2ra-1708/20 — repararea prejudiciului material si moral

dosarul nr. 2ra-1708/2020

prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (V. Schibin)

instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (A. Corcenco, D. Corolevschi, D. Stănilă)

ÎNCHEIERE

09 decembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componență:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului declarat de Steclear Nina,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Clipa Ludmila și

Clipa Eduard împotriva Ninei Steclear și Valentinei Muntean cu privire la repararea

prejudiciului material și moral,

împotriva deciziei din 28 iulie 2020 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

admis apelul declarat de Steclear Nina, casată parțial hotărârea din 18 noiembrie

2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central,

c o n s t a t ă

La 12 februarie 2019 Clipa Ludmila și Clipa Eduard au depus cerere de

chemare în judecată împotriva Ninei Steclear și Valentinei Muntean cu privire la

repararea prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii reclamanții au invocat că la data de 07 decembrie 2018

apartamentul lor a fost inundat în urma spargerii unei țevi în apartamentul aflat cu

un etaj mai sus (xxxxx).

În urma incidentului dat, reclamanții au indicat că au avut de suferit atât din

punct de vedere material, fiind deteriorat imobilul, cât și moral ca urmare a stării de

stres și frustrare. Au menționat că pentru a soluționa cazul pe cale amiabilă, s-au

adresat personal către Steclear Nina care i-a asigurat că prejudiciul cauzat va fi

reparat și că-i pare rău de cele întâmplate. Peste ceva timp, au realizat că nu vor fi

despăgubiți, iar imobilul în care locuia pârâta Steclear Nina, a fost înstrăinat în

aceiași săptămână surorii sale Muntean Valentina.

În vederea constatării faptului petrecut, s-au adresat către ÎM „Gospodăria

Locativ-Comunală” cu o cerere, prin care au solicitat instituirea unei comisii care

urma să se deplaseze la fața locului pentru stabilirea tuturor circumstanțelor.

Conform Actului de cercetare tehnică a apartamentului nr.xxxxx, din 10.12.2018 a

fost constatat, că inundarea apartamentului vizat s-ar fi produs din cauza unei țevi

defectate de la sistemul de încălzire termică din apartamentul nr.5 din xxxxx.

Ulterior, s-au adresat cu o plângere la Inspectoratul de Poliție Bălți în vederea

cercetării cazului dat și constatării circumstanțelor de fapt. Iar, pentru estimarea

prejudiciului cauzat în urma inundării, reclamanții s-au adresat la Camera de

Comerț și Industrie, unde au achitat 2400 lei pentru perfectarea raportului de

evaluare. Potrivit acestui raport a fost calculată suma de 36 725,11 lei cu titlu de

prejudiciu material, la calculul din raport reclamanții mai adaugă și suma de 498 lei

pe care au cheltuit-o pentru curățirea covoarelor.

Au menționat reclamanții, că în urma incidentului petrecut, relațiile cu

vecinii/pârâți s-au înrăutățit din mai multe considerente, ultimii se eschivează de la

răspunderea materială și morală.

Consideră partea reclamantă, că le-a fost pricinuit prejudiciu material, dar și

moral, care a fost manifestat prin stare de stres și frustrare, având în vederea

împrejurările incidentului, dar și consecințele afective care au constatat din suferințe

psihice.

Reclamanții au solicitat încasarea de la Steclear Nina și Muntean Valentina

în beneficiul său despăgubiri pentru prejudiciul material în mărime de 36 725,11 lei,

despăgubiri pentru prejudiciul moral în mărime de 40000 lei și cheltuieli de

judecată.

Prin încheierea din 14 iunie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central în

proces au fost atrași, din oficiu, în calitate de intervenienți accesorii Podbereschi

Lidia, Comarnițcaia Evghenia, Cooperativa de construcție a locuințelor nr. 24 și SA

„CET-Nord”.

