2ra-1665/20 — încasarea prejudiciului material și moral

2ra-1665/20 — încasarea prejudiciului material și moral (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra-1665/20

Prima instanță: Judecătoria Comrat, sediul Ceadîr-Lunga (jud. N. Lazareva)

Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud. Fujenco, A. Mironov, L. Caraianu)

ÎNCHEIERE

02 decembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Dumitru Mardari

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de Cabinetul Avocatului

„Afanasi Cilinghir”, în persoana avocatului Afanasi Cilinghir,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Cabinetul

Avocatului „Afanasi Cilinghir” împotriva lui Gheorghi Șișcu cu privire la încasarea

prejudiciului material și moral,

împotriva deciziei din 23 iulie 2020 a Curții de Apel Comrat,

c o n s t a t ă:

La 04 iunie 2019, Cabinetul Avocatului „Afanasi Cilinghir”, în persoana

avocatului Afanasi Cilinghir, a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui

Gheorghi Șișcu solicitând încasarea prejudiciului material, care include: cheltuielile

de deplasare în transportul public în sumă de 180 de lei (168+12), suma de 630 de

lei pentru pierderea timpului de muncă, inclusiv pentru munca extra-orar (19 ore),

suma de 147 de lei pentru deplasare (prânzul și micul dejun), pentru perfectarea

cererii de chemare în judecată- suma de 1000 de lei, precum și taxa de stat în sumă

de 100 de lei, în total suma de 2064, 50 de lei, încasarea prejudiciului moral în sumă

de 50000 de lei.

Ulterior, la 05 septembrie 2019, prin intermediul oficiului poștal (f.d.45), drept

urmare a emiterii încheierii judecătorești din 01 august 2020 cu privire înlăturarea

neajunsurilor admise la depunerea cererii de chemare în judecată, reclamantul a

înaintat o cerere prin care a concretizat sumele din pretenții. În acest sens, atât în

textul cererii de chemare în judecată, cât și în cerințe, a solicitat ca suma taxei de

stat de 100 de lei să fie înlocuită cu suma de 250 de lei, iar în loc de suma de 2064,

50 de lei - 2214,50 de lei, suma prejudiciului moral de 50000 de lei să fie înlocuită

cu suma de 5000 de lei. În rest, și-a menținut cele redate în cererea de chemare în

judecată.

La 09 septembrie 2019, prin intermediul oficiului poștal (f.d.49), reclamantul

suplimentar a prezentat bonul de plată pentru taxa de stat în mărime de 50 de lei,

pentru anexare la cauză.

În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că, la solicitarea ofițerului de

urmărire penală din 13 octombrie 2016 a Inspectoratul de Poliție Vulcănești, Angela

Mihailescu, cu privire la acordarea asistenței juridice calificate, garantată de stat, în

1

baza deciziei nr. 0947 din 13 octombrie 2016 a Oficiului teritorial Comrat de

acordare a asistenței juridice garantate de stat pe cauze penale, a fost desemnat

pentru a participa la examinarea cererii din 13 octombrie 2016 a lui Gheorghi Șișcu

privind refuzul la serviciile avocatului, la acel moment bănuit în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 264/1 alin.(4) Cod penal. În cererea lui Gheorghi Șișcu

era indicat că se refuză de serviciile avocatului, iar refuzul nu este în legătură cu

situația materială. Infracțiunea în comiterea cărei era bănuit Gheorghi Șișcu se

referea la categoria infracțiunilor ușoare. La această primă etapă a urmăririi penale,

împuternicirile sale s-au terminat.

Prin încheierea din 05 ianuarie 2017 a Judecătoriei Comrat, sediul Vulcănești

și la interpelarea aceleași instanțe, în baza deciziei nr.0106 din 06 ianuarie 2017 a

Oficiului teritorial Comrat, a fost desemnat pentru a două dată, la a treia etapă, pentru

a apăra interesele inculpatului Gheorghi Șișcu pentru perioada procesului de

judecată, învinuit în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264/1 alin.(4) Cod penal.

