3r-347/20 — constatarea faptului transportarii organizate a alegatorilor la sectiile de votare si constatarea faptului temunerarii alegatorilor in cadrul alegerilor prezidentiale

3r-347/20 — constatarea faptului transportarii organizate a alegatorilor la sectiile de votare si constatarea faptului temunerarii alegatorilor in cadrul alegerilor prezidentiale (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3r-347/20

Instanța de fond: Curtea de Apel Chișinău (jud: A.Minciuna, E.Palanciuc, V.Negru)

D E C I Z I E

26 noiembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Svetlana Filincova

Nicolae Craiu

examinând recursul depus de Igor Dodon, reprezentat de avocatul Nicolae

Fomov,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Igor Dodon privind constatarea faptului transportării organizate a alegătorilor la

secțiile de votare în cadrul alegerilor prezidențiale, turul II din 15 noiembrie 2020

și constatarea faptului remunerării alegătorilor în cadrul alegerilor prezidențiale,

turul II din 15 noiembrie 2020, în sensul determinării exprimării votului pentru un

anumit candidat,

împotriva încheierii din 17 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, prin care a fost declinată competența de la examinarea prezentei cauze în

favoarea Curții de Apel Chișinău, și a

încheierii din 20 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care acțiunea

înaintată de Igor Dodon, reprezentat de avocatul Nicolae Fomov a fost declarată

inadmisibilă,

c o n s t a t ă:

La data de 16 noiembrie 2020, Igor Dodon, reprezentat de avocatul Nicolae

Fomov a depus în temeiul art. 71 – 73 Cod electoral în Judecătoria Chișinău, sediul

Centru cerere de chemare în judecată în materie electorală, solicitând constatarea

faptului transportării organizate a alegătorilor la secțiile de votare în cadrul

alegerilor prezidențiale turul II din 15 noiembrie 2020 și constatarea faptului

remunerării alegătorilor în cadrul alegerilor prezidențiale, turul II din 15 noiembrie

2020, în sensul determinării exprimării votului pentru un anumit candidat (f.d.3-5).

Prin încheierea din 17 noiembrie 2020, Judecătoria Chișinău, sediul Centru, a

fost declinată competența de la examinarea prezentei cauze în favoarea Curții de

Apel Chișinău (f.d.11-13).

Prin încheierea din 20 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, acțiunea

depusă de Igor Dodon, reprezentat de avocatul Nicolae Fomov privind constatarea

faptului transportării organizate a alegătorilor la secțiile de votare în cadrul

alegerilor prezidențiale, turul II din 15 noiembrie 2020 și constatarea faptului

1

remunerării alegătorilor în cadrul alegerilor prezidențiale, turul II din 15 noiembrie

2020, în sensul determinării exprimării votului pentru un anumit candidat, a fost

declarată inadmisibilă în temeiul prevederilor art. 207 alin. (2) lit. h) Cod

administrativ.

Invocând ilegalitatea acestei încheieri, la data de 21 noiembrie 2020, Igor

Dodon, reprezentat de avocatul Nicolae Fomov a contestat-o cu recurs, solicitând

admiterea recursului, casarea integrală a încheierii din 17 noiembrie 2020, prin

care Judecătoria Chișinău, sediul Centru și-a declinat competența de la examinarea

prezentei cauze în favoarea Curții de Apel Chișinău și a încheierilor emise de

Curtea de Apel Chiținău, prin care s-a reținut spre examinare acțiunea enunțată și

prin care acțiunea fost declarată inadmisibilă și soluționarea conflictului de

competență jurisdicțională cu remiterea cauzei în Judecătoria Chișinău, sediul

Centru pentru a fi examinată în fond.

În susținerea recursului s-a invocat dezacordul cu încheierile contestate,

considerându-le ilegale și neîntemeiate pe motiv că au fost emise cu încălcarea

normelor de drept procedural, or, instanțele de judecată urmau să țină cont de

normele de drept naționale, cât și de practica CEDO în vederea neîngrădirii

dreptului privind accesul liber la justiție.

În acest context a menționat că instanța de fond neîntemeiat a declinat

competența spre Curtea de Apel Chișinău, pe de o parte, fiind depusă acțiune în

temeiul art. 281 - 284 Cod de procedură civilă, astfel fiind perfect respectată

jurisdicția judecătoriei de drept comun, pe de altă parte, declinarea spre Curtea de

Apel Chișinău, reprezintă o soluție vădit arbitrară care nu dispune nici de o

argumentare juridică, or, curtea de apel soluționează cauzele ca instanța de fond

doar față de hotărârile și acțiunile Comisiei Electorale Centrale și a Consiliului

Audiovizualului, ce nu este aplicabil speței.

