2ra-1616/20 — incasarea despagubirii de asigurare

dosarul nr. 2ra-1616/2020

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (P. Păun)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (N. budăi, E. Palanciuc, A. Malîi)

ÎNCHEIERE

18 noiembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componență:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului declarat de Pîrău Nicu, reprezentat de

avocatul Vasilachi Alexandru,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Pîrău Nicu

împotriva Companiei de Asigurări „Asterra Grup” Societate pe Acțiuni cu privire la

încasarea despăgubirii de asigurare, penalității, dobânzii de întârziere și a

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 16 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de Pîrău Nicu și a fost menținută hotărârea din 23

decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani

c o n s t a t ă

La 05 decembrie 2018 Pîrău Nicu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Companiei de Asigurări „Asterra Grup” Societate pe Acțiuni cu privire la

încasarea despăgubirii de asigurare, penalității, dobânzii de întârziere și a

cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată Nicu Pîrău a indicat că la 06

februarie 2018, între CA „Asterra Grup”, în calitate de asigurător și Sclifos

Afanasie, în calitate de asigurat, a fost întocmită polița AORCA nr.

RCAI003762898, prin care a fost asigurat automobilul de model xxxxx.

A mai indicat că la 29 iunie 2018, în satul Bravicea, r-ul Călărași s-a produs

accidentul rutier în rezultatul căruia, automobilul de model „Ford Transit”, cu nr./î

xxxxx, condus de către Sclifos Afanasie a tamponat automobilul de model „Hyndai

Coupe” cu nr./î xxxxx care era staționat, al cărui proprietar este el.

Reclamantul Nicu Pîrău a menționat că potrivit procesului-verbal cu privire la

contravenție, vinovat de comiterea accidentului rutier a fost recunoscut Sclifos

Afanasie.

A specificat că la 29 iunie 2018 a comunicat către CA „Asterra Grup” SA

despre accidentul rutier și a depus cererea de despăgubire, anexând dosarul

contravențional și toate actele solicitate pentru despăgubirea persoanei, fiind

asigurat și accesul la bunul avariat. În rezultat, CA „Asterra Grup” SA a deschis

dosarul de daune nr. 4830/R/09/2018.

Reclamantul a notat că Sclifos Afanasie a lăsat fără răspuns solicitările de a-l

despăgubi, în rezultat a efectuat o expertiză independentă la Expert Auto Plus, astfel

a fost întocmit raportul de evaluare nr. 214/09A din 10 septembrie 2018, în baza

căruia s-a stabilit că prejudiciul cauzat reclamantului, în calitate de proprietar al

automobilului de model „Hyndai Coupe” constituie 45047, 76 lei, luându-se în

calcul prețul pieselor de schimb folosite (Pp).

A relatat că CA „Asterra Grup” SA i-a propus o sumă mai mică în calitate de

prejudiciu. La 10 octombrie 2018 a depus dezacordul privind suma despăgubirii

propuse, totodată a prezentat raportul de evaluare a pagubei pentru plata

despăgubirii conform prejudiciului real cauzat.

La 22 octombrie 2018 a primit de la CA „Asterra Grup” SA notificarea din

17 octombrie 2018, prin care pârâtul a menținut mărimea despăgubirii pe marginea

dosarului de daune nr. 4820/R/09/2018 în sumă de 24775 lei. A menționat că la 25

octombrie 2018 a fost invitat la sediul pârâtului unde a fost informat că suma

propusă în calitate de despăgubire de asigurare este de 24775 lei, în rezultat a

solicitat să-i fie achitată această sumă, iar pentru diferența creată pârâtul a fost

informat că decizia emisă va fi atacată în instanța de judecată.

Reclamantul a invocat că CA „Asterra Grup” SA prin abuz de încredere și

înșelăciune la determinat să încheie o tranzacție de împăcare la 25 octombrie 2018,

deși el nu era de acord cu cuantumul despăgubirii propuse de către pârât.

La 12 noiembrie 2018 a expediat în adresa pârâtului o cerere repetată privind

dezacordul cu situația creată, totodată a solicitat o copie de pe dosarul de daune pe

marginea cazului dat și informația corespunzătoare, însă nu a primit nici un răspuns.

