2ra-1710/20 — repararea prejudiciului material

Dosarul nr. 2ra-1710/2020 prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul Briceni (jud. A. Andronache) instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. A. Corcenco, O. Mironov, D. Stănilă) ÎNCHEIERE 16 decembrie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Liudmila Fedorciuc și Elena Costeniuc, reprezentate de avocatul Victor Șova, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Liudmila Fedorciuc și Elena Costeniuc împotriva lui Mihail Crîjanovschii și Evghenii Pscov cu privire la repararea prejudiciului material cauzat prin inundarea apartamentului, împotriva deciziei din 09 iulie 2020 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost respins apelul declarat de Elena Costeniuc, reprezentată de avocatul Victor Șova, și a fost menținută hotărârea din 05 decembrie 2019 a Judecătoriei Edineț, sediul Briceni, prin care acțiunea a fost respinsă, c o n s t a t ă: La 07 septembrie 2017 Liudmila Fedorciuc a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Mihail Crîjanovschii cu privire la repararea prejudiciului material cauzat prin inundarea apartamentului.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, este proprietar al apartamentului nr.5, amplasat în casa cu două nivele la xxxxx. Pe aceiași adresă, la nivelul II, este amplasat apartamentul xxxxxx, în care locuiește și este responsabil de el pârâtul Mihail Crîjanovschii. La 24 iulie 2017 în rezultatul neglijenței lui Mihail Crîjanovschii, prin deteriorarea unei țevi a apeductului s-a produs scurgere de apă, în rezultatul căruia a fost inundat apartamentul nr.5, care îi aparține. A anunțat imediat despre inundarea apartamentului său organul de poliție, cerere care i-a fost înregistrată la IP Briceni cu nr.2537 din 24 iulie 2017. Totodată, a depus cerere și la administrația publică locală.

Ulterior, la 01 august 2017 prin intermediul oficiul poștal a primit răspuns de la IP Briceni, precum că faptul inundației apartamentului a fost produs din cauza defecțiunii unei țevi de la apeduct din apartamentul pârâtului Mihail Crîjanovschii, care de fapt are grijă de acel apartament, dar nu deține acte de proprietate asupra lui, și i s-a recomandat de a se adresa în instanță de judecată cu o cerere de recuperare a prejudiciului cauzat. De către Primăria or.Briceni a fost instituită o comisie de examinare a cazului inundației apartamentului. Ca rezultat, membrii comisiei instituite au vizitat apartamentul xxxxxx, și prin actul din 26 iulie 2017 au confirmat faptul inundației acestui apartament în rezultatul defecțiunii țevii de la apeduct din apartamentul xxxxx.

Totodată, comisia a indicat că, în rezultatul inundației apartamentul nr.5 au fost deteriorate bunuri, și anume: în bucătărie – mobila de bucătărie, pereții, tapetele, linoleum; în camera de baie – podul; în dormitor – pereții, tapetele, pe pod plăcile din ghips și baghetele. A menționat reclamanta că recent a efectuat reparația capitală a apartamentului. Deci, în rezultatul neglijenții pârâtului, i-a fost cauzat un prejudiciul material și conform raportului de evaluare nr.0357170 din 18 august 2017, întocmit de Camera de Comerț și Industrie, filiala Edineț, valoarea prejudiciului cauzat constituie suma de 25.780 de lei, sumă care pârâtul necesită să i-o recupereze. De nenumărate ori, s-a adresat către pârât cu propunerea de a găsi posibilitatea de a soluționa cauza pe calea amiabilă, însă acesta categoric refuză.

A solicitat reclamanta Liudmila Fedorciuc de a încasa din contul pârâtului Mihail Crîjanovschii în beneficiul său prejudiciul material în mărime de 25.780 de lei, cauzat prin inundarea apartamentului său și cheltuielile de judecată constituite din: 3.000 de lei – pentru acordarea asistenței juridice; 480 de lei – pentru efectuarea raportului de evaluare; 400 de lei – cheltuieli de transport, 774 de lei – pentru achitarea taxei de stat.

Ulterior, la 24 ianuarie 2020 Liudmila Fedorciuc a depus cerere de concretizare a pretențiilor, cu atragerea în proces în calitate de copârât a lui Evghenii Pscov, solicitând încasarea din contul pârâților Mihail Crîjanovschii și Evghenii Pscov în beneficiul său a prejudiciului material în mărime de 25.780 de lei cauzat prin inundarea apartamentului său, precum și încasarea din contul lui Mihail Crîjanovschii și Evghenii Pscov în beneficiul său cheltuielile de judecată compuse din: 3.000 de lei – pentru acordarea asistenței juridice; 480 de lei – pentru efectuarea raportului de evaluare; 400 de lei – cheltuieli de transport, 774 de lei – pentru achitarea taxei de stat. La 27 februarie 2019 Elena Costeniuc a depus o cerere privind intervenirea în proces în calitate de coreclamantă în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Liudmila Fedorciuc.