Însă Gheorghi Șișcu nu s-a adresat nici în scris, nici în mod verbal în instanța de

judecată, precum că ar avea nevoie de avocat în procesul de judecată, nu a solicitat

instanței de a fi interpelat Oficiul teritorial Comrat al Consiliului Național pentru

Asistență Juridică Garantată de Stat pentru a-i fi desemnat un avocat din contul

statului. Declarație cu privire la venituri și acte confirmative privind situația

materială, Gheorghi Șișcu nu a completat și nu a prezentat instanței. Instanța de

judecată a motivat încheierea din 05 ianuarie 2017 prin faptul că participarea

avocatului la examinarea cauzei o cerere interesele justiției, art. 69 alin.(1) pct.10

Cod de procedură penală. De aici rezultă că infracțiunea pentru care este învinuit

Gheorghi Șișcu se atribuie la categoria celor ușoare și poate să se apere singur, să-și

aleagă singur un avocat, deoarece este asigurat material, despre ce confirmă personal

în cererea din 13 octombrie 2016.

Totodată, a menționat că pe parcursul urmăririi penale și procesului de

judecată, Gheorghi Șișcu nu a recunoscut vina, iar în cadrul dezbaterilor judiciare

din 07 iunie 2018 a solicitat instanței de a-l achita pe Gheorghi Șișcu. Înainte de a fi

citită senstința și întrând în ședința de judecată, a insistat ca la primirea sentinței, să

intre în biroul său pentru a semna apelul și a fost de acord. Însă pârâtul a primit

sentința, a plecat imediat, nu a mai intrat în biroul său și nu s-au mai văzut. Pârâtul

în aceeași s-a adresat avocatului Veaceslav Dandeș cu care nu sunt în relații bune

încă din perioada când era procuror în cadrul Procuraturii Vulcănești. Drept urmare,

la 08 decembrie 2018 pârâtul a scris plângere la Uniunea Avocaților din Republica

Moldova, Comisia de Etică și Disciplină, prin care a solicitat sancționarea sa

disciplinară. La baza plângerii s-a indicat precum că ar fi refuzat să conteste sentința

și i-ar fi propus să încheie contract, însă ceea ce a indicat în plângere nu corespunde

adevărului. În baza plângerii depuse, a fost intentată procedură disciplinară. Pentru

data de 04 martie 2019 ora 13:00 a fost invitat la ședința Comisiei de Etică și

Disciplină, în or. Chișinău. Astfel, a fost nevoit să-și contramandeze toate activitățile

de lucru programate pentru această dată, în cauzele aflate în procedura procuraturii,

instanței de judecată, poliției.

Reclamantul a afirmat că în noaptea înaintea ședinței din 04 martie 2019 nu a

putut dormi, deoarece retrăia să nu întârzii la primul transport de la ora 04:30, însă

ajungând la gară, autobuzul era arhiplin, fiind nevoit să aștepte următorul de la ora

05:30, care la fel era arhiplin și a fost nevoit să stea în picioare la vârsta sa. Înapoi

2

spre casă, s-a urcat în autobuz la ora 16:00 și a ajuns la ora 21:00, fiind obosit,

inclusiv din cauza retrăirii și nervilor.

Reclamantul a precizat că la finalul ședinței Comisiei de Etică și Disciplină nu

a fost anunțată decizia emisă sau care va fi emisă în privința sa, însă a primit

răspunsul nr. 61 din 11 martie 2019, în care a fost informat pârâtul despre faptul că

în rezultatul examinării plângerii depuse în privința avocatului Afanasi Cilinghir, în

acțiunile lui nu au fost stabilite abateri disciplinare.

