererea de chemare în judecată, insistând asupra faptului că Curtea de Apel Chișinău a examinat superficial prezenta cauză și a interpret eronat normele de drept material.

La 07 februarie 2020 și 12 februarie 2020, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului Consiliului Superior al Procurorilor copia recursului și 4 recursului suplimentar depus de Andrei Fetescu împotriva hotărârii din 09 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 98, 110). Intimatul Consiliul Superior al Procurorilor nu și-a valorificat dreptul de a prezenta referință la recursul depus de Andrei Fetescu, deși după cum rezultă din avizul de primire anexat la materialele cauzei, a recepționat copia motivării recursului depus de Andrei Fetescu, la 31 ianuarie 2020, 13 februarie 2020 și 20 februarie 2020 (f.d. 95, 116, 117). Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reține că prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod a intrat în vigoare la 01 aprilie 2019. În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Astfel, din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Decizia instanței de apel a fost pronunțată după intrarea în vigoare a Codului administrativ. Prin urmare, legalitatea procedurilor care au urmat după punerea în aplicare a Codului administrativ se va verifica prin prisma Codului administrativ. În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Potrivit art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

După cum rezultă din materialele cauzei, și anume din avizul de primire nr. DS2035985075AS, recurentul Andrei Fetescu a recepționat copia hotărârii motivate din 09 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, la data de 30 ianuarie 2020 (f.d. 96). Astfel, luând în considerare că recurentul Andrei Fetescu a depus recurs împotriva hotărârii din 09 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, la 09 ianuarie 2020 și 11 februarie 2020, completul ajunge la concluzia că recurentul Andrei Fetescu s-a conformat prevederilor legale, încadrându-se în termenul de depunere a recursului prevăzut de art. 245 din Codul administrativ. Prin încheierea din 11 martie 2020 a Curții Supreme de Justiție, a fost fixată examinarea recursului declarat de Andrei Fetescu în complet de 5 judecători (f.d.

120). Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursul declarat de Andrei Fetescu, de a casa hotărârea din 09 decembrie 2020 a 5 Curții de Apel Chișinău și de a restitui cauza spre rejudecare Curții de Apel Chișinău, din următoarele raționamente. În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces. În speță, Colegiul nu consideră oportun de a cita participanții la proces și reprezentanții acestora pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele recurentului Andrei Fetescu au fost expuse cu suficientă claritate.

Conform art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție casează integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală în acest caz.

Din materialele cauzei, și anume din decizia Inspectorului din cadrul Inspecției procurorilor a Procuraturii Generale din 22 februarie 2020, Colegiul reține că la 18 ianuarie 2019 la Inspecția procurorilor a Procuraturii Generale a fost înregistrată sesizarea lui Andrei Fetescu, prin care a solicitat tragerea la răspundere disciplinară a procurorilor Victor Furtuna și Gheorghe Mihailă pentru îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor de serviciu, manifestată prin adoptarea ilegală a ordonanței de refuz în pornirea urmării penale în cadrul procesului penal, înregistrat în Registrul de evidență a sesizărilor cu privire la infracțiuni al Inspectoratului de poliție Buiucani, mun.

Chișinău nr. 1161 din 29 martie 2017 pornit pe pretinsele fapte al președintelui Întreprinderii Municipale de Gestionare a Fondului Locativ nr. 14, Svetlana Gheorghiștean a juristului întreprinderii Leonid Haritonov și a maiștrilor de reparații a aceleași întreprinderi Sergiu Ceban și Marcel Balica. Prin decizia Inspectorului din cadrul Inspecției procurorilor a Procuraturii Generale din 22 februarie 2019, a fost încetată procedura disciplinară în privința procurorilor în Procuratura mun. Chișinău, oficiul Buiucani, Victor Furtuna și Gheorghe Mihailă, din motiv că nu au fost identificate temeiuri de tragere la răspundere disciplinară (f.d. 28-30). Nefiind de acord cu decizia menționată, la 01 aprilie 2019 Andrei Fetescu a contestat-o la Colegiul de disciplină și etică de pe lîngă Consiliul Superior al Procurorilor, însă prin hotărârea din 24 mai 2019, contestația a fost respinsă (f.d.