Mai mult, dacă să admitem că acțiunea intentată este de competența Curții de

apel, ca instanță de fond, nu este justificată reținerea cauzei în ordinea

contenciosului administrativ, or, reclamatul nu a contestat acțiunile sau hotărârile

unei autorități publice, ci a solicitat constatarea unor fapte cu valoare juridică.

Recurentul a menționat că ulterior, instanța de apel i-a comunicat o notificare,

prin care a solicitat înlăturarea neajunsurilor de formă a cererii de chemare în

judecată, în ceea ce privește identificarea pârâtului (autorității publice) și probarea

respectării căii prealabile în cazul în care este stabilită de lege.

Ca răspuns la notificarea respectivă, a fost expediată o explicație, prin care s-a

evidențiat faptul că, instanța de fond neîntemeiat a declinat competența, iar

reclamantul/petiționarul este în imposibilitate să înlăture neajunsurile invocate de

instanța de apel în notificare, or, a fost intentată altă acțiune, față de care nu sunt

aplicabile prevederile menționate.

Totodată, a fost comunicat instanței de apel că, în speță urmează a fi invocat

conflictul negativ de competență, or, cauza nu urmează să fie judecată de curtea de

apel ca instanță de fond, în ordinea contenciosului administrativ, or,

reclamantul/petiționarul a intentat alt fel de acțiune, și anume constatarea faptelor

cu valoare juridică (în cererea depusă nu este indicat nici un pârât), iar asupra

temeiniciei solicitărilor respective urmează să se expună instanța de fond de drept

2

comun. Însă, instanța de apel a ignorat cele relatate și a calificat ca nefiind

înlăturate neajunsurile invocate, iar în final greșit a declarat acțiunea inadmisibilă.

În astfel de circumstanțe, sesizăm caracterul arbitrar al încheierii emise de

Judecătoria Chișinău, sediul Centru, prin care s-a declinat competența spre Curtea

de Apel Chișinău, precum și caracterul arbitrar al încheierilor emise de Curtea de

Apel Chișinău, prin care s-a reținut spre examinare acțiunea intentată, și ca

consecință încheierea prin care s-a declarat acțiunea inadmisibilă.

În lumina celor relatate supra pentru a nu îngrădi accesul liber la justiție,

prevăzut de art. 5 Cod de procedură civilă și dreptul la un proces echitabil,

depunem prezenta cerere de recurs, solicitând admiterea acestuia în sensul declarat.

În conformitate cu art. 74 alin. (6) Cod electoral, împotriva hotărârii instanței

de judecată poate fi depus un apel în termen de o zi de la pronunțare, iar împotriva

deciziei instanței de apel - un recurs în termen de o zi de la pronunțare.

Colegiul reține că, ținând cont de domeniul specific de activitate a legislației

electorale, actul judecătoresc împotriva căruia poate fi depus apel sau recurs în

temeiul art. 74 alin. (6) Cod electoral, urmează a fi privit lato sensu. Aceasta

deoarece legislația electorală stabilește termene restrânse de examinare și

soluționare a litigiilor electorale, de aceea atât recursul împotriva încheierii

judecătorești, cât și cel depus împotriva hotărârii instanței de fond sau a deciziei

instanței de apel se vor depune în termen de o zi de la pronunțare.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată în data de 20

noiembrie 2020, iar încheierea din 17 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, prin care a fost declinată competența de la examinarea prezentei

cauze în favoarea Curții de Apel Chișinău se contestă odată cu fondul cauzei.

Astfel, pentru a nu îngrădi dreptul de acces la justiție, recursul depus la data

de 21 noiembrie 2020 (f.d.30) de către Igor Dodon, reprezentat de avocatul Nicolae

Fomov, este în termen.

În conformitate cu art. 243 alin. (2) Cod administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

În speță, Colegiul nu consideră oportun de a cita participanții la proces pentru

a se pronunța cu privire la argumentele invocate în recurs, deoarece criticele

recurentului Igor Dodon au fost expuse cu suficientă claritate.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul

neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea încheierilor contestate.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, examinând

recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele

decizii: respinge recursul.

Din conținutul recursului depus de Igor Dodon, reprezentat de avocatul

Nicolae Fomov, rezultă că recurentul nu este de acord cu încheierea din 20

noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care acțiunea înaintată de ultimul a

fost declarată inadmisibilă, în temeiul art. 207 alin. (2) lit. h) Cod administrativ și

cu încheierea din 17 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin

3

care a fost declinată competența de la examinarea prezentei cauze în favoarea

Curții de Apel Chișinău.

Totodată, din motivarea actului judecătoresc ce constituie obiectul

prezentului recurs, se desprinde că acțiunea înaintată nu corespunde exigențelor

legale, iar reclamantul nu a înlăturat neajunsurile invocate de către instanță, deși la

data de 19 noiembrie 2020, a expediat în adresa instanței răspuns la notificare,

exprimîndu-și în acel răspuns doar dezacord-ul cu soluția Judecătoriei Chișinău

(sediul Centru) (f.d.24-28).

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că încheierile recurate sunt adoptate în conformitate

cu normele de drept procedural care reglementează acțiunile instanțelor de

judecată la acea fază a procesului, pornind de la următoarele.

Colegiul reține că potrivit art. 189 alin. (1) Cod administrativ, orice persoană

care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei

autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.

La rândul său, conform art. 207 alin. (1) Cod administrativ, instanța verifică

din oficiu dacă sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în

contenciosul administrativ. În corespundere cu alin. (2) lit. h) din același articol,

acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special când cererea

de chemare în judecată nu corespunde cerințelor prevăzute la art. 211 alin. (1) și

(2) și art.212 alin.(1) și reclamantul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit

de instanța de judecată.

Articolul 211 alin. (1) lit. d) și e) Cod administrativ, prevede că în cererea de

chemare în judecată se indică denumirea pîrîtului în calitate de autoritate publică și

sediul acesteia, precum și pretențiile reclamantului.

Conform art. 213 Codul administrativ, dacă cererea de chemare în judecată

nu corespunde prevederilor art. 211 alin. (1) și (2) și ale art. 212 alin. (1),

judecătorul stabilește reclamantului un termen pentru înlăturarea neajunsurilor.

Dacă reclamantul a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanță, cererea

se consideră depusă la data inițială.

La acest capitol, Colegiul reține la caz și prevederile art. 216 alin. (1) lit. d)

Cod administrativ, conform cărora pentru pregătirea dezbaterilor judiciare,

judecătorul sau, în cazul instanței colegiale, judecătorul raportor efectuează

următoarele acțiuni: efectuează orice alte acte de procedură necesare pentru

examinarea cauzei de contencios administrativ, după posibilitate într-o singură

ședință de judecată.

Iar potrivit art. 219 alin. (2) din Codul administrativ, instanța de judecată

depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor neclare,

depunerea corectă a cererilor, completarea datelor incomplete și pentru depunerea

tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării de fapt. Instanța de

judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu au fost

discutate de participanții la proces.

Prin urmare, analizând pretențiile reclamantului, prima instanță a constatat că

cerințele formulate nu se potrivesc art. 206 din Codul administrativ, care indică

felurile acțiunilor în contencios administrativ, deoarece reclamantul nu a

4

concretizat acțiunea prin prisma art. 206 Cod administrativ și nu a indicat către ce

părți a fost îndreptată.

Astfel, în temeiul dispozițiilor art. 219 alin. (1), art. 213, art. 211 alin. (1) lit.

d) și e) și art. 206 din Codul administrativ, instanța a stabilit termen reclamantului,

până la data de 19 noiembrie 2020 ora 16:00, pentru formularea corectă a acțiunii

în contencios administrativ. Totodată, reclamantului i-a fost explicat că în cazul în

care nu va fi formulată corect acțiunea care se impune din punct de vedere

procesual, acțiunea în contencios administrativ va fi declarată inadmisibilă, în

temeiul art. 207 alin. (2) lit. h) din Codul administrativ.

În această ordine, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ constată că în termenul stabilit de instanța de judecată,

reclamantul Igor Dodon, reprezentat de avocatul Nicolae Fomov nu a înlăturat

neajunsurile, ceea ce în mod justificat a generat declararea inadmisibilității

acțiunii. Or, așa cum în mod corect a reținut Curtea de Apel Chișinău, reclamantul

nu a acționat cu diligență în vederea realizării eficiente a dreptului său de acces la

justiție, acestuia revenindu-i obligația pozitivă de a înlătura neajunsurile acțiunii în

termenul limită acordat de instanță, fapt ce în speță nu a fost realizat.

Cât privesc argumentele recursului precum că instanța de fond neîntemeiat a

declinat competența cauzei nominalizate în favoarea Curții de Apel Chișinău,

totodată nu este justificată nici reținerea cauzei în ordinea contenciosului

administrativ, deoarece reclamatul nu a contestat acțiunile sau hotărârile unei

autorități publice, ci a solicitat constatarea unor fapte cu valoare juridică, acestea

sunt neîntemeiate și urmează a fi respinse, or, din analiza materialelor cauzei și, în

special a cererii de chemare în judecată rezultă că reclamantul Igor Dodon,

reprezentat de avocatul Nicolae Fomov înaintând prezenta acțiune în materie

electorală a solicitat instanței de judecată prin prisma art. 71-73 Cod electoral

constatarea faptului transportării organizate a alegătorilor la secțiile de votare în

cadrul alegerilor prezidențiale, turul II din 15 noiembrie 2020 și constatarea

faptului remunerării alegătorilor în cadrul alegerilor prezidențiale, turul II din 15

noiembrie 2020, în sensul determinării exprimării votului pentru un anumit

candidat.

