2ra-1260/20 — obligarea furnizării informației și repararea prejudiciului moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organului de urmărire penală și ale procuraturii

2ra-1260/20 — obligarea furnizării informației și repararea prejudiciului moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organului de urmărire penală și ale procuraturii (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra-1260/20

Prima instanță: Judecătoria Cahul, sediul Central (jud: I. Gorlenco)

Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (jud: G. Vavrin, I. Dănăilă, T. Berdilă)

Î N C H E I E R E

18 noiembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de Procuratura

Generală a Republicii Moldova și de către Condrea Nadejda și executorul judecătoresc

Condrea Nadejda, prin intermediul avocatului Todorov Maxim,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Condrea Nadejda și

executorul judecătoresc Condrea Nadejda împotriva Ministerului Justiției al Republicii

Moldova, intervenienți accesorii Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova și

Procuratura Generală a Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului material

și moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organului de urmărire penală și ale procuraturii,

împotriva deciziei din 30 iunie 2020 a Curții de Apel Cahul, prin care au fost

admise apelurile declarate de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, Procuratura

Generală a Republicii Moldova, Condrea Nadejda și executorul judecătoresc Condrea

Nadejda, reprezentați de avocatul Todorov Maxim, a fost casată integral hotărârea din

20 februarie 2020 a Judecătoriei Cahul, sediul Central și a fost pronunțată o hotărâre

nouă, prin care acțiunea a fost admisă parțial,

c o n s t a t ă:

La 24 decembrie 2019 Condrea Nadejda, ca persoană fizică și în calitate de

executor judecătoresc, reprezentată de avocatul Todorov Maxim în baza mandatului

seria MA nr. 1400679 din 16 decembrie 2019, au depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Ministerul Finanțelor cu privire

la repararea prejudiciului material și moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organului de

urmărire penală și ale procuraturii.

În motivarea acțiunii s-a indicat că la 01 septembrie 2017 a fost pornită urmărirea

penală în cauza penală nr. 2017978335, în temeiul bănuielii rezonabile de comiterea

infracțiunii prevăzute la art. 328 alin. (3) lit. d) din Codul penal - excesul de putere sau

depășirea atribuțiilor de serviciu soldate cu urmări grave, pe faptul acțiunilor ilegale ale

executorului judecătoresc Condrea Nadejda.

1

Prin ordonanța din 22 noiembrie 2017 a procurorului în Procuratura Anticorupție

Palencu Radu, Condrea Nadejda, activând în calitate de executor judecătoresc al

Circumscripției Cahul, a fost recunoscută în calitate de bănuită în cadrul cauzei penale

nr. 2017978335, în săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 328 alin. (3) lit. d) din Codul

penal.

Prin ordonanța din 29 noiembrie 2017 a procurorului în Procuratura Anticorupție,

oficiul Sud Radu Palencu, Condrea Nadejda fost pusă sub învinuire în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (3) lit. d) din Codul penal.

La 31 iulie 2019, prin ordonanța procurorului în Procuratura Anticorupție, oficiul

Sud, Radu Palencu, a fost încetată urmărirea penală în privința Nadejdei Condrea din

motivul lipsei în acțiunile acesteia a elementelor infracțiunii prevăzute la art. 328 alin.

(3) lit. d) din Codul penal, cu scoaterea de sub urmărire penală și a fost clasată cauza

penală, din motiv că fapta nu se impută altei persoane și nu este necesară continuarea

procesului penal. Astfel, ca urmare a acțiunilor efectuate în cadrul urmăririi penale, s-a

concluzionat că în acțiunile executorului judecătoresc Condrea Nadejda lipsesc

elementele infracțiunii prevăzute de art. 328 din Codul penal.

Reprezentantul reclamantei consideră că, prin prisma art. 6 lit. b) din Legea privind

modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire

penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești nr. 1545 din 25 februarie 1998,

care stipulează că dreptul la repararea prejudiciului, în mărimea și modul stabilite de

prezenta lege, apare în cazul scoaterii persoanei de sub urmărire penală sau încetării

urmăririi penale pe temeiuri de reabilitare, Condrea Nadejda este îndreptățită la

repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organului de urmărire penală și

ale procuraturii. La fel, în temeiul art. 7 lit. e) din aceeași Lege, care prevede că în

cazurile menționate la art. 3, persoanei fizice sau juridice i se compensează sau i se

restituie sumele plătite de ea pentru asistența juridică, Nadejdei Condrea urmează să i se

compenseze cheltuielile de asistență juridică suportate pe toată perioada procesului

penal, fiind asistată de avocatul Todorov Maxim, fapt confirmat prin mandat, care a

participat la audierea reclamantei în calitate de bănită și învinuită pe cauza penală

respectivă, inclusiv la alte măsuri procesuale, căreia i s-a acordat asistență juridică

calificată.

A invocat că, cheltuielile de asistență juridică în baza bonului de plată constituie

2.500 de lei.

De asemenea, avocatul Todorov Maxim a menționat că, în temeiul art. 10 din

Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998, art. 2036 și 2037 din Codul civil și art. 219 alin.

