2ra-1105/18 — incasarea despagubirii de asigurare, a penalitatii si a dobînzii de întîrziere
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- incasarea despagubirii de asigurare, a penalitatii si a dobînzii de întîrziere
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-1105/18 — incasarea despagubirii de asigurare, a penalitatii si a dobînzii de întîrziere (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani Dosarul nr. 2ra-1105/18 Judecător: V. Muntean Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol Î N C H E I E R E 13 iunie 2018 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului Ion Druță Judecători Tatiana Vieru, Maria Ghervas examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de către Societatea pe Acțiuni „Asterra Grup”, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Compania de Asigurări „Grawe Carat Asigurări” Societate pe Acțiuni împotriva Societății pe Acțiuni „Asterra Grup”, intervenient accesoriu Veaceslav Zaru cu privire la încasarea despăgubirii de asigurare, penalității și a dobânzii de întârziere, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 16 ianuarie 2018, prin care s-a respins apelul declarat de către Societatea pe Acțiuni „Asterra Grup” și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 13 iunie 2017, c o n s t a t ă: La 19 ianuarie 2017, C.A „Grawe Carat Asigurări” S.A.
a depus cerere de chemare în judecată împotriva S.A „Asterra Grup”, intervenient accesoriu Veaceslav Zaru cu privire la încasarea despăgubirii de asigurare, penalității și a dobânzii de întârziere. În motivarea acțiunii a indicat că, la 21 aprilie 2016, în orașul Orhei a avut loc accidentul rutier cu implicarea autovehiculului de model „Mercedes Sprinter” cu nr./î xxx xxx, condus de către Veaceslav Zaru, a semiremorcii de model „General Trailer” și a autovehiculului de model „xx xx xx xx” cu nr./î xxx xxx, condus de către Mihai Gladcovschi.
Mai indică că conform procesului-verbal cu privire la contravenție din 06 iunie 2016, vinovat de producerea accidentului rutier a fost recunoscut Veaceslav Zaru, conducător al autovehiculului de model „Mercedes Sprinter” cu nr./î xxx xxx, pentru care se deținea polița de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto internă RCAI 001941034, eliberată de către S.A „Asterra Grup”, la 04 decembrie 2015. 1 Menționează că în temeiul contractelor de asigurare a vehiculelor terestre nr. AC150072/C2 și nr. AC150078/C2 din 17 august 2016, a fost achitată despăgubirea de asigurare în mărime de 187 840 lei, fapt confirmat prin ordinele de plată nr. 3275 din 06 iunie 2016 și nr. 3439 din 14 iunie 2016, astfel, în calitate de asigurător de răspundere civilă auto al persoanei vinovate de producerea accidentului rutier, S.A „Asterra Grup” datorează CA.
„Grawe Carat Asigurări” S.A., suma de 187 840 lei. Relatează că în scopul valorificării posibilității de restituire benevolă a despăgubirii de asigurare achitate, s-a adresat prin pretenția nr. 11756/16 din 11 octombrie 2016 către S.A „Asterra Grup”, acordându-i un termen de 15 zile din momentul recepționării, pentru achitarea benevolă a sumei, astfel, pîrîtul a recepționat pretenția, însă până la data scadentă de 04 noiembrie 2016, nu a dat nici un răspuns. Reclamanta invocă că, pentru perioada 04 noiembrie 2016-18 noiembrie 2017, dobânda de întârziere va constitui suma de 7 235,69 lei. Reclamanta CA. „Grawe Carat Asigurări” S.A. solicită încasarea în beneficiul său din contul S.A „Asterra Grup” a despăgubirii de asigurare în mărime de 187 840 lei, penalitatea în sumă de 13 900,16 lei, a dobânzii de întârziere în sumă de 7 235,69 lei și cheltuielile de judecată în sumă de 6269,27 lei.
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 13 iunie 2017, cererea de chemare în judecată înaintată de către CA. „Grawe Carat Asigurări” S.A. a fost admisă integral, s-a încasat din contul S.A „Asterra Grup” în beneficiul CA. „Grawe Carat Asigurări” S.A. datoria în sumă de 24 420 lei, penalitatea în sumă de 13 900,16 lei, dobânda de întârziere în sumă de 7 235,69 lei, cheltuielile legate de plata taxei de stat în sumă de 6 269,27 lei, precum și 118 lei pentru citarea publică a participantului la proces.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 16 ianuarie 2018, s-a respins apelul declarat de către S.A „Asterra Grup” și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 13 iunie 2017. Nefiind de acord cu decizia menționată, la 30 martie 2018, S.A „Asterra Grup” a declarat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 16 ianuarie 2018 și a hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 13 iunie 2017, cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea înaintată de către CA. „Grawe Carat Asigurări” S.A să fie respinsă. În motivarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele judecătorești ierarhic inferioare, recurenta a indicat că instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată, a interpretat eronat legea, cât și a dat o apreciere arbitrară probelor.
Conform art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Având în vedere că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost 2 expediată în adresa părților la 20.02.2018 (f.d. 141), cât și faptul că la materialele cauzei nu sunt careva probe privind recepționarea acesteia de către recurent, Colegiul ajunge la concluzia că recursul declarat de S.A „Asterra Grup” ca fiind depus în termen. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a RM consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de S.A „Asterra Grup” nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, or recurenta nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei contestate, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel sau instanța de fond, respectiv nu constituie temei de casare a actelor judecătorești recurate. Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.
Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 CPC. Din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
3 În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. În acest sens CtEDO, în jurisprudența sa, a constatat că, dreptul de acces la instanța de judecată nu este absolut.
Există limitări implicit admise (cauza Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare, depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective.
Trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (Botten împotriva Norvegiei, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile, care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (Helmers împotriva Suediei 9 octombrie 1991). În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de S.A „Asterra Grup” ca fiind inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Recursul declarat de Societatea pe Acțiuni „Asterra Grup” se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului Ion Druță Judecătorii Tatiana Vieru Maria Ghervas 4
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.