3r-346/20 — constatarea faptului implicarii in campania electorala pentru alegerile prezidentiale

3r-346/20 — constatarea faptului implicarii in campania electorala pentru alegerile prezidentiale (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3r-346/2020

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc)

D E C I Z I E

30 noiembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

examinând recursul depus de Igor Dodon, reprezentat de avocatul Nicolae

Fomov,

în cauza de contencios administrativ, la cererea depusă de Igor Dodon privind

constatarea faptului implicării în campania electorală pentru alegerile prezidențiale

din 01 noiembrie 2020 și 15 noiembrie 2020,

împotriva încheierii din 17 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, prin care a fost declinată competența de la examinarea cauzei în favoarea

Curții de Apel Chișinău și a încheierii din 20 noiembrie 2020 a Curții de Apel

Chișinău, prin care acțiunea în contencios administrativ a fost declarată inadmisibilă,

c o n s t a t ă :

La 16 noiembrie 2020, Igor Dodon, reprezentat de avocatul Nicolae Fomov,

prin intermediul poștei electronice, a expediat în adresa Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, cerere cu privire la constatarea faptului implicării în campania electorală

pentru alegerile prezidențiale din 01 noiembrie 2020 și 15 noiembrie 2020 a

persoanelor străine, și anume a Președintelui României – Klaus Iohannis, Prim-

ministrului României – Ludovic Orban, Președinta formațiunii ,,Uniunea Creștin

Democrată din Germania” – Annegret Kramp-Harrenbauer (f.d. 2-3, 4-6).

Prin încheierea din 17 noiembrie 2020 Judecătoria Chișinău, sediul Centru și-a

declinat competența de la examinarea cauzei în favoarea Curții de Apel Chișinău

(f.d. 16-17).

Prin notificarea din 19 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, reclamantului

Igor Dodon s-a acordat termen până la data de 19 noiembrie 2020, ora 16.00, pentru

înlăturarea neajunsurilor la acțiunea înaintată și anume, concretizarea pretențiilor

formulate în acțiune precum și indicarea părților/pârâților la proces împotriva cărora

înaintează acțiunea (f.d. 23, 24-25).

La 19 noiembrie 2020, ora 13.07, ca răspuns la notificare în instanța de judecată

a parvenit cererea lui Igor Dodon, reprezentat de avocatul Nicolae Fomov, privind

imposibilitatea de a lichida neajunsurile invocate întrucât reclamantul a depus

acțiune în instanța de judecată de drept comun – Judecătoria Chișinău, sediul Centru

1

privind constatarea faptelor cu valoare juridică, care arbitrar și neîntemeiat și-a

declinat competența în conformitate cu prevederile art. 72 alin. (3) Cod electoral, în

cazul dat fiind intentată o altă acțiune, față de care nu sunt aplicabile prevederile

menționate (f.d. 26-27).

Prin încheierea din 20 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău acțiunea

înaintată de Igor Dodon a fost declarată inadmisibilă, din motivul neînlăturării

neajunsurilor indicate în notificarea din 19 noiembrie 2020 (f.d. 28-31).

La 21 noiembrie 2020, Igor Dodon, reprezentat de avocatul Nicolae Fomov, a

depus recurs, solicitând casarea încheierii emise de Judecătoria Chișinău, sediul

Centru prin care a fost declinată competența spre altă judecătorie, casarea încheierii

emise de Curtea de Apel Chișinău prin care s-a reținut spre examinare acțiunea

înaintată și prin care s-a declarat inadmisibilă acțiunea, soluționarea conflictului de

competență jurisdicțională, cu remiterea cauzei intentate la Judecătoria Chișinău,

sediul Centru pentru a fi examinată în fond (f.d. 34-38).

În motivarea recursului a invocat că petiționarul a depus acțiune în Judecătoria

Chișinău, sediul Centru cu solicitarea de a constata fapte cu valoare juridică, care

din motive arbitrare și neîntemeiate și-a declinat competența în temeiul art. 72 alin.