31- 41). La 04 iunie 2019 Andrei Fetescu a depus la Consiliul Superior al Procurorilor contestație împotriva hotărârii din 24 mai 2019, însă prin răspunsul nr.1-3s/19-491 din 19 iunie 2019 i-a fost comunicat că hotărârea Colegiului de disciplină și etică nr. 3-34/19 din 24 mai 2019 este irevocabilă, nefiind susceptibilă nici unei căi de atac (f.d.42-47). În rezultat, la 22 iulie 2019 Andrei Fetescu a depus cerere de chemare împotriva Consiliului Superior al Procurorilor cu privire la obligarea examinării contestației din 04 iunie 2019 privind dezacordul cu decizia emisă de Colegiul de disciplină și etică privind încetarea procedurii disciplinare din 24 mai 2019 în privința procurorilor Victor Furtună și Gheorghe Mihăilă.

Fiind investită cu examinarea prezentei cauze, prima instanță prin hotărârea din 09 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a respins ca neîntemeiată cererea de 6 chemare în judecată depusă de Andrei Fetescu împotriva Consiliului Superior al Procurorilor cu privire la obligarea examinării contestației din 04 iunie 2019. Verificând legalitatea hotărârii contestate în raport cu prevederile aplicabile la caz și criticile aduse de recurent, instanța de recurs constată că soluția instanței de fond, a fost adoptată cu încălcarea normelor de drept procedural. În conformitate cu prevederile art. 194 alin. (2) Cod administrativ, în procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

Colegiul decelează că se consideră încălcarea sau aplicarea eronată a normelor de drept procedural în cazul în care instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces.

Conform art. 216 alin. (1) Cod administrativ, pentru pregătirea dezbaterilor judiciare, judecătorul sau, în cazul instanței colegiale, judecătorul raportor efectuează următoarele acțiuni: a) solicită pîrîtului și celorlalți participanți la proces referințe cu privire la acțiunea în contencios administrativ; b) clarifică circumstanțele ce trebuie probate și indică probele suplimentare care trebuie prezentate de către participanți în termenul stabilit expres de instanța de judecată; c) solicită, la cerere sau din oficiu, probele necesare examinării complete și soluționării juste a cauzei de contencios administrativ printr-o încheiere în care este stabilit termenul-limită de prezentare a acestora; d) efectuează orice alte acte de procedură necesare pentru examinarea cauzei de contencios administrativ, după posibilitate într-o singură ședință de judecată.

În conformitate cu art. 205 alin. (1) Cod administrativ, la examinarea acțiunii în contencios administrativ, instanța de judecată poate atrage în proces, din oficiu sau la cerere, persoane ale căror drepturi sînt afectate de litigiul în cauză.

La caz, instanța de recurs constată că Curtea de Apel Chișinău nu a respectat prevederile art. 216 alin. (1) coroborate cu art. 205 alin. (1) din Codul administrativ și la faza pregătirii cauzei pentru dezbaterile judiciare nu a soluționat problema intervenirii în proces a procurorilor Victor Furtună și Gheorghe Mihăilă, având în vedere că obiectul litigiului dedus judecății constă în obligarea Consiliului Superior al procurorilor să examineze contestației lui Andrei Fetescu din 04 iunie 2016, prin care a fost solicitată anularea deciziei Inspectorului din cadrul Inspecției procurorilor a Procuraturii Generale din 22 februarie 2019, constatarea abaterilor disciplinare și emiterea unei decizii de sancționare disciplinară a procurorilor Victor Furtună și Gheorghe Mihăilă, cu aplicarea sancțiunilor disciplinare aspre.

Așadar, întru evitarea atingerii drepturilor unor persoane ce nu au fost implicate în proces, instanța de recurs consideră necesar de a casa integral hotărârea instanței de apel și de a remite cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău. Or, problema intervenirii în proces, conform prevederilor legislației în vigoare, urmează a fi soluționată de Curtea de Apel Chișinău ca instanța de fond, prin urmare eroarea dată nu poate fi corectată de instanța de recurs. Față de cele de preced, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, a casa 7 integral hotărârea instanței de apel și de a remite cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, deoarece eroarea judiciară nu poate fi corectată de instanța de recurs.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. d) și 258 alin. (3) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se admite recursul declarat de Andrei Fetescu. Se casează hotărârea din 09 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Andrei Fetescu împotriva Consiliului Superior al Procurorilor cu privire la obligarea examinării contestației din 04 iunie 2019, și se restituie cauza spre rejudecare Curții de Apel Chișinău. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, Tamara Chișca-Doneva judecătorul judecătorii Maria Ghervas Victor Burduh Iurie Bejenaru Nina Vascan 8