Reclamantul a pretins că i-a fost cauzat un prejudiciul material, care include

cheltuielile de transport, compensația pentru pierderea timpului de muncă, inclusiv

pentru munca extra-orar, cheltuieli neplanificate pentru deplasare, inclusiv prânz și

micul dejun, costul hârtiei, tipărirea actelor, perfectarea cererii de chemare în

judecată, precum și taxa de stat.

Referitor la justificarea prejudiciului moral, reclamantul a declarat că în

plângerea depusă au fost folosite expresii ofensatoare și înjositoare. Astfel, de către

pârât a fost ofensat și înjosit în calitatea sa de jurist, avocat, cetățean, având un stagiu

de muncă mai mare de 60 de ani, dintre care 50 de ani în cadrul urmăririi penale,

procuratură, în administrația autorității publice, precum și în avocatură. La fel, în

cadrul activității sale a fost și menționat, i-a fost acordat și diplomă. Toate aceste

suferințe fizice, psihice, morale cauzate de către pârât, confirmă prejudiciul moral

solicitat.

Prin hotărârea din 30 decembrie 2019 a Judecătoriei Comrat, sediul Ceadîr-

Lunga s-a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de

Cabinetul Avocatului „Afanasi Cilinghir” împotriva lui Gheorghi Șișcu cu privire la

încasarea prejudiciului material în mărime de 2214,50 de lei, a prejudiciului moral

în mărime de 5000 de lei și a taxei de stat în mărime de 300 de lei.

Prin decizia din 23 iulie 2020 a Curții de Apel Comrat s-a respins apelul

declarat de Cabinetul Avocatului „Afanasi Cilinghir”, avocat Afanasi Cilinghir și s-

a menținut hotărârea din 30 decembrie 2019 a Judecătoriei Comrat, sediul Ceadîr-

Lunga.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că instanța de judecată legal a

stabilit că reclamantul nu a invocat concret normele de drept, în conformitate cu care

lege solicită recuperarea prejudiciului cauzat prin plângerea clientului referitor la

asistența juridică acordată necorespunzător de către avocatul desemnat de stat sau

prejudiciul cauzat prin expresiile, în opinia sa, ofensatoare și înjositoare din

plângerea clientului.

De asemenea, instanța de apel a relevat că rezultând din art. 2036 Cod civil,

obligarea la reparația prejudiciului moral apare atunci când din partea pârâtului a

avut loc fapte ce atentează la drepturile personale nepatrimoniale ale reclamantului

sau în alte cazuri prevăzute de lege.

Instanța de apel a considerat că reclamantul nu a probat că pârâtul a comis fapte

ce atentează la drepturile sale personale nepatrimoniale sau a avut loc un alt caz

prevăzut de lege.

De asemenea, instanța de apel a fost de acord cu poziția instanței de judecată

precum că expresiile invocate în plângerea lui Șișcu G. care reclamantul le consideră

ofensatoare și înjositoare, în realitate nu conțin elemente ofensatorii sau înjositoare,

dar exprimă opinia clientului Șișcu G. referitor la atitudinea avocatului față de

apărarea sa.

3

La fel, exprimarea dubiilor privind calificarea, profesionalismului, onestității și

eticii avocatului, precum și opinia că avocatul trebuie să-și ceară scuze pentru faptul

că nu a declarat apel, nu conțin ofense și înjosiri, însă conform art. 32 alin. (1) din

Constituția RM exprimă doar opinia clientului Șișcu G.

Instanța de apel a relevat că informațiile la care face referire reclamantul nu au

legătură cu dreptul acestui la respectarea vieții private și de familie, însă vizează

exercitarea de către acesta a atribuțiilor sale de funcție.

Instanța de apel a accentuat că, deoarece Șișcu G. a avut dreptul constituțional

de a se adresa Comisiei de Etică și Disciplină a Uniunii Avocaților din RM, instanța

de judecată just a stabilit că acțiunile sale pe adresarea dată sunt legale și întrucât în

plângerea sa nu se conține nimic ilegal, nu sunt temeiuri de a presupune că prin

adresarea dată, el a încălcat dreptul sau interesele legale ale avocatului Cilinghir A.,

iar aceasta înseamnă că nu sunt temeiuri pentru recuperarea prejudiciului material

sau moral.