(3) Cod electoral, care nu este aplicabil cazului, iar Curtea de Apel Chișinău a reținut

cauza spre examinare în ordinea contenciosului administrativ.

Prin urmare, consideră că instanța de fond neîntemeiat a declinat competența

Curții de Apel Chișinău, pe de o parte, fiind depusă acțiune în temeiul art. 281-284

Cod de procedură civilă, astfel fiind respectată competența judecătoriei de drept

comun, pe de altă parte, declinarea competenței Curții de Apel Chișinău, reprezintă

o soluție vădit arbitrară neargumentată juridic or, Curtea de Apel Chișinău

soluționează cauzele ca instanță de fond față de hotărârile și acțiunile Comisiei

Electorale Centrale și ale Consiliului Audiovizualului, ce nu este aplicabil cazului.

A menționat că nu este justificată reținerea cauzei în ordinea contenciosului

administrativ, or reclamantul nu a contestat acțiunile sau hotărârile unei autorități

publice, dar constatarea unor fapte cu valoare juridică.

Ulterior, Curtea de Apel Chișinău prin notificarea comunicată recurentului a

solicitat înlăturarea neajunsurilor de formă a cererii de chemare în judecată, în ceea

ce privește identificarea (autorității publice) și probarea respectării căii prealabile în

cazul în care este stabilită de lege. Ca răspuns la notificare, a fost expediată o

explicație, prin care s-a evidențiat faptul că instanța de fond neîntemeiat a declinat

competența, iar reclamantul este în imposibilitate să înlăture neajunsurile invocate

de Curtea de Apel Chișinău în notificare or, a fost intentată altă acțiune față de care

nu sunt aplicabile prevederile menționate.

Instanța de apel a ignorat cele relatate și a calificat, ca nefiind înlăturate

neajunsurile invocate, declarând acțiunea drept inadmisibilă.

Recurentul nu este de acord cu încheierile emise, le califică drept arbitrare și

ilegale, solicitând casarea acestora. Consideră că prin emiterea încheierilor

contestate i-a fost îngrădit dreptul de acces liber la justiție prevăzut de art. 5 din

Codul de procedură civilă și dreptul la un proces echitabil, prevăzut de art. 6 CEDO.

În conformitate cu art. 74 alin. (6) din Codul electoral, împotriva hotărârii

instanței de judecată poate fi depus un apel în termen de o zi de la pronunțare, iar

împotriva deciziei instanței de apel – un recurs în termen de o zi de la pronunțare.

2

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 20 noiembrie

la 21 noiembrie 2020, este în termen.

În conformitate cu art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța

competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de

judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la

proces.

În prezenta cauză instanța nu a considerat oportun de a cita participanții la

proces pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs.

Examinând recursul, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție îl consideră neîntemeiat și care urmează a fi respins,

din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând

recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie de respingere a

recursului.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

menționează că obiectul recursului vizează legalitatea încheierii din 20 noiembrie

2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care acțiunea înaintată de Igor Dodon cu privire

la constatarea faptului implicării în campania electorală pentru alegeri prezidențiale

din 01 noiembrie 2020 și 15 noiembrie 2020 a fost declarată inadmisibilă în temeiul

prevederilor art. 207 alin. (2) lit. h) din Codul administrativ, cât și încheierii din 17

noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru prin care a fost declinată

competența de examinare a cererii depuse de avocatul Nicolae Fomov, în interesele

lui Igor Dodon, cu transmiterea cererii către Curtea de Apel Chișinău, pentru

examinare, conform competenței jurisdicționale materiale.

Totodată, din motivarea actului judecătoresc ce constituie obiectul prezentului

recurs, se desprinde că acțiunea înaintată nu corespunde exigențelor legale, iar

reclamantul nu a înlăturat neajunsurile invocate de către instanță, deși la data de 19

noiembrie 2020, a expediat în adresa instanței răspuns la notificare, exprimându-și

în acel răspuns doar dezacordul cu soluția Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d.