Prin urmare, având în vedere obiectul prezentei cauze, precum și temeiurile

de fapt și de drept invocate de reclamant în acțiune, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că competența

materială sub aspect procesual, aparține completelor specializate în materie de

contencios administrativ și nu de materie civilă.

Aceasta deoarece litigiul în speță este reglementat de norme juridice

electorale, reglementate de Codul electoral, iar toate litigiile cu caracter electoral

urmează a fi examinate în ordinea contenciosului administrativ, întrucât cerințele

înaintate în instanța de judecată întru apărarea drepturilor electorale sunt cerințe

care rezultă din raporturi administrative și, ținând cont de specificul lor, necesită a

fi examinate și soluționate în termene foarte restrânse.

Totodată, este de menționat că cerințele din prezenta acțiune se referă la

acțiuni care s-au desfășurat în cadrul turului II al alegerilor prezedențiale și sunt

reglementate de prevederile Codului electoral.

5

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul reține prevederile art. 71 alin. (1) Cod

electoral, conform cărora alegătorii și concurenții electorali pot contesta

acțiunile/inacțiunile și hotărîrile consiliilor și birourilor electorale și

acțiunile/inacțiunile concurenților electorali. Depunerea cererii în instanța de

judecată trebuie precedată de contestarea prealabilă în organul electoral ierarhic

superior organului al cărui act se contestă, cu excepția contestațiilor privind

acțiunile/inacțiunile concurenților electorali, depuse direct în instanța de judecată,

și a contestațiilor ce se referă la exercitarea dreptului la vot sau la administrarea

alegerilor depuse la biroul electoral în ziua alegerilor.

Iar în temeiul art. 72 alin. (1) și (3) Cod electoral, acțiunile/inacțiunile și

hotărîrile organelor electorale pot fi contestate la organul electoral ierarhic

superior, iar acțiunile/inacțiunile concurenților electorali – direct în instanța de

judecată, în termen de 3 zile calendaristice de la data săvîrșirii acțiunii/identificării

inacțiunii sau adoptării hotărîrii. Termenul de depunere se calculează începînd cu

ziua următoare zilei în care a fost săvîrșită acțiunea, a fost identificată inacțiunea

sau a fost adoptată hotărîrea. Contestațiile privind acțiunile și hotărîrile Comisiei

Electorale Centrale și ale Consiliului Coordonator al Audiovizualului se depun,

fără respectarea procedurii prealabile, la Curtea de Apel Chișinău în termen de 3

zile calendaristice de la data săvîrșirii acțiunii sau adoptării hotărîrii.

Din aceste considerente, Judecătoria Chișinău, sediul Centru corect prin

încheierea din 17 noiembrie 2020, și-a declinat competența de la examinarea

prezentei cauze în favoarea Curții de Apel Chișinău.

Referitor la argumentul recursului precum că Curtea de Apel Chișinău greșit

a reținut prin încheiere cauza sus-indicată spre examinare, acestea sunt

neîntemeiate și urmează a fi respinse, deoarece la materialele cauzei nu există un

asemenea act procedural, întrucât în speță acțiunea nu a trecut testul de

admisibilitate, fiind declarată inadmisibilă.

Cât privește solicitarea invocată în recurs cu privire la soluționarea

conflictului de competență jurisdicțională cu remiterea cauzei în Judecătoria

Chișinău, sediul Centru pentru a fi examinată în fond, Colegiul reține că pornind

de la faptul că un prim aspect al procesului echitabil este înfăptuirea justiției de

către un tribunal învestit de lege, adică în primul rând având competență clar

stabilită de legea națională, anume instanța de judecată în fața căreia a apărut

conflictul de competență suspendă din oficiu procesul și prezintă dosarul instanței

competente să soluționeze conflictul de competență, condiții însă care nu se atestă

la caz.

Luând în considerație cele expuse, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție concluzionează că argumentele

invocate în recurs sunt neîntemeiate, fapt pentru care recursul urmează a fi respins

cu menținerea încheierilor contestate.

În conformitate cu art. 230, 243 alin. (1) lit. b), alin. (2) Cod administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

decide :

6

Se respinge recursul depus de Igor Dodon, reprezentat de avocatul Nicolae

Fomov.

Se mențin încheierea din 17 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru și încheierea din 20 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de

contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Igor Dodon

privind constatarea faptului transportării organizate a alegătorilor la secțiile de

votare în cadrul alegerilor prezidențiale, turul II din 15 noiembrie 2020 și

constatarea faptului remunerării alegătorilor în cadrul alegerilor prezidențiale, turul

II din 15 noiembrie 2020, în sensul determinării exprimării votului pentru un

anumit candidat.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Svetlana Filincova

Nicolae Craiu

7