2ra-1448/18 — incasarea prejudiciului material si moral

Dosarul nr.2ra-1448/18 prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul central (A.Roșca) instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (A.Corcenco, D.Corolevschi, D.Stănilă) D E C I Z I E 01 august 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, în componență: Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală Judecătorii Ala Cobăneanu Nicolae Craiu Mariana Pitic Iurie Bejenaru examinând cererea de recurs declarată de Valentina Juțidlo, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Valentina Ianevskaia împotriva Valentinei Juțidlo cu privire la încasarea prejudiciului material și moral, împotriva deciziei din 22 martie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost respins apelul depus de Valentina Juțidlo și a fost meținută hotărârea din 19 decembrie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul central, c o n s t a t ă: La 26 iunie 2017 Valentina Ianevskaia a depus cerere de chemare în judecată împotriva Valentinei Juțidlo cu privire la încasarea prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii reclamanta a invocat că locuiește în apartamentul nr.XXXXX, fiind proprietară a acestui bun imobil cu nr. cadastral ZZZZZ. Reclamanta a menționat că la data de 12.10.2016 aproximativ la ora 14:00, în momentul cînd a fost pornită încălzirea centralizată în casa nominalizată, din tavan, în tot apartamentul, a început să curgă abundent apă de la etajul doi, din ap.XXXXX, care se afla deasupra apartamentului ei. Astfel, întreg apartamentul ei cu două odăi, bucătăria și antreul, a fost inundat. La acel moment, aflîndu-se acasă, a contactat telefonic SA ”Cet Nord”, Inspectoratul de Poliție și proprietarii apartamentelor vecine. La fața locului s-a prezentat imediat polițistul de sector, care a întocmit proces verbal de cercetare la fața locului.

Ulterior, s-au prezentat și reprezentanții SA ”Cet Nord” care, în urma verificărilor, au constatat că scurgerea a avut loc din apartamentul XXXXX, situat la etajul doi. Ianevskaia Valentina a relatat că pîrîta la data de 04.10.2016 s-a adresat către SA “Cet Nord” cu o cerere în vederea obținerii permisiunii la deconectarea 1 apartamentului său de la încălzirea centralizată, totodată, pîrîta și-ar fi deconectat apartamentul, solicitînd să-i fie legalizată această deconectare samavolnică a caloriferilor. Ca răspuns, SA ”Cet Nord” a constatat că într-adevăr deconectarea pîrîtei a fost samavolnică, urmînd ca actele să fie transmise organului competent pentru a lua o hotărîre pe acest caz.

Reclamanta a susținut că în urma deconectării ilegale a caloriferelor de la încălzirea centralizată de către pîrîta Juțidlo Valentina, din ap.XXXXX a fost provocată scurgerea apei din sistemă la data de 12.10.2016, în urma căreia a fost inundat apartamentul ZZZZZ situat la primul etaj, provocîndu-i-se daune materiale. Reclamanta a mai indicat că, în aceeași zi, la ora 17:00 a început să se simtă foarte rău și a chemat ambulanța, deoarece avea nevoie de ajutor medical. A doua zi, pe 13 octombrie 2016 sistema a fost reparată, însă la acel anotimp de toamnă, afară deja fiind frig, în apartamentul său s-a instalat umiditatea, lumină nu avea din cauza scurtcircuitului produs și a fost nevoită să solicite un electrician din cont propriu, pentru că să-i repare lumina în apartament, întrucît pîrîta a refuzat să-i ajute cu careva servicii.

În urma inundări apartamentului ei, reclamanta a fost nevoită să se adreseze cu o plîngere la Centrul de sănătate publică Bălți, care a întocmit procesul verbal de examinare sanitaro-epidemiologică a obiectivului, iar conform rezultatelor măsurărilor de laborator, nivelul de umiditate din apartamentul ei nu corespundea normelor. La fel, reclamanta a precizat că de către filiala Bălți a Camerei de comerț și industrie a fost întocmit Raportul de evaluare, conform căruia prejudiciul material cauzat imobilului ei în urma inundației constituie suma de 14726,36 de lei, ceea ce constituie cheltuieli de reparație a apartamentului.