28-31).

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că încheierile recurate sunt adoptate în conformitate cu normele

de drept procedural care reglementează acțiunile instanțelor de judecată la acea fază

a procesului, pornind de la următoarele.

Colegiul reține că potrivit art. 189 alin. (1) din Codul administrativ, orice

persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă

a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.

Conform art. 207 alin. (1) din Codul administrativ, instanța verifică din oficiu

dacă sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în contenciosul

administrativ.

În corespundere cu alin. (2) lit. h) din același articol, acțiunea în contencios

administrativ se declară inadmisibilă în special când cererea de chemare în judecată

nu corespunde cerințelor prevăzute la art. 211 alin. (1) și (2) și art. 212 alin. (1) și

reclamantul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanța de judecată.

3

Art. 211 alin. (1) din Codul administrativ, prevede că în cererea de chemare în

judecată se indică instanța la care a fost depusă; numele și prenumele sau denumirea

reclamantului, domiciliul sau sediul acestuia; dacă reclamantul este o persoană

juridică, se indică datele bancare și codul fiscal; numele și prenumele

reprezentantului legal sau împuternicit și adresa lui, în cazul în care cererea se

depune de un reprezentant; denumirea pîrîtului în calitate de autoritate publică și

sediul acesteia; pretențiile reclamantului; circumstanțele de fapt și de drept pe care

reclamantul își întemeiază pretenția; enumerarea tuturor probelor pe care

reclamantul le deține și le poate prezenta; datele despre respectarea procedurii

prealabile, dacă o astfel de procedură este prevăzută de lege.

Conform art. 213 din Codul administrativ, dacă cererea de chemare în judecată

nu corespunde prevederilor art. 211 alin. (1) și (2) și ale art. 212 alin. (1), judecătorul

stabilește reclamantului un termen pentru înlăturarea neajunsurilor. Dacă

reclamantul a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanță, cererea se

consideră depusă la data inițială.

La rândul său, art. 216 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, prescrie că pentru

pregătirea dezbaterilor judiciare, judecătorul sau, în cazul instanței colegiale,

judecătorul raportor efectuează următoarele acțiuni: efectuează orice alte acte de

procedură necesare pentru examinarea cauzei de contencios administrativ, după

posibilitate într-o singură ședință de judecată.

Potrivit art. 219 alin. (2) din Codul administrativ, instanța de judecată depune

eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor neclare,

depunerea corectă a cererilor, completarea datelor incomplete și pentru depunerea

tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării de fapt. Instanța de

judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu au fost

discutate de participanții la proces.

Analizând acțiunea în contencios administrativ, Curtea de Apel Chișinău a

constatat că reclamantul Igor Dodon urma să invoce în cererea depusă pretenții clare,

precum și să indice participanții/pârâții la proces împotriva cărora înaintează

acțiunea.

În rezultat, instanța a stabilit termen reclamantului, până la data de 19 noiembrie

2020, ora 16.00, pentru prezentarea cererii de concretizare a pretențiilor din acțiune

și indicarea participanților la proces (f.d. 23).

Notificarea respectivă a fost expediată în adresa reclamantului Igor Dodon prin

intermediul poștei electronice la 19 noiembrie 2020, ora 09.22, iar la ora 09.23 de

către reclamant a fost confirmată recepționarea mesajului (f.d. 24-25).

În pofida faptului recepționării notificării Curții de Apel Chișinău, reclamantul

nu a înlăturat neajunsurile invocate de către instanță, însă la 19 noiembrie 2020, ora

13.07 a expediat în adresa instanței un răspuns la notificare, exprimându-și doar

dezacordul cu încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care a fost

declinată competența la examinarea prezentei cauze (f.d. 26, 27).