(4) din Codul de procedură penală, Nadejda Condrea beneficiază inclusiv de dreptul la

repararea prejudiciului moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organului de urmărire

penală și ale procuraturii.

În acest sens, a indicat că, cuantumul prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale

organului de urmărire penală și ale procuraturii se determină luând în considerare

gravitatea infracțiunii de a cărei săvârșire a fost învinuită Condrea Nadejda. Din

ordonanța de recunoaștere în calitate de învinuită, Nadejdei Condrea i s-a imputat

săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 328 alin. (3) lit. d) din Codul penal, care prevede

că, săvârșirea de către o persoană publică a unor acțiuni care depășesc în mod vădit

2

limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, dacă aceasta a cauzat daune în

proporții considerabile intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege

ale persoanelor fizice sau juridice, soldate cu urmări grave, se pedepsesc cu închisoare

de la 6 la 10 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o

anumită activitate pe un termen de la 10 la 15 ani. Deci, în funcție de caracterul și

gravitatea prejudiciabilă a faptei, reclamanta Condrea Nadejda a fost învinuită de

comiterea unei infracțiuni grave, având un impact foarte puternic asupra imaginii

persoanei învinuite.

A notat că, un alt criteriu de evaluare a intensității suferințelor morale cauzate prin

acțiunile ilicitate ale organului de urmărire penală și ale procuraturii, este determinat de

rezonanță pe care a avut-o în societate informația despre învinuirea persoanei. Astfel,

dat fiind faptul că Nadejda Condrea activa și activează până în prezent în calitate de

executor judecătoresc, iar infracțiunea imputată este legată nemijlocit de exercitarea

atribuțiilor de serviciu prin recunoașterea acesteia în calitate de învinuită de comiterea

infracțiunii prevăzută de art. 328 alin. (3) lit. d) din Codul penal, s-a pus la îndoială

caracterul licit al serviciilor oferite și însăși competența executorului judecătoresc.

Mai mult ca atât, exercitarea funcției de executor judecătoresc presupune

interacțiunea nemijlocită cu persoanele, iar în situația în care executorul a fost

recunoscut în calitate de învinuită, respectiv a fost afectată imaginea acesteia, reputația

profesională precum și demnitatea personală, prin faptul pierderii încrederii clienților în

legalitatea acțiunilor executorului.

A mai indicată că, reclamanta Condrea Nadejda este căsătorită, are doi copii și

faptul imputării comiterii de către acesta a unei infracțiuni a avut un impact puternic

negativ asupra familiei sale.

Avocatul Todorov Maxim a declarat că o importanță deosebită la evaluarea

suferințelor morale cauzate prin tragerea ilegală la răspundere penală o are durata

urmăririi penale. Urmărirea penală în cauza penală nr. 2017978335 a fost pornită la 01

septembrie 2017, ordonanța de punere sub învinuire a fost emisă la 29 noiembrie2017,

iar ordonanța de încetare a urmării penale în privința Nadejdei Condrea a fost emisă la

31 iulie 2019. Astfel, urmărirea penală a durat aproape doi ani de zile. În toată această

perioadă, reclamanta a trăit stări de nervozitate, frustrare, or, acționând în strictă

conformitate cu prevederile legale în exercitarea atribuțiilor de serviciu, ultimei i s-a

imputat în mod ilicit comiterea infracțiunii prevăzute la art. 328 alin. (3) lit. d) din

Codul penal.

Din analiza volumului destul de mare a dosarului penal, reclamanta în calitate de

învinuită a fost nevoită să participe la numeroase acțiuni procesuale, să dea explicații, să

prezinte acte, de fiecare dată fiind pusă în situații neplăcute, în condițiile în care era

fermă de legalitatea acțiunilor sale în exercitarea atribuțiilor de executor judecătoresc.

Reprezentantul reclamantei a indicat că, la emiterea ordonanței de punere sub

învinuire, organul de urmărire penală și procuratura au manifestat neglijență și nu au dat

dovadă de prudența necesară, nefiind examinate toate aspectele enunțate supra, or,

anume de competența acestor autorități ține examinarea minuțioasă și determinarea

tuturor circumstanțelor cauzei, înainte de a imputa persoanei comiterea unei infracțiuni.

3

A remarcat că, unul din criteriile orientative generale de apreciere a prejudiciului

moral este criteriul echității, care exprimă că indemnizația trebuie să prezinte o justă și

integrală despăgubire. Reieșind de gravitatea suferințelor morale, disconfortul psiho-

emoțional, starea de stres, nervozitate cauzate Nadejdei Condrea prin acțiunea ilicită de

punere sub învinuire de săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 328 alin. (3) lit. d) din

Codul penal, consideră că suma de 50.000 de lei va fi una echitabilă și suficientă în

vederea atenuării suferințelor morale cauzate.