Prin încheierea din 25 mai 2019 a Judecătoriei Edineț, sediul Briceni Elena Costeniuc a fost atrasă în proces în calitate de coreclamantă. La 12 aprilie 2019 Elena Costeniuc a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Mihail Crîjanovschii, intervenient accesoriu Alexandr Crîjanovschii, prin care a solicitat încasarea din contul lui Mihail Crîjanovschii în beneficiul Liudmilei Fedorciuc a prejudiciului material în mărime de 25.780 de lei, cauzat prin inundarea apartamentului; încasarea din contul lui Mihail Crîjanovschii și Alexandr Crîjanovschi în beneficiul său a cheltuielilor de judecată (f.d. 42,43 vol.II). Prin hotărârea din 05 decembrie 2019 a Judecătoriei Edineț, sediul Briceni, acțiunea depusă de Liudmila Fedorciuc și Elena Costeniuc împotriva lui Mihail Crîjanovschii, Evghenii Pscov, intervenienți accesorii Alexandr Crîjanovschi și Primăria or.

Lipcani privind încasarea prejudiciului cauzat prin inundarea apartamentului, a fost respinsă ca neîntemeiată. 2 Nefiind de acord cu soluția instanței de fond, Liudmila Fedorciuc și Elena Costeniuc, reprezentate de avocatul Victor Șova, la 02 ianuarie 2020 a contestat-o cu apel, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii. Prin încheierea din 10 martie 2020 a Curții de Apel Bălți, apelul declarat de Liudmila Fedorciuc, reprezentată de avocatul Victor Șova, împotriva hotărârii din 05 decembrie 2019 a Judecătoriei Edineț, sediul Briceni, a fost restituit ca depus de o persoană care nu este în drept să declare apel.

Prin decizia din 09 iulie 2020 a Curții de Apel Bălți a fost respins apelul declarat de Elena Costeniuc, reprezentată de avocatul Victor Șova, și a fost menținută hotărârea primei instanțe. Pentru a decide astfel, instanța de apel a aplicat prevederile art. 14, 1398, 1413, și art. 303 alin. (2) Codul civil, în redacția pînă la 01 martie 2019, și a conchis că prima instanță just a constatat că partea reclamantă nu a prezentat probe , prin care să se confirme vinovăția lui Mihail Crîjanovschii în inundarea apartamentului ce aparține cu drept de proprietate a Liudmilei Fedorciuc și lui Elena Costeniuc. Mai mult, acestea în ședința de judecată nu a înainta demers privind numirea unei astfel de expertize judiciare pentru a constata faptul că, anume în urma defecțiunii rețelelor de alimentare cu apă și a robinetului în apartamentul nr.13 a avut loc scurgerea de apă, soldat cu inundarea apartamentului nr.5.

În virtutea acestui fapt instanța de apel a conchis că, nu a fost constatată legătura cauzală între fapta ilicită imputată lui Mihail Crîjanovschii și prejudiciul cauzat, or, se repară numai prejudiciul care este consecința directă a faptei ilicite. Prin urmare, instanța de fond corect a ajuns la concluzia că nu sunt temeiuri legale de a încasa de la Mihail Crîjanovschii în beneficiul Elenei Costeniuc prejudiciul material solicitat. La fel, instanța de apel a stabilit că Elena Costeniuc a solicitat repararea prejudiciului din contul lui Mihail Crîjanovschi care nu este nici proprietar și nici posesor legitim, în condițiile în care proprietarii apartamentului nr.13, amplasat pe xxxxxx, de unde s-ar presupune că s-ar fi produs scurgerea de apă, sînt: Pscov Evghenii și Zaruțcaia Eleonora (succesor în drepturi - Crîjanovschii Alexandr), pe care reclamanta Elena Costeniuc nu i-a inclus în cercul de pârâți și nu a solicitat repararea din contul lor a prejudiciului.