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ constată că în termenul stabilit de instanța de judecată,

reclamantul Igor Dodon, reprezentat de avocatul Nicolae Fomov, nu a înlăturat

neajunsurile indicate, ceea ce în mod justificat a generat declararea inadmisibilității

acțiunii.

4

Or, așa cum în mod corect a reținut Curtea de Apel Chișinău, reclamantul nu a

acționat cu diligență în vederea realizării eficiente a dreptului său de acces la justiție,

acestuia revenindu-i obligația pozitivă de a înlătura neajunsurile acțiunii în termenul

limită acordat de instanță, fapt ce la caz nu a fost realizat.

În context, este de notat că potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor

Omului, participanții procesului de judecată urmează să-și asume un rol activ,

urmărind cu diligență derularea procesului său și să dispună cu bună-credință de

drepturile sale procedurale, pe când la caz reclamantul a demonstrat o neglijență a

drepturilor sale procedurale, prin urmare instanța nu poate accepta o asemenea

omisiune or, aceasta contravine legislației naționale și internaționale.

Sub acest aspect, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ remarcă și faptul că reclamantul Igor Dodon, reprezentat

de avocatul Nicolae Fomov, avea obligația de a întreprinde toate măsurile necesare,

după cum sugerează și jurisprudența CEDO (Van Harn versus Germany, nr. 7557/03

din 11 septembrie 2007), de a proteja drepturile sale de acces la instanță, fapt ignorat,

care în consecință a generat inadmisibilitatea acțiunii.

Argumentul recurentului precum că i-a fost îngrădit accesul liber la justiție și

încălcat dreptul la un proces echitabil prin declararea inadmisibilă a acțiunii, nu

poate fi reținut dat fiind faptul că instanța de judecată a acționat în conformitate cu

prevederile legale, verificând în corespundere cu art. 207 alin. (1) din Codul

administrativ, din oficiu, dacă sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea

acțiunii.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că examinarea admisibilității după criteriul instituit de art. 207 din Codul

administrativ, constituie o garanție a aplicării principiului prevăzut de articolul 6 §

1 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului, iar potrivit jurisprudenței

constante a Curții Europene a Drepturilor Omului, stabilirea unor condiții de

admisibilitate pentru introducerea acțiunilor în justiție nu constituie o încălcare a

accesului liber la justiție (Gheorghiță vs Republica Moldova, 2 iulie 2019, § 27).

Cât privesc argumentele recursului precum că instanța de fond neîntemeiat a

declinat competența cauzei nominalizate în favoarea Curții de Apel Chișinău,

totodată nu este justificată nici reținerea cauzei în ordinea contenciosului

administrativ, deoarece reclamatul nu a contestat acțiunile sau hotărârile unei

autorități publice, ci a solicitat constatarea unor fapte cu valoare juridică, acestea

sunt neîntemeiate și urmează a fi respinse, or, din analiza materialelor cauzei și, în

special a cererii de chemare în judecată rezultă că reclamantul Igor Dodon,

reprezentat de avocatul Nicolae Fomov, înaintând prezenta acțiune în materie

electorală a solicitat instanței de judecată prin prisma art. 71–73 Cod electoral

constatarea faptului implicării în campania electorală pentru alegerile prezidențiale

din 01 noiembrie 2020 și 15 noiembrie 2020 a persoanelor străine, și anume a

Președintelui României – Klaus Iohannis, Prim-ministrului României – Ludovic

Orban, Președinta formațiunii ,,Uniunea Creștin Democrată din Germania” –

Annegret Kramp-Harrenbauer.

Prin urmare, având în vedere obiectul prezentei cauze, precum și temeiurile de

fapt și de drept invocate de reclamant în acțiune, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că competența

5

materială sub aspect procesual, aparține completelor specializate în materie de

contencios administrativ și nu de materie civilă.

Aceasta deoarece litigiul în speță este reglementat de norme juridice electorale,

reglementate de Codul electoral, iar toate litigiile cu caracter electoral urmează a fi

examinate în ordinea contenciosului administrativ, întrucât cerințele înaintate în

instanța de judecată întru apărarea drepturilor electorale sunt cerințe care rezultă din

raporturi administrative și, ținând cont de specificul lor, necesită a fi examinate și

soluționate în termene foarte restrânse.