La 18 august 2020, prin intermediul poștei (f.d.138), Cabinetul Avocatului

„Afanasi Cilinghir”, în persoana avocatului Afanasi Cilinghir, a depus cerere de

recurs împotriva deciziei din 23 iulie 2020 a Curții de Apel Comrat, solicitând

admiterea recursului spre examinare, admiterea recursului, casarea deciziei instanței

de apel și a hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri de încasare a

prejudiciului material, care include: cheltuielile de deplasare în transportul public în

sumă de 180 de lei (168+12), suma de 630 de lei pentru pierderea timpului de muncă,

inclusiv pentru munca extra-orar (19 ore), suma de 147 de lei pentru deplasare

(prânzul și micul dejun), pentru perfectarea cererii de chemare în judecată- suma de

1000 de lei, precum și încasarea taxei de stat în sumă de 675 de lei (300+225+50),

pentru serviciile poștale-suma de 11,75 de lei, 6 lei, iar în total- suma de 2649,75 de

lei, precum și încasarea prejudiciului moral în sumă de 5000 de lei.

Suplimentar, în recursul prezentat în limba de stat la data de 09 septembrie

2020, prin intermediul poștei (f.d.153), împreună cu cererea de recurs depusă în

limba rusă, recurentul a solicitat suma de 520 de lei pentru traducerea cererii de

recurs.

În motivarea recursului s-a invocat că ambele instanțe de judecată la

examinarea cauzei nu s-au pronunțat asupra faptului precum că a suportat cheltuieli

materiale, reale, inclusiv pentru biletul pentru autobuz Vulcănești-Chișinău, tur-

retur, având în vedere prezentarea sa la Comisia de Etică și Disciplină precum și alte

cheltuieli menționate în cerere.

La fel, a opinat că instanțele au indicat precum că nu a aplicat corect Codul

Civil, în redacția în vigoare din 01 martie 2019. Or, cererea a fost depusă în instanță

la 04 iunie 2019, ulterior intrării în vigoare a noilor modificări.

Copia recursului declarat a fost expediată în adresa intimatului și avocatului

Veaceslav Dandeș, conform scrisorii de însoțire datate cu 28 octombrie 2020

(f.d.159) și a fost recepționată la 02 noiembrie 2020 și la 03 noiembrie 2020,

conform avizelor de recepție (f.d.160-161).

Referință la cererea de recurs, în temeiul art. 439 alin.(2) Cod de procedură

civilă, până la data judecării cauzei în ordine de recurs, nu a parvenit.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

4

Decizia instanței de apel a fost adoptată la 23 iulie 2020, iar cererea de recurs

a fost depusă la 18 august 2020, prin intermediul poștei (f.d.138).

Materialele cauzei atestă expedierea copiei deciziei integrale participanților la

proces la 07 august 2020, conform scrisorii de însoțire (f.d.111) și a fost recepționată

de către recurent la 12 august 2020, conform avizului de recepție (f.d.114). Astfel,

recursul este în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de Cabinetul Avocatului „Afanasi

Cilinghir”, în persoana avocatului Afanasi Cilinghir, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră

recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stipulează că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească

a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Cabinetul Avocatului „Afanasi

Cilinghir”, în persoana avocatului Afanasi Cilinghir, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul părții

recurente cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității

constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

5

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă,

însă din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a

regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Cabinetul Avocatului „Afanasi Cilinghir”,

în persoana avocatului Afanasi Cilinghir.

În conformitate cu art. 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Cabinetul Avocatului „Afanasi

Cilinghir”, în persoana avocatului Afanasi Cilinghir, împotriva deciziei din 23 iulie

2020 a Curții de Apel Comrat.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Dumitru Mardari

Galina Stratulat

6