Pe lîngă aceste cheltuieli, s-au suportat și alte cheltuieli cum ar fi înștiințarea pîrîtei referitor la petrecerea expertizelor în sumă de 401,28 de lei, cheltuieli pentru raportul de evaluare a daunei în sumă de 960 de lei; cheltuieli pentru informarea pîrîtei în sumă de 90 de lei, cheltuieli pentru procurarea medicamentelor în sumă de 146,79 de lei, iar în total cheltuieli în sumă de 1745,52 de lei. Reclamanta a indicat că a suportat și suferințe de ordin moral manifestate prin stres, neliniște, discomfort. La 12 octombrie 2016 i s-a înrăutățit starea sănătății, fiind solicitat Serviciu medical de urgență. Ulterior, s-a adresat de nenumărate ori la medicul de familie. Este nevoită să locuiască în condiții nefavorabile pentru sănătate, deoarece în apartament persistă umiditatea și mirosul de mucegai.

Astfel, caracterul și gravitatea suferințelor fizice și psihice însumează un prejudiciu de ordin moral în cuantum de 50 000 de lei. Prin cererea sa de concretizare din 19 decembrie 2017, reclamanta a solicitat încasarea de la pîrîtă a prejudiciului material în sumă de 16 904,57 de lei și a prejudiciului moral în sumă de 50 000 de lei. Prin hotărîrea din 19 decembrie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul central, acțiunea a fost admisă parțial. S-a încasat de la Juțidlo Valentina în beneficiul 2 Valentinei Ianevskaia prejudiciul material în sumă de 14726,36 de lei, cheltuieli de judecată compuse din taxa de stat în sumă de 594,15 lei, cheltuieli pentru efectuarea expertizei în sumă de 960 de lei, cheltuieli de înștiințare a pîrîtei în sumă de 98,82 de lei și cheltuieli de solicitare a informațiilor în sumă de 151,20 de lei.

S-a încasat de la Juțidlo Valentina în beneficiul Valentinei Ianevskaia prejudiciul moral în sumă de 2000 de lei. În rest, acțiunea s-a respins ca neîntemeiată. Prin decizia din 22 martie 2018 a Curții de Apel Bălți a fost respins apelul depus de Juțidlo Valentina și a fost meținută hotărârea din 19 decembrie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul central. La 29 mai 2018 Valentina Juțidlo a declarat recurs împotriva deciziei din 22 martie 2018 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel. În motivarea recursului s-a indicat că instanța de apel nu a constatat și elucidat toate circumstanțele importante pentru examinarea obiectivă a cauzei, fiind aplicate eronat normele de drept material și procedural și nu a fost aplicată legea care trebuia să fie aplicată.

Recurenta, Valentina Juțidlo în motivarea recursului a relatat că instanța de apel contrar prevederilor art. 373 CPC nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, precum și a dat o interpretare eronată circumstanțelor de fapt. Instanța de apel a reținut aceleași argumente invocate și de către prima instanță. Astfel, ambele instanțe de judecată au considerat că faptul inundării de către recurentă a fost demonstrat pe deplin, însă probele administrate în proces au fost insuficiente și nu au demonstrat faptul inundării apartamentului intimatei de către recurentă. Consideră că pentru a dovedi acest fapt urma să fie numită o expertiză la Centrul Național de Expertize Judiciare. În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

Prin încheierea din 25 iulie 2018 a Curții Supreme de Justiție completul din 3 judecători au considerat recursul admisibil și au decis examinarea acestuia în fond de un complet din 5 judecători. În conformitate cu art. 442 alin. (1) Codul de procedură civilă, judecînd recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără a administra noi dovezi. Prin prisma art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind argumentele invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și care urmează a fi admis cu casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe în partea admiterii parțiale a pretenției cu privire la repararea prejudiciului moral și emiterea în această parte a unei noi hotărîri de respingere integrală a pretenției date, în rest decizia instanței de apel și hotărîrea 3 primei instanțe urmează a fi menținute din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) Codul de procedură civilă, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau parțial decizia instanței de apel și hotărîrea primei instanțe, pronunțînd o nouă hotărîre.