Reclamantul Nicu Pîrău după concretizarea cererii de chemare în judecată, a

solicitat încasarea de la CA „Asterra Grup” SA în beneficiul său a sumei de 7831,

91 lei cu titlu de pagubă materială, penalitatea legală în sumă de 4748,17 lei pentru

perioada 30 septembrie – 01 martie 2019, dobânda de întârziere în mărime de 4567,

87 lei pentru perioada 30 septembrie 2018 – 06 decembrie 2019, taxa de stat

suportată la depunerea acțiunii, cheltuielile pentru asistență juridică în mărime de

5000 lei și cheltuielile pentru expertiza efectuată în sumă de 5200 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 23 decembrie 2019,

acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Nefiind de acord cu hotărârea nominalizată, la data de 26 decembrie 2019,

Nicu Pîrău a declarat apel împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând admiterea

cererii de apel, casarea hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 23

decembrie 2019 cu emiterea unei noi hotărâri prin care să fie admisă integral

acțiunea.

Prin decizia din 16 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

declarat de Pîrău Nicu și a fost menținută hotărârea din 23 decembrie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

Instanța a stabilit că păgubitul este îndreptățit la despăgubire formată din

diferența dintre valoarea autovehiculului de la data producerii accidentului și

valoarea rămasă.

2

De asemenea, instanța a stabilit că rapoartele de expertiză judiciară nr. 737 și

738 din 02 mai 2019 efectuate de către Centrul Național de Expertize Judiciare, care

apelantul consideră că urmau a fi puse la baza emiterii hotărârii, nu conțin concluzii

cu privire la valoarea rămasă a automobilului.

Iar, raportul de expertiză extrajudiciară nr. 08/14 din 18 septembrie 2019

emis de către Biroul individual de expertiză judiciară, Ursu Maxim a stabilit atât

valoarea automobilului la momentul producerii cazului asigurat, cât și valoarea

rămasă a automobilului după producerea cazului asigurat.

Astfel, în baza raportului de expertiză enunțat s-a constatat că valoarea

părților din autovehicul rămase neavariate, demontabile și valorificabile a

automobilului de model „Hyundai Coupe” după accidentul rutier din 29 iunie 2018,

constituie 15 555 lei.

Prin urmare, instanța de apel a apreciat drept corectă concluzia instanței de

fond care a reținut în calitate de mijloc de probă, raportul de expertiză extrajudiciară

nr. 08/184 din 18 septembrie 2019.

În continuare, instanța de apel a evidențiat că în baza raportului de expertiză

nr. 08/184 din 18 septembrie 2019, s-a constatat în calitate de pagubă materială

suma de 57 019 lei. În acest context, Colegiul a constatat că CA „Asterra Grup” SA

a achitat apelantului/reclamantului Nicu Pîrău cu titlu de despăgubire suma de

25 555 lei, în baza ordinului de plată nr. 1053 din 16 noiembrie 2018, cât și suma de

15 909 lei, în baza ordinului de plată nr. 4643 din 24 octombrie 2019, în total suma

de 41 464 lei.

Față de cele ce preced, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții de Apel Chișinău ținând cont că valoarea părților din

autovehicul rămase neavariate, demontabile și valorificabile constituie suma de 15

555 lei, iar CA „Asterra Grup” SA a achitat către Nicu Pîrău suma de 41 464 lei cu

titlu de despăgubire materială, respectiv în total apelantul/reclamantul a încasat

suma de 57019 lei ceia ce acoperă în întregime mărimea prejudiciului material

constatat prin raportul de expertiză extrajudiciară nr. 08/184 din 18 septembrie

respins pretenția reclamantului cu privire la încasarea de la CA „Asterra Grup” SA

în beneficiul său a sumei de 7831, 91 lei.

Succesiv au fost respinse și celelalte pretenții.

La 17 septembrie 2020 Pîrău Nicu, reprezentat de avocatul Vasilachi

Alexandru, a declarat recurs împotriva deciziei din 16 iulie 2020 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând casarea deciziei și hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi

hotărâri de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului a invocat interpretarea eronată a normelor de drept

material, precum și că concluziile instanței sunt în contradicție cu circumstanțele

cauzei.

În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

3

Completul denotă că Curtea de Apel Chișinău la 16 august 2020 a expediat

prin poșta electronica în adresa reprezentantului recurentului copia deciziei

integrale. Prin urmare recursul declarat la data de 17 septembrie 2020 este depus în

termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de Pîrău Nicu, reprezentat de

avocatul Vasilachi Alexandru, în raport cu materialele pricinii civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Pîrău Nicu, reprezentat de

avocatul Vasilachi Alexandru, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

4

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu

se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Pîrău Nicu, reprezentat de avocatul

Vasilachi Alexandru.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de Pîrău Nicu, reprezentat de avocatul Vasilachi Alexandru,

se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

5