2ra-1699/20 — Declararea nulitătii actelor juridice

Dosarul nr. 2ra-1699/20 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, judecător – R. Berdilo Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – M. Anton, V. Cotorobai, A. Bostan Î N C H E I E R E 16 decembrie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru examinând admisibilitatea recursului declarat de Nerobov Alexandr, în cauza civilă la cererea înaintată de Nerobov Anastasia, Nerobov Tudor către Nerobov Alexandr, intervenient accesoriu notarul Volimbovscaia Zinaida cu privire la anularea certificatului de moștenitor legal nr. 2439 din 18 mai 2016, eliberat pe numele lui Nerobov Alexandr și constatarea faptului acceptării succesiunii de către Nerobov Anastasia și Nerobov Tudor după decesul lui Nerobov Nadejda, prin intrarea în posesia bunurilor succesorale, împotriva deciziei din 02 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă cererea de apel depusă de Nerobov Alexandr, fiind menținută hotărârea din 31 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, c o n s t a t ă: La 31 octombrie 2017, Nerobov Anastasia și Nerobov Tudor s-au adresat cu cerere de chemare în judecată către Nerobov Alexandr, intervenient accesoriu notarul Volimbovscaia Zinaida prin care au solicitat anularea certificatului de moștenitor legal nr. 2439 din 18 mai 2016, eliberat pe numele lui Nerobov Alexandr,

constatarea faptului acceptării succesiunii de către Nerobov Anastasia și Nerobov Tudor după decesul lui Nerobov Nadejda, prin intrarea în posesia bunurilor succesorale, și anume 4/9 cotă-parte din bunul imobil situat în mun. Chișinău, str. XXXXXXXXXX, 14/2, ap. 49, cu nr. cadastral XXXXXXXXXX, cu suprafața totală de 66,8 m.p., radierea dreptului de proprietate a lui Nerobov Alexandr din Registrul bunurilor imobile asupra bunului imobil situat în mun. Chișinău, str. XXXXXXXXXX 14/2, ap. 49, și încasarea cheltuielilor de judecată. Ulterior, reclamanții și-au concretizat cerințele, solicitând: anularea certificatului de moștenitor legal nr. 2439 din 18 mai 2016, eliberat pe numele lui Nerobov Alexandr; constatarea faptului acceptării succesiunii de către Nerobov Anastasia și Nerobov Tudor după decesul lui Nerobov Nadejda, prin intrarea în posesia bunurilor 1 succesorale, și anume 4/9 cotă-parte din bunul imobil situat în mun.

Chișinău, str. XXXXXXXXXX, 14/2, ap. 49, cu suprafața totală de 66,8 m.p. În motivarea acțiunii, reclamanții au indicat că, la 30 iunie 2015, a decedat bunica lor - Nerobov Nadejda, iar Nerobov Alexandr și Nerobov Vladimir sunt feciorii acesteia, specificând că tatăl reclamanților Nerobov Vladimir, a decedat în 2009. Potrivit reclamanților, la data decesului lui Nerobov Vladimir, copiii Nerobov Anastasia și Nerobov Tudor aveau 14 ani și, respectiv, 13 ani, ceea ce i-a împiedicat în oformarea procedurilor succesorale, specificând că se aflau peste hotarele țării, iar la 09 martie 2017, le-au fost eliberate certificatele de moștenitor legal, înregistrate la OCT la 10 martie 2017. Eliberarea certificatelor de moștenitor a avut loc în baza intrării de fapt în posesia patrimoniului succesoral, specificând că, despre decesul bunicii - Nerobov Nadejda reclamanții au aflat la momentul când au revenit în țară în luna martie 2017, prin intermediul vecinei.

Reclamanții au indicat că nu au fost informați despre decesul bunicii lor, Nerobov Nadejda, decedată la 30 iunie 2015, fapt ce denotă că notarul nu a stabilit cercul de persoane care au dreptul la succesiune și la rezerva succesorală. Astfel, reprezentarea succesorală constituie un beneficiu al legii, în virtutea căruia un moștenitor mai îndepărtat în grad urcă în locul și gradul ascendentului său, care este decedat la data deschiderii moștenirii, pentru a culege, în concurs cu moștenitorii mai apropiați în grad, partea care s-ar fi cuvenit celui pe care îl reprezintă, dacă s-ar fi aflat în viață. Respectiv, reclamanții fiind nepoții defunctei Nerobov Nadejda de la fiul decedat Nerobov Vladimir, au dreptul la o parte din moștenirea ce îi revenea tatălui lor.

Reclamanții au precizat că au aflat despre existența certificatului de moștenitor la data recepționării extrasului din Registrul bunurilor imobile din 26 septembrie 2017, și anume la 04 octombrie 2017, fapt ce denotă că s-au adresat în instanța de judecată în termenul prevăzut de lege, specificând că, certificatul de moștenitor legal nr. 2439 din 18 mai 2016, eliberat pe numele lui Nerobov Alexandr Anatoli, poartă un caracter ilegal și urmează să fie declarat nul din motiv că este eliberat cu încălcarea procedurii și a prevederilor legale, or notarul nu a stabilit cercul succesorilor. Astfel, pârâtul, prin comportamentul dolosiv și viclean, a dobândit moștenirea rămasă după decesul mamei sale - Nerobov Nadejda, or prin declarația semnată la notarul public Volimbovscaia Zinaida, acesta a tăinuit existența altor moștenitori, și anume a nepoților săi din partea fratelui.