Judecând cauza, prima instanță a admis parțial acțiunea înaintată de Ianevskaia Valentina, invocând că apartamentul nr.XXXXX a fost inundat din cauza scurgerii apei din sistemul de încălzire a apartamentului nr.ZZZZZ, proprietar fiind recurenta Valentina Juțildo. Conform raportului de evaluare nr.0354191 din 29.11.2016 întocmit de către filiala Bălți a Camerei de comerț și industrie (f.d.38-59), s-a constatat un prejudiciu de ordin material adus imobilului (apartamentul nr.XXXXX) în sumă de 14 726,36 de lei. Astfel, a fost încasat de la Juțidlo Valentina în beneficiul Valentinei Ianevskaia prejudiciul material în sumă de 14726,36 de lei, cheltuieli de judecată compuse din taxa de stat în sumă de 594,15 lei, cheltuieli pentru efectuarea expertizei în sumă de 960 de lei, cheltuieli de înștiințare a pîrîtei în sumă de 98,82 de lei și cheltuieli de solicitare a informațiilor în sumă de 151,20 de lei.

S-a încasat de la Juțidlo Valentina în beneficiul Valentinei Ianevskaia prejudiciul moral în sumă de 2000 de lei. În rest, acțiunea s-a respins ca neîntemeiată. Concluziile enunțate au fost apreciate ca fiind justificative de către instanța de apel. Instanța de recurs consideră că concluziile instanțelor de judecată de admitere a pretenției cu privire la repararea prejudiciului material sunt întemeiate, deoarece se bazează pe cumulul de probe administrate în cadrul cercetării judecătorești prin care incontestabil s-a dovedit că inundarea apartamentului reclamantei s-a datorat scurgerii din imobilul recurentei care neautorizat a efectuat debranșarea apartamentului de la sistemul central de încălzire.

Din actele cauzei s-a stabilit faptul că Ianevskaia Valentina este proprietara apartamentului nr. XXXXX, cu nr. cadastral YYYYYY (f.d.16) În urma scurgerii din sistemul centralizat de încălzire din motiv că a fost tăiat caloriferul apartamentului nr. ZZZZZ a Valentinei Juțidlo a fost inundat apartamentul nr. XXXXX a Valentinei Ianevskaia.

Faptele date se confirmă prin procesul-verbal de cercetare la fața locului întocmit de Inspectoratul de Poliție Bălți la 12 octombrie 2016 (f.d.37); informația prezentată de SA „Cet Nord”(f.d.25) în cumul cu Actul de decontare a apartamentului nr.XXXXX și a extrasului din jurnalul operativ SA „Cet Nord” ce denotă debranșarea samovolnică a recurentei Valentina Juțildo ca proprietar al apartamentului nr.XXXXX de la sistema centralizată de încălzire; raportul de evaluare nr.0354191 din 29.11.2016 de către filiala Bălți a Camerei de comerț și industrie (f.d.38-59) prin care s-a constatat un prejudiciu de ordin material adus imobilului (apartamentul nr.XXXXX) în sumă de 14 726,36 de lei (f.d.38-59).

Art.11 lit.g) Cod civil stabilește că apărarea dreptului civil se face prin repararea prejudiciilor. Conform art. 1398 alin. (1) Codul civil, cel care acționează față de altul în mod 4 ilicit, cu vinovăție este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, și prejudiciul moral cauzat prin acțiune sau omisiune. Conform art. 1413 Codul civil, dacă prejudiciul s-a produs prin faptul că din construcție a căzut ori a curs ceva, răspunde persoana care are construcția în posesiune. Această regulă nu se aplică în cazul în care prejudiciul s-a produs prin forță majoră ori din vina celui prejudiciat. Conform art. 1416 alin. (2) Codul civil, instanța de judecată, adoptînd hotărîre cu privire la repararea prejudiciului, obligă autorul prejudiciului să pună la dispoziție un bun de același gen și de aceiași calitate, să repare bunul pe care l-a deteriorat ori să compenseze integral prin echivalent bănesc prejudiciul cauzat.

Astfel, din materialul probator administrat în speță și anume conform raportului de evaluare nr.0354191 din 29.11.2016 întocmit de către filiala Bălți a Camerei de comerț și industrie (f.d.38-59), s-a constatat un prejudiciu de ordin material adus imobilului (apartamentul nr. XXXXX) în sumă de 14 726, 36 de lei, în urma inundației din 12 octombrie 2016. În conformitate cu art. 158 alin. (4) CPC, raportul de expertiză este examinat în ședința de judecată și evaluat în ansamblu cu celelalte probe. Nu poate fi reținut argumentul recurentei Valentina Juțildo privind nepertinența raportului menționat, or, reclamanta și-a exercitat dreptul legal și a prezentat probe în susținerea cerințelor sale. Recurenta Valentina Juțildo, însă nu a prezentat careva probe din care să poată fi stabilit cu certitudine că nu ea se face vinovată de inudarea apartamentului reclamantei.