Sub un alt aspect, Colegiul civil al instanței de apel a menționat că înaintând la data de 12 aprilie 2019 cerere de chemare în judecată Elena Costeniuc a pretins a se încasa prejudiciul material cauzat prin inundarea apartamentului, în beneficiul lui Liudmilei Fedorciuc (f.d.42 vol.II). Însă, în ședința instanței de apel nu s-a constatat ca Elena Costeniuc să acționeze cu titlu de reprezentant în favoarea lui Fedorciuc Liudmila or, Costenciuc Elena a figurat în proces în nume propriu de proprietar al apartamentului prejudiciat. Iar, conform prevederilor art.166 alin.1 CPC, oricine pretinde un drept împotriva unei alte persoane ori are un interes pentru constatarea existenței sau inexistenței unui drept trebuie să depună în instanța competentă o cerere de chemare în judecată.

În asemenea situație, instanța de judecată se desesizează de obligația de a încasa anumite sume în beneficiul Elenei Costeniuc, odată ce ea nu le-a cerut. 3 La 13 octombrie 2020 Liudmila Fedorciuc și Elena Costeniuc, reprezentate de avocatul Victor Șova, au declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii. În motivarea recursului au indicat că, atât prima instanță, cât și instanța de apel au aplicat în mod eronat noemele de drept material. Au susținut că în pofida faptului că Evghenii Pscov și Eleonora Zaruțcaia sunt proprietari ai apartamentului xxxxx, în acest apartament locuiește Mihail Crîjanovschii, care a încheiat contract de asigurare a apartamentului cu apă potabilă și care a achitat toate facturile emise pentru acest apartament.

Cu regret, instanțele de judecată ierarhic inferioare nu au luat în considerare probele prezentate în acest sens, dar le-a apreciat în favoarea lui Mihail Crîjanovschii. Au menționat că Mihail Crîjanovschii este vinovat în cauzarea prejudiciului material recurentelor, deoarece acesta locuiește în apartamentul nr. 13 de unde s-a produs inundația. În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Materialele dosarului atestă că decizia Curții de Apel Bălți din 09 iulie 2020 a fost comunicată recurentelor Liudmila Fedorciuc și Elena Costeniuc la 19 august 2020 (f.d.

206-207, vol. II). La 13 octombrie 2020, prin intermediul oficiului poștal, Liudmila Fedorciuc și Elena Costeniuc, reprezentate de avocatul Victor Șova, au declarat recurs. Prin urmare, recursul declarat de Liudmila Fedorciuc și Elena Costeniuc, reprezentate de avocatul Victor Șova, este depus în termenul prevăzut de lege. În conformitate cu art. 439 alin. (2) Cod de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

Prin notificarea din 10 noiembrie 2020 Curtea Supremă de Justiție în conformitate cu art. 439 alin. (2) CPC a expediat intimaților copia recursului și i-a înștiințat despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. La 14 și 16 noiembrie 2020 intimații au recepționat copia recursului. La 24 și 27 noiembrie 2020 Evghenii Pscov și Mihail Crijanovschii au depus referințe, prin care au solicitat ca recursul declarat de Elena Costeniuc și Liudmila Fedorciuc să fie considerate inadmisibile. Examinând temeiurile recursului declarat de Elena Costeniuc și de reprezentantul acesteia Victor Șova, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. 4 Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Elena Costeniuc și de reprezentantul acesteia Victor Șova, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Astfel, în sensul dat, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultînd din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ține să menționeze că potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Asito vs Republica Moldova, 10 iulie 2010, Meyer vs Germania, 22 martie 2016), însă motivele recursului, invocare în speță sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător. Referitor la recursul declarat de Liudmila Fedorciuc, completul reține următoarele. În conformitate cu art. 433 lit. c) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare.

5 La caz, se reține că prin decizia din 09 iulie 2020 a Curții de Apel Bălți a fost examinat doar apelul declarat de Elena Costeniuc, reprezentată de avocatul Victor Șova, or Liudmila Fedorciuc nu a declarat apel. Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul declarat de Liudmila Fedorciuc urmează a fi declarat inadmisibil, în temeiul art. 433 lit. c) Cod de procedură civilă, ca fiind depus de o persoană care nu este în drept să-l declare, în condițiile în care ultima nu a contestat cu apel hotărârea primei instanțe. Or, în temeiul art. 429 alin. (5) CPC, nu pot fi atacate cu recurs hotărîrile în a căror privință persoanele indicate la art.430 nu au folosit calea apelului prevăzută de lege.

Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Liudmila Fedorciuc ca inadmisibil. În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul declarat de Liudmila Fedorciuc și Elena Costeniuc, reprezentate de avocatul Victor Șova, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru 6