3r-311/20 — anularea deciziei

Dosarul nr. 3r-311/2020

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (O. Țurcan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc)

D E C I Z I E

25 noiembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

examinând recursul depus de Temirov Kosimjon, reprezentat de avocatul

Andrei Mațco,

în cauza de contencios administrativ, la acțiunea depusă de Temirov Kosimjon

împotriva Biroului Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne privind

anularea deciziei,

împotriva încheierii din 16 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care

apelul declarat de avocatul Andrei Mațco, în interesele lui Temirov Kosimjon

împotriva hotărârii din 11 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a

fost considerat inadmisibil, ca fiind depus după expirarea termenului legal de

declarare,

c o n s t a t ă :

La data de 25 februarie 2019 Temirov Kosimjon, reprezentat de avocatul Andrei

Mațco, a adresat cerere de chemare în judecată împotriva Biroului Migrație și Azil al

Ministerului Afacerilor Interne cu privire la anularea deciziei nr. 32 din 11 februarie

2019 de returnare de pe teritoriul Republicii Moldova.

Prin hotărârea din 11 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a

fost respinsă acțiunea depusă de avocatul Andrei Mațco, în interesele lui Temirov

Kosimjon împotriva Biroului Migrație și Azil privind anularea deciziei.

La data de 17 decembrie 2019 avocatul Andrei Mațco, în interesele lui Temirov

Kosimjon a depus apel nemotivat împotriva hotărârii menționate, solicitând casarea

acesteia cu emiterea unei decizii noi privind admiterea integrală a acțiunii.

Prin încheierea din 16 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, cererea de

apel depusă de avocatul Andrei Mațco, în interesele lui Temirov Kosimjon împotriva

hotărârii din 11 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost

considerată inadmisibilă ca fiind depusă după expirarea termenului legal de declarare.

La 01 octombrie 2020 Temirov Kosimjon, reprezentat de avocatul Andrei

Mațco, a declarat recurs împotriva încheierii din 16 septembrie 2020 a Curții de Apel

1

Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii contestate, cu restituirea

cauzei la rejudecare în instanța de apel pentru judecarea apelului în fond.

În motivarea cererii de recurs a indicat că dispozitivul hotărârii instanței de fond

a fost pronunțat pe data de 11 noiembrie 2019 în lipsa părților. A recepționat

dispozitivul hotărârii prin intermediul oficiului poștal, cu mandat de expediere

recomandat la data de 10 decembrie 2019.

A invocat reprezentantul recurentului că ședința de judecată din data de 11

noiembrie 2019 a fost fixată de către instanță în lipsa părților, din motiv că ședința

anterioară în care s-a fixat data pentru pronunțarea dispozitivului hotărârii, nu s-a

petrecut din motive independente de părți. De asemenea, la materialele cauzei lipsește

o careva recipisă semnată de către participanții procesului cu privire la informarea

despre data fixării următoarei ședințe de judecată.

Totodată, susține recurentul că sunt eronate concluziile instanței de apel expuse

în încheierea contestată cu privire la faptul că dispozitivul hotărârii judecătorești a

fost pronunțat în prezența lui Temirov Kosimjon și avocatului acestuia, Andrei

Mațco. Astfel, la 17 decembrie 2019 prin cancelaria Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani a depus cererea de apel nemotivată, fiind respectat termenul de 30 de zile

prevăzut de art. 232 alin. (1) din Codul administrativ, pentru depunerea apelului.

În conformitate cu art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea

contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată pe data de 16

septembrie 2020, care a fost expediată participanților la proces, prin intermediul

poștei electronice, pe data de 24 septembrie 2020 (f.d. 99). Astfel, recursul din 01

octombrie 2020 este depus cu respectarea termenului prevăzut de lege.

În conformitate cu art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Temirov

Kosimjon, reprezentat de avocatul Andrei Mațco, urmează a fi respins cu menținerea

încheierii contestate.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând

recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie de respingere a

recursului.

Din conținutul recursului depus de Temirov Kosimjon, reprezentat de avocatul

Andrei Mațco, rezultă că recurentul nu este de acord cu încheierea din 16 septembrie

2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care cererea de apel depusă de avocatul Andrei

Mațco, în interesele lui Temirov Kosimjon împotriva hotărârii din 11 noiembrie 2019

a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a fost considerată inadmisibilă, ca fiind

depusă după expirarea termenului legal de declarare.

Conform art. 236 alin. (1) și (2) lit. d) din Codul administrativ, instanța de apel

examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se

declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară

2

inadmisibil în special când apelul a fost depus după expirarea termenului stabilit la

art. 232 alin. (1).

În conformitate cu art. 232 alin. (1) din Codul administrativ, apelul se depune la

instanța de judecată care a emis hotărârea contestată în termen de 30 de zile de la

pronunțarea dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Instanța de judecată care a emis hotărârea contestată transmite neîntârziat apelul

împreună cu dosarul judiciar, după motivarea hotărârii, instanței de apel.

Prin prisma normei enunțate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ relevă că dispozitivul hotărârii instanței de fond a fost

pronunțat public pe 11 noiembrie 2019 (f.d.60).

Concomitent, din materialele dosarului instanța de recurs reține că cererea de

apel depusă de avocatul Andrei Mațco, în interesele lui Temirov Kosimjon împotriva

hotărârii primei instanțe a fost înregistrată în cancelaria Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani pe 17 decembrie 2019 (f.d.63).