Totodată, este de menționat că cerințele din prezenta acțiune se referă la acțiuni

care s-au desfășurat în cadrul alegerilor prezidențiale și sunt reglementate de

prevederile Codului electoral.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul reține prevederile art. 71 alin. (1) Cod

electoral, conform cărora alegătorii și concurenții electorali pot contesta

acțiunile/inacțiunile și hotărîrile consiliilor și birourilor electorale și

acțiunile/inacțiunile concurenților electorali. Depunerea cererii în instanța de

judecată trebuie precedată de contestarea prealabilă în organul electoral ierarhic

superior organului al cărui act se contestă, cu excepția contestațiilor privind

acțiunile/inacțiunile concurenților electorali, depuse direct în instanța de judecată, și

a contestațiilor ce se referă la exercitarea dreptului la vot sau la administrarea

alegerilor depuse la biroul electoral în ziua alegerilor.

Iar în temeiul art. 72 alin. (1) și (3) Cod electoral, acțiunile/inacțiunile și

hotărîrile organelor electorale pot fi contestate la organul electoral ierarhic superior,

iar acțiunile/inacțiunile concurenților electorali – direct în instanța de judecată, în

termen de 3 zile calendaristice de la data săvîrșirii acțiunii/identificării inacțiunii sau

adoptării hotărîrii. Termenul de depunere se calculează începînd cu ziua următoare

zilei în care a fost săvîrșită acțiunea, a fost identificată inacțiunea sau a fost adoptată

hotărîrea. Contestațiile privind acțiunile și hotărîrile Comisiei Electorale Centrale și

ale Consiliului Coordonator al Audiovizualului se depun, fără respectarea procedurii

prealabile, la Curtea de Apel Chișinău în termen de 3 zile calendaristice de la data

săvîrșirii acțiunii sau adoptării hotărîrii.

Din aceste considerente, Judecătoria Chișinău, sediul Centru corect prin

încheierea din 17 noiembrie 2020, și-a declinat competența de la examinarea

prezentei cauze în favoarea Curții de Apel Chișinău.

Referitor la argumentul recursului precum că Curtea de Apel Chișinău greșit a

reținut prin încheiere cauza sus-indicată spre examinare, acestea sunt neîntemeiate

și urmează a fi respinse, deoarece la materialele cauzei nu există un asemenea act

procedural, întrucât în speță acțiunea nu a trecut testul de admisibilitate, fiind

declarată inadmisibilă.

Cât privește solicitarea invocată în recurs cu privire la soluționarea conflictului

de competență jurisdicțională cu remiterea cauzei în Judecătoria Chișinău, sediul

Centru pentru a fi examinată în fond, Colegiul reține că pornind de la faptul că un

prim aspect al procesului echitabil este înfăptuirea justiției de către un tribunal

învestit de lege, adică în primul rând având competență clar stabilită de legea

națională, anume instanța de judecată în fața căreia a apărut conflictul de competență

suspendă din oficiu procesul și prezintă dosarul instanței competente să soluționeze

conflictul de competență, condiții însă care nu se atestă la caz.

6

Luând în considerație cele expuse, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție concluzionează că argumentele invocate

în recurs sunt neîntemeiate, fapt pentru care recursul urmează a fi respins cu

menținerea încheierilor contestate.

În conformitate cu art. 230, 243 alin. (1) lit. b), alin. (2) Cod administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul depus de Igor Dodon, reprezentat de avocatul Nicolae

Fomov.

Se mențin încheierea din 17 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru și încheierea din 20 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de

contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Igor Dodon

privind constatarea faptului implicării în campania electorală pentru alegerile

prezidențiale din 01 noiembrie 2020 și 15 noiembrie 2020.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

7