Reclamanții Nerobov Anastasia și Nerobov Tudor sunt la evidență în bunul succesoral, din anul 2015 au plecat peste hotarele țării, iar pârâtul Nerobov Alexandr, a profitat de aceasta situație și a perfectat moștenirea de unul singur, cu toate că reclamanții au contribuit la îmbunătățirea condițiilor din apartament. Prin hotărârea din 31 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost admisă cererea de chemare în judecată depusă de Nerobov Anastasia și Nerobov Tudor. S-a declarat nul certificatul de moștenitor legal nr. 2439 din 18 mai 2016, eliberat pe numele lui Nerobov Alexandr Anatoli. S-a constat faptul acceptării de către Nerobov Anastasia și Nerobov Tudor, a succesiunii rămasă după decesul lui Nerobov Nadejda (decedată la 30 iunie 2015), prin intrarea în posesia averii succesorale, și anume, cota-parte din bunul imobil situat în mun.

Chișinău, str. XXXXXXXXXX 14/2, ap. 49, cu nr. cadastral XXXXXXXXXX. 2 Prin decizia din 02 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea de apel depusă de Nerobov Alexandr, fiind menținută hotărârea din 31 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. Pentru a decide astfel, instanța de apel a conchis că prima instanță a examinat cauza sub toate aspectele, a dat răspuns tuturor argumentelor formulate de părți și a pronunțat o hotărâre întemeiată. Totodată, s-a reținut că certificatul de moștenitor legal nr. 2439 din 18 mai 2016, eliberat pe numele lui Nerobov Alexandr Anatoli, asupra averii succesorale rămase după decesul lui Nerobov Nadejda, urmează a fi declarat nul, or la eliberarea acestuia notarul nu a stabilit cercul succesoral deplin, inclusiv din motiv că Nerobov Alexandr nu a prezentat informația completă despre existența altor moștenitori.

În condițiile descrise notarul Zinaida Volimbovscaia a eliberat eronat certificatul de moștenitor legal pe numele lui Nerobov Alexandr asupra a 2/3 cote părți din ap. 49 din str. XXXXXXXXXX 14/2, la acel moment încă nefiind înregistrat dreptul de proprietate dobândit prin succesiune a nepoților Anastasia și Tudor în urma decesului tatălui lor, însă, ulterior, după înregistrarea acestuia, notarul Zinaida Volimbovscaia a corectat cotele părți din 2/3 în 4/9. Mai mult, din probele administrate la materialele cauzei rezultă că, Nerobov Anastasia și Nerobov Tudor, au acceptat succesiunea rămasă după decesul lui Nerobov Nadejda, prin intrarea în posesie, și anume instalându-se cu traiul în ap. 49 din mun.

Chisinău, str. XXXXXXXXXX, 14/2, achitând impozitele pentru imobil, achitând plățile pentru serviciile prestate în acest bun, ceea ce rezultă din bonurile de plată anexate la dosar. De asemenea, din conținutul extrasului din fișa locuinței nr.281518, rezultă că pe adresa mun. Chisinău, str. XXXXXXXXXX 14/2, ap.49, figurează ca locatari Nerobov Anastasia și Nerobov Tudor. Suplimentar, odată cu dobândirea dreptului de proprietate prin succesiune asupra cotei-părți din acest imobil, în urma decesului tatălui Nerobov Vladimir, automat, Nerobov Anastasia și Nerobov Tudor au intrat în posesia bunului imobil, din care face parte și cota-parte rămasă după decesul bunicii lor. La 05 octombrie 2020, Nerobov Alexandr a contestat cu recurs decizia din 02 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea recursului a invocat faptul că instanța de apel a aplicat eronat normele de drept material, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii, a apreciat arbitrar probele prezentate de către participanții la proces, iar concluziile instanței sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii. Suplimentar s-au invocat argumente similare celor din cererea de apel. Astfel, recurentul a solicitat admiterea cererii de recurs, casarea deciziei din 02 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 31 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie respinsă integral. La 07 decembrie 2020, Nerobov Anastasia și Nerobov Tudor, prin intermediul avocatului Costru Tatiana, au depus referință la cererea de recurs, solicitând considerarea acesteia ca fiind inadmisibilă.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Nerobov Alexandr este neîntemeiat și urmează a fi declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează. 3 În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare a recursului este de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Potrivit materialelor cauzei, decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 02 iulie 2020 și expediată participanților la proces la 31 iulie 2020 (f.d.

22, vol. II), însă la materialele cauzei nu există înscrisuri care să probeze momentul recepționării acesteia de către recurent. Astfel, având în vedere faptul că recursul declarat împotriva deciziei din 02 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost înregistrat la 05 octombrie 2020, în conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, acesta se consideră declarat în termen. În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al din Codul de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil. În speță, însă criticile invocate de recurent nu pot duce la admisibilitatea recursului, or, acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel.

În acest context este de menționat faptul că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit 4 identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca fiind admisibil. Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în cererea de recurs declarată de Nerobov Alexandr. Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Nerobov Alexandr. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Judecătorul Svetlana Filincova, Judecătorii Galina Stratulat, Iurie Bejenaru 5