Prin urmare, în cauza dată termenul de declarare a apelului a început a curge la

12 noiembrie 2019, ziua imediat următoare datei emiterii dispozitivului hotărârii

contestate și a expirat la 11 decembrie 2019. Cu toate acestea, apelul a fost depus la

17 decembrie 2019, fapt ce denotă depunerea apelului după expirarea termenului

legal, nefiind confirmată temeinicia unei asemenea întârzieri prin careva probe.

Alegația recurentului referitor la faptul că ședința de judecată din 11 noiembrie

2019 în care a fost pronunțat dispozitivul hotărârii, a fost fixată în lipsa și fără

cunoștința părților, instanța de recurs o consideră neîntemeiată, deoarece ultimul a

cunoscut despre examinarea litigiului dat, fiind legal citat despre data, ora și locul

ședințelor de judecată stabilite anterior. Or, recurentul a cunoscut despre modul de

derulare a procesului în instanța de fond și deci având calitatea procesuală de

reclamant, a fost obligat la intervale rezonabile de timp să manifeste diligență și să se

intereseze de soarta dosarului despre care cunoștea cu certitudine că se află pe rolul

instanței cu participarea sa și să respecte termenele prevăzute de lege, adică urma să

întreprindă toate măsurile necesare de protejare a drepturilor sale, inclusiv prin

acțiuni concludente de informare în privința modului de derulare a procesului prin

care să demonstreze păstrarea interesului față de caz și imposibilitatea de a se

familiariza cu hotărârea adoptată într-un asemenea mod, pentru a dispune de

posibilitatea contestării hotărârii în termen.

Cu referire la concluzia instanței de apel expusă în încheierea contestată cu

privire la faptul că dispozitivul hotărârii judecătorești a fost pronunțat în prezența lui

Temirov Kosimjon și avocatului acestuia, Andrei Mațco, instanța de recurs constată

că conform procesului-verbal al ședinței de judecată din 11 noiembrie 2019 (f.d. 57,

verso), ședința de judecată a fost petrecută în lipsa participanților la proces. Astfel,

mențiunea eronată a instanței de apel în cuprinsul încheierii contestate, precum că

Temirov Kosimjon și avocatului acestuia, Andrei Mațco au fost prezenți la

pronunțarea dispozitivului hotărârii la 11 noiembrie 2019, nu influențează soluția

instanței de apel privind declararea apelului ca fiind inadmisibil or, începerea curgerii

termenului de depunere a apelului nu este influențat de prezența sau absența părților

în ședința de judecată la pronunțarea dispozitivului hotărârii.

Totodată, instanța de recurs a stabilit că, avocatul Andrei Mațco și reprezentantul

Biroului Migrație și Azil au participat la examinarea cauzei în fond, au dat explicații

3

pe marginea acțiunii, inclusiv s-au expus și în susținerile verbale, fiind finalizată

examinarea cauzei în fond. Drept urmare, pronunțarea și deliberarea hotărârii a fost

amânată pentru altă dată. Or, în conformitate cu prevederile art. 218 lit. c) din Codul

administrativ, participanții la proces care s-au prezentat cel puțin o dată în ședința de

judecată pe parcursul examinării acțiunii în contencios administrativ sau au efectuat

acte de procedură în contextul examinării acțiunii în contencios administrativ nu pot

invoca lipsa citației pentru efectuarea actelor de procedură la o dată ulterioară.

Astfel, colegiul reiterează că avocatul Andrei Mațco a cunoscut despre existența

și examinarea prezentului litigiu, prin urmare, trebuia să întreprindă toate măsurile

necesare, după cum sugerează și jurisprudența CEDO (cauza Van Harn vs Germany,

nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007), de a se interesa despre desfășurarea litigiului și

de a proteja drepturile sale de acces la instanță fapt, fapt ignorat de acesta și care a

generat omiterea termenului de declarare a apelului.

De asemenea, avocatul Andrei Mațco, prin lege era obligată să respecte termenul

de contestare cu apel de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, în

conformitate cu prevederile art. 232 alin. (1) din Codul administrativ.

Colegiul menționează că, exercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea

oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea din drept, afară de

cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-

o împrejurare mai presus de voința ei să efectueze acțiunea în termen.

Conform art. 24 alin. (1) din Codul administrativ, participanții la procedura

administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite

drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile

procesuale ale altor participanți.

Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute

de lege, ori termenul de apel este considerat un termen imperativ, absolut și

peremptoriu, astfel că nerespectarea lui atrage după sine decăderea părții din dreptul

de a mai exercita această cale de atac.

În urma celor relatate se constată temeinicia încheierii instanței de apel,

deoarece avocatul Andrei Mațco, nu a depus cererea de apel în modul stabilit de art.

232 alin. (1) din Codul administrativ, fapt pentru care survin consecințele

dispozițiilor art. 236 alin. (2) lit. d) din Codul administrativ.

Conform jurisprudenței CEDO participanții procesului de judecată, inițiind

proceduri în justiție, urmează să-și asume un rol activ, urmărind cu diligență

derularea procesului său și să dispună cu bună-credință de drepturile sale procedurale.

Instanța de recurs consideră că soluția instanței de apel este compatibilă cu

respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul art. 6 din Convenția Europeană

pentru Apărarea Drepturilor Omului, având în vedere că prelungirea nejustificată a

termenului pentru exercitarea apelului ar împiedica rămânerea irevocabilă, ca urmare

a expirării termenului de atac, a hotărârii judecătorești emise în instanța de fond și ar

leza în acest mod principiul securității raporturilor juridice.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea instanței

de apel este întemeiată și legală, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul.

4

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul depus de Temirov Kosimjon, reprezentat de avocatul

Andrei Mațco.

Se menține încheierea din 16 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

5