2ra-1618/20 — încasarea prejudiciului

Dosarul nr. 2ra-1618/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. D. Sușchevici)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. I. Secrieru, Iu. Cotruță, V. Mihaila)

ÎNCHEIERE

25 noiembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de Ivan Catranji, reprezentat de

avocatul Stela Sandu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ivan Catranji

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la repararea

prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 15 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 11octombrie 2019, Catranji Ivan, reprezentant de avocatul Stela Sandu, a

depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii

Moldova solicitând încasarea de la bugetul de stat a sumei de 50000 de lei cu titlu

de prejudiciu moral.

În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că, în data de 28 martie 2018 de

către Procurorul PCCOCS, a fost emisă ordonanța de pornire a urmăririi penale în

baza art.46, 224 alin.(1) Cod penal, iar conform procesului-verbal de reținere din 29

martie 2018 a fost reținut. La 31 martie 2018 prin încheierea Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, i-a fost aplicată măsura preventivă – arestul preventiv pe un termen

de 30 zile. Prin decizia din 18 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost menținută

încheierea din 31 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. Prin încheierea

din 27 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost prelungită măsura

preventivă - arestul preventiv pe un termen de 30 zile, care a fost menținută prin

decizia din 21 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău.

Ulterior prin încheierea din 24 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

a fost prelungită măsura preventivă - arestul preventiv pe un termen de 30 zile, iar

prin decizia din 06 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost menținută încheierea

din 24 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. Prin încheierea din 19 iunie

2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, menținută prin decizia din 10 iulie 2018 a

Curții de Apel Bălți, a fost prelungită măsura preventivă - arestul preventiv pe un

termen de 30 zile.

Reclamantul a afirmat că, în data de 24 iulie 2018, de către Judecătoria Bălți,

sediul Central, a fost emisă sentința prin care a fost recunoscut vinovat de comiterea

infracțiunii prevăzute de art.46, 224 alin.(1) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă

1

sub formă de amendă în mărime de 600 unități convenționale. De către procurorul

în Procuratura pentru Combaterea Crimelor Organizate și Cauze Speciale, Oficiul

nord, a fost declarat apel împotriva sentinței din 24 iulie 2018 a Judecătoriei Bălți,

sediul Central. La 05 decembrie 2018 a fost emisă decizia Curții de Apel Bălți prin

care a fost respins ca fiind nefundat apelul declarat de către procurorul în Procuratura

pentru Combaterea Crimelor Organizate și Cauze Speciale, Oficiul nord, fiind

menținută sentința instanței de fond fără modificări. Prin decizia din 10 aprilie 2019

a Curții Supreme de Justiție s-a decis inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de

procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, împotriva deciziei din 05

decembrie 2018 a Colegiului Penal al Curții de Apel Bălți, în cauza penală privind

Catranji Ivan Andrei ca vădit neîntemeiat.

Reclamantul a declarat că, este evident că i-au fost aplicate măsurile de rigoare

contrar legislației, însă nu a fost luat în considerare faptul că infracțiunea de care a

fost condamnat, face parte din categoria infracțiunilor mai puțin grave și nici nu

urma a fi aplicată arestarea preventivă. Or, a fost condamnat pentru comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 224 alin.(1) Cod penal ce prevede pedeapsă cu

închisoare de până la 3 ani, iar conform art. 16 alin.(3) Cod penal, această infracțiune

face parte din categoria infracțiunilor mai puțin grave. Astfel, a considerat că în

privința sa ilegal a fost aplicată cea mai drastică măsură preventivă - arestul

preventiv, ilegal a fost privat de libertate. Or, conform art. 176 alin.(2) Cod de

procedură penală, arestarea preventivă se aplică numai persoanei care se bănuiește

sau se învinuiește de săvârșirea unei infracțiuni grave, deosebit de grave sau

excepțional de grave, clasificate conform prevederilor art. 16 Cod penal.

Reclamantul a precizat că la fiecare ședință de judecată, în care se examina

chestiunea privind prelungirea măsurii preventive, a invocat acest fapt în fața

instanțelor de judecată, însă nu au fost auziți. În speță, arestarea sa a fost una ilegală

și neprevăzută de lege.

De asemenea, a indicat că din prevederile legii rezultă prezumția, precum că

persoana trebuie să fie liberă decât dacă autoritățile statului pot dovedi că există

temeiuri relevante și suficiente care să justifice detenția. Astfel, la aplicarea

normelor privind reținerea, arestarea preventivă, instanțele judecătorești și organele

de urmărire penală sunt obligate să-și desfășoare activitatea, astfel încât nicio

persoană să nu fie lipsită de libertate în mod arbitral sau fără ca acest lucru să fie

absolut necesar.

Prin reparația echitabilă instituită ca obligația statelor membre ale Consiliului

Europei printre altele se înțelege recunoașterea dreptului încălcat și achitarea

victimei violării prejudiciului moral și cheltuielile legate de apărarea drepturilor sale.