Prin hotărârea din 18 noiembrie 2019 Judecătoriei Bălți, sediul Central

acțiunea a fost admisă în parte. S-a încasat de la Steclear Nina în beneficiul lui

Clipa Ludmila și Clipa Eduard suma de 36725,11 lei, cu titlu de despăgubire pentru

prejudiciul material, suma de 2000 lei cu titlu de despăgubire pentru prejudiciul

moral, suma de 150 lei bani cu titlu de cheltuieli de constatare la fața locului, suma

de 2400 de lei cu titlu de cheltuieli pentru evaluare, suma de 90 lei cu titlu de

cheltuieli pentru citare publică, suma de 2000 lei cu titlu de cheltuieli de asistență

juridică și suma de 1201,75 lei cu titlu de cheltuieli pentru plata taxei de stat, iar în

total suma de 44566,86 lei. În rest, acțiunea s-a respins, ca neîntemeiată.

Nefiind de acord cu hotărârea din 18 noiembrie 2019 a Judecătoriei Bălți,

sediul Central, Steclear Nina a contestat-o cu apel, solicitând casarea hotărârii

instanței de fond, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

Prin decizia din 28 iulie 2020 a Curții de Apel Bălți a fost admis apelul

declarat de Steclear Nina, casată parțial hotărârea din 18 noiembrie 2019 a

Judecătoriei Bălți, sediul Central și anume în partea reparării prejudiciului moral cu

emiterea în această parte a unei noi hotărâri prin care pretenția a fost respinsă. În

rest hotărârea primei instanțe a fost menținută.

Instanța de apel a considerat că concluzia instanței de fond de admitere a

pretenției cu privire la repararea prejudiciului material este întemeiată, deoarece se

bazează pe cumulul de probe administrate în cadrul cercetării judecătorești prin care

incontestabil s-a dovedit că inundarea apartamentului reclamanților s-a datorat

scurgerii din imobilul apelantei, deoarece a crăpat țeava de jos (orizontală) de la

agentul termic de încălzire centralizat.

Totodată, Curtea de Apel a opinat că instanța de fond, admițând parțial

pretenția de reparare a prejudiciului moral, a interpretat eronat art.1422 Cod civil (în

2

redacția legii până la 01.03.2019), deoarece conform art.1398 alin. (1) Cod civil și

art.1422 alin. (1) Cod civil, prejudiciul moral poate fi reparat numai în cazul în care

repararea acestuia este expres prevăzută de lege. Or, la caz, art.1413 Cod civil

(aplicabil la data producerii faptului ilicit) nu prevedea posibilitatea reparării

prejudiciului moral. Prin urmare, prevederile acestei norme nu sunt aplicabile

raportului juridic litigios privind repararea prejudiciului moral, în consecință prima

instanță a aplicat o normă străină acestui litigiu. Mai mult, art.1422 alin. (1) Cod

civil expres indică că prejudicial moral se repară în cazul în care persoanei i s-au

cauzat suferințe psihice sau fizice prin fapte ce atentează la drepturile ei personale

nepatrimoniale. În speță însă astfel de acțiuni din partea apelantei nu au fost comise.

Respectiv, instanța inferioară neîntemeiat și fără suport legal a dispus încasarea

sumei de 2000 lei cu titlu de reparare a prejudiciului moral de la apelantă.

La 22 octombrie 2020 prin intermediul oficiului poștal Steclear Nina a

declarat recurs împotriva deciziei din 28 iulie 2020 a Curții de Apel Bălți, solicitând

casarea deciziei și a hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de

respingere a acțiunii.

În motivarea recursului a invocat aprecierea arbitrară a probelor de către

instanțele de judecată, precum și aplicarea eronată a normelor de drept material.

În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Completul denotă că Curtea de Apel Bălți a expediat în adresa recurentei copia

deciziei integrale, care a fost recepționată, conform mențiunilor din avizul de

recepție, la data de 01 septembrie 2020 (f.d. 51 vol. II). Prin urmare, recursul depus

la 22 octombrie 2020 este în termen.

Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților copia recursului.

Plicul de corespondență în adresa CCL nr. 24 a fos restituit instanței cu mențiunea

„plecat”.

Prin referințe intimații Clipa Ludmila și Clipa Eduard, precum și

intervenientul accesoriu Podberezchi Lidia, au solicitat de a declarat recusul ca fiind

inadmisibil.

Examinând temeiurile recursului declarat de Steclear Nina în raport cu

materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

3

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Steclear Nina nu se încadrează

în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu

se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Steclear Nina.

4

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de Steclear Nina se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

5