În conformitate cu art. 94 alin. (1) și art. 96 CPC, instanța judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să compenseze părții care a avut cîștig de cauză toate cheltuielile de judecată, precum și cheltuielile ei de asistență juridică, în măsura în care acestea au fost reale, necesare și rezonabile. Cheltuielile menționate la alin.(1) se compensează părții care a avut cîștig de cauză dacă aceasta a fost reprezentată în judecată de un avocat. Prin urmare, atît instanța de apel cît și prima instanță legal în temeiul normelor enunțate au încasat de la Valentina Juțidlo în beneficiul Valentinei Ianevskaia prejudiciul material în sumă de 14726,36 de lei, cheltuieli de judecată compuse din taxa de stat în sumă de 594,15 lei, cheltuieli pentru efectuarea expertizei în sumă de 960 de lei, cheltuieli de înștiințare a pîrîtei în sumă de 98,82 de lei și cheltuieli de solicitare a informațiilor în sumă de 151,20 de lei.

În acest sens se reține și practica Curții Europene a Drepturilor Omului în cazul Amihalachioaie vs. Moldova din 20 aprilie 2004 în care Curtea Europeană a indicat că partea care a cîștigat procesul nu va putea obține rambursarea unor cheltuieli decât în măsura în care se constată realitatea, necesitatea și caracterul lor rezonabil. În consecință, instanța de recurs conchide că soluția instanțelor ierarhic inferioare privind admiterea pretenției cu privire la repararea prejudiciului material și încasarea cheltuielilor de judecată este întemeiată și legală. Instanța de recurs menționează că admiterea parțială a pretenției cu privire la 5 repararea prejudiciului moral în mărime de 2000 de lei este neîntemeiată reieșind din următoarele.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că instanțele de judecată inferioare, admițînd parțial pretenția de reparare a prejudiciului moral, au interpretat eronat art. 1422 Cod civil, deoarece conform art. 1398 alin. (1) Cod civil și art. 1422 alin. (1) Cod civil, prejudiciul moral poate fi reparat numai în cazul în care repararea acestuia este expres prevăzută de lege. Or, la caz, art. 1413 Cod civil nu prevede posibilitatea reparării prejudiciului moral. Prin urmare, prevederile acestei norme nu sînt aplicabile raportului juridic litigios privind repararea prejudiciului moral, în consecință instanțele de judecată inferioare au aplicat o normă străină acestui litigiu.

Mai mult, art.1422 alin. (1) Cod civil expres indică că prejudicial moral se repară în cazul în care persoanei i s-au cauzat suferințe psihice sau fizice prin fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale. În speță însă astfel de acțiunii din partea recurentei nu au fost comise. Respectiv instanțele de judecată neântemeait și fără suport legal au dispus încasarea sumei de 2000 de lei cu titlu de reparare a prejudiciului moral de la recurentă.

În consecință, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa decizia instanței de apel și hotărîrea primei instanțe în partea admiterii parțiale a pretenției cu privire la repararea prejudiciului moral și de a emite în această parte o nouă hotărâre, prin care pretenția Valentinei Ianevskaia împotriva Valentinei Juțidlo cu privire la repararea prejudiciului moral de respins ca neîntemeiată, în rest hotărârile instanțelor de judecată se mențin ca întemeiate. În conformitate cu art.445 alin. (1) lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se admite recursul declarat de către Juțidlo Valentina.

Se casează parțial decizia din 22 martie 2018 a Curții de Apel Bălți și hotărârea din 19 decembrie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul central, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ianevskaia Valentina împotriva Valentinei Juțidlo cu privire la încasarea prejudiciului material și moral, în partea admiterii parțiale a pretenției cu privire la repararea prejudiciului moral și se emite în această parte o nouă hotărîre prin care: Se respinge pretenția Valentinei Ianevskaia împotriva Valentinei Juțidlo cu privire la repararea prejudiciului moral. În rest, decizia din 22 martie 2018 a Curții de Apel Bălți și hotărârea din 19 decembrie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul central se mențin.

Decizia este irevocabilă. 6 Președintele ședinței, judecător Oleg Sternioală Judecătorii Ala Cobăneanu Nicolae Craiu Mariana Pitic Iurie Bejenaru 7