Pentru examinarea prezentului litigiu, a suportat cheltuieli de asistență juridică în

mărime de 1000 lei, conform bonului de plată seria DAA nr. 13758665 din 17 august

2018 cheltuieli care urmează a fi încasate de la bugetul de stat.

Prin hotărârea din 12 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

s-a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Ivan

Catranji împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la

încasarea prejudiciului moral în mărime de 50000, 00 de lei.

Prin decizia din 15 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

cererea de apel depusă de Ivan Catranji, reprezentat de avocatul Stela Sandu și s-a

menținut hotărârea din 12 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

2

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, la caz, nu sunt întrunite

condițiile prevăzute de Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998, privind repararea

prejudiciului cauzat, or, prin sentința din 24.07.2018 a Judecătoriei Bălți, sediul

Central, Catranji Ivan Andrei a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art.46, 224 alin.(1) CP, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de

amendă în mărime de 600 u.c, iar prin decizia din 05.12.2018 a Curții de Apel Bălți

apelul declarat de Procurorul în Procuratura pentru Combaterea Crimelor Organizate

și Cauze Speciale împotriva sentinței Judecătoriei Bălți, sediul Central din

24.07.2018 s-a respins ca nefondat, cu menținerea sentinței instanței de fond fără

modificări. La fel, s-a reținut faptul că, potrivit Deciziei Curții Supreme de Justiție

s-a declarat inadmisibil recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de

circumscripție Bălți, împotriva deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Bălți din

05.112.2018, în cauza penală privindu-l pe Catranji Ivan Andrei, ca vădit

neîntemeiat.

Instanța de apel a considerat că prima instanță just a stabilit că reclamantul

Catranji Ivan nu este în drept de a pretinde repararea prejudiciului cauzat în urma

acțiunilor ilicite ale organelor de urmărire penală, procuraturii și instanțelor

judecătorești, or, în privința reclamantului a fost emisă o sentință de condamnare,

care a fost menținută de instanțele ierarhic superioare.

Succesiv instanța de apel nu a reținut ca temei de admitere a prezentei cereri de

chemare în judecată faptul că infracțiunea de care a fost condamnat reclamantul face

parte din categoria infracțiunilor mai puțin grave, nici nu urma a fi aplicată arestarea

preventiv, or, în privința reclamantului nu a fost emisă o sentință de achitare/scoatere

de sub urmărire penală sau o încheiere/decizie care să ateste ilegalitatea măsurii

preventive aplicate.

Corespunzător, în circumstanțele în care în privința reclamantului a fost emisă

o sentință de condamanare, instanța de apel a concluzionat că prima instanță just a

conchis că în speță nu survine răspunderea Statului pentru prejudiciul cauzat lui

Catranji Ivan Andrei, or, în speță nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art.3 și

art.6 din Legea nr.1545-XIII din 25 februarie 1998, iar pretenția reclamantului cu

privire la repararea prejudiciului moral urmează a fi respinsă, ca neîntemeiată.

La 01 octombrie 2020, prin intermediul poștei (f.d.135), Ivan Catranji,

reprezentat de avocatul Stela Sandu, a depus cerere de recurs împotriva deciziei din

15 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului,

casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, judecarea

recursului și pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a cererii de chemare

în judecată.

În motivarea recursului s-a invocat că decizia instanței de apel este neîntemeiată

și dictată de concluzii și argumente nemotivate. Or, motivarea este un element

esențial al hotărârii/deciziei judecătorești, o puternică garanție a imparțialității

judecătorului și a calității actului de justiție, precum și o premisă a exercitării

corespunzătoare de către instanța superioară a atribuțiilor de control judiciar de

legalitate și temeinicie. Jurisprudența CtEDO a relevat că funcția unei hotărâri

motivate este de a demonstra că părțile au fost auzite. Instanța de apel a trecut în

mod superficial circumstanțele cauzei și fără o apreciere legală.

3

Copia recursului declarat a fost expediată în adresa intimatului, conform

scrisorii de însoțire datate cu 13 octombrie 2020 (f.d.137) și a fost recepționată la 19

octombrie 2020, conform avizului de recepție (f.d.138).

Referință la cererea de recurs, în temeiul art. 439 alin.(2) Cod de procedură

civilă, până la data judecării cauzei în ordine de recurs, nu a parvenit.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Decizia instanței de apel a fost adoptată la 15 septembrie 2020, iar cererea de

recurs a fost depusă la 01 octombrie 2020, prin intermediul poștei (f.d.135), ceea ce

denotă că recursul este în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de Ivan Catranji, reprezentat de

avocatul Stela Sandu, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stipulează că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească

a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Ivan Catranji, reprezentat de

avocatul Stela Sandu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2),

(3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul părții

recurente cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității

constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

4

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă,

însă din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a

regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Ivan Catranji, reprezentat de avocatul

Stela Sandu.

În conformitate cu art. 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Ivan Catranji, reprezentat de

avocatul Stela Sandu, împotriva deciziei din 15 septembrie 2020 a Curții de Apel

Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

5