În contextul expus Condrea Nadejda, reprezentată de avocatul Todorov Maxim, a

solicitat admiterea acțiunii, încasarea din bugetul de stat prin intermediul Ministerului

Justiției în beneficiul său a sumei de 2.500 de lei cu titlu de prejudiciu material și 50.000

de lei cu titlu de prejudiciu moral, cauzat prin acțiunile ilicite de tragere la răspundere

penală ale organului de urmărire penală și ale procuraturii, precum și încasarea

cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din 10 ianuarie 2020 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, a fost

atrasă în proces în calitate de intervenient accesoriu Procuratura Generală a Republicii

Moldova.

Prin hotărârea din 20 februarie 2020 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, acțiunea

depusă de Condrea Nadejda și executorul judecătoresc Condrea Nadejda a fost admisă

parțial. S-a încasat din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției în

beneficiului executorului judecătoresc Condrea Nadejda suma de 2.500 de lei cu titlu de

prejudiciu material și 5.000 de lei cu titlu de prejudiciu moral, în total 7.500 de lei. În

rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prima instanță a motivat soluția prin faptul în condițiile în care în privința

executorului judecătoresc Condrea Nadejda există ordonanța de recunoaștere în calitate

de bănuită din 22 noiembrie 2017, ordonanța de punere sub învinuire din 29 noiembrie

2017 și ulterior ordonanța privind clasarea cauzei penale din 31 iulie 2019, la cazul

speței sunt aplicabile prevederile Legii privind modul de reparare a prejudiciului cauzat

prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor

judecătorești nr. 1545 din 25 februarie 1998.

Prima instanță a reținut că în conformitate cu art. 3 lit. a) și art. 6 lit. b) din Legea

nr. 1545 din 25 februarie 1998, se instituie obligația generală a statului de a repara

persoanelor fizice prejudiciul material și moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor

de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, fiind o certitudine

faptul că prin acțiunile organului de urmărire penală și ale procuraturii, la data de 29

noiembrie 2017 executorul judecătoresc Condrea Nadejda a fost pusă sub învinuire în

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (3) lit. d) din Codul penal, având

această calitate procesuală până la data de 31 iulie 2019. Ulterior, prin ordonanța

irevocabilă privind clasarea cauzei penale din 31 iulie 2019, se atestă punerea ilegală a

reclamantei sub acuzație penală în baza art. 328 alin. (3) lit. b) din Codul penal, având

în vedere că acuzația penală nu și-a găsit confirmarea, or, urmărirea penală a fost

încetată din motivul lipsei în acțiunile acesteia a elementelor infracțiunii.

În circumstanțele expuse, prima instanță a conchis că prin acțiunile întreprinse de

organele de urmărire penală și de procuratură față de executorul judecătoresc Condrea

4

Nadejda, i-a fost cauzat ultimei prejudiciu material și moral, din care motiv statul poartă

răspundere patrimonială pentru prejudiciul cauzat astfel.

Cu trimitere la prevederile art. 10 și 11 din Legea privind modul de reparare a

prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale

procuraturii și ale instanțelor judecătorești, prima instanță a menționat că răspunderea

pentru prejudiciul moral are un caracter compensator, acesta urmează să fie determinat,

ținându-se cont de circumstanțele concrete ale cauzei, de persoana reclamantului și de

măsura în care această compensație poate să-i aducă satisfacție.

Reieșind din cadrul legal aplicabil speței și circumstanțele cauzei, prima instanță a

constatat că prejudiciul moral solicitat de executorul judecătoresc Condrea Nadejda în

sumă de 50.000 de lei este unul exagerat și nejustificat, iar suma de 5.000 de lei cu titlu

de prejudiciu moral corespunde cu gravitatea suferințelor psihice suportate de către

reclamantă, acest cuantum constituind o satisfacție echitabilă și rezonabilă a victimei

daunei, cât și în stare să restabilească situația existentă înainte de prejudiciere.

Cu privire la pretenția Nadejdei Condrea privind compensarea prejudiciului

material ce constă din cheltuielile pentru asistență juridică în mărime de 2.500 de lei

suportate în cadrul examinării cauzei penale, suma confirmată prin bonul de plată seria

QL nr. 141318 din 20 decembrie 2019, ce constituie onorariul avocatului pentru

apărarea intereselor reclamantei în cadrul efectuării acțiunilor de urmărire penală, prima

instanță a menționat că potrivit cadrului legal național, cât și jurisprudenței constante

degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, o despăgubire a cheltuielilor de

judecată pentru asistență juridică poate fi acordată doar în cazul când acestea sunt

necesare, reale și rezonabile. Luând în considerare munca efectiv depusă de avocatul

Maxim Todorov, durata urmăririi penale, cuantumul cheltuielilor de judecată, prima

instanță a concluzionat că, cheltuielile de asistență juridică în suma de 2.500 de lei,

suportate în procesul penale sunt reale, necesare și rezonabile ca mărime, din care motiv

această pretenție a fost admisă integral.

La 21 februarie 2020 Condrea Nadejda și executorul judecătoresc Condrea

Nadejda, reprezentați de avocatul Todorov Maxim au declarat apel împotriva hotărârii

primei instanțe, solicitând admiterea acestuia și modificarea hotărârii din 20 februarie

2020 a Judecătoriei Cahul, sediul Central prin majorarea cuantumului prejudiciului

moral de la 5.000 de lei până la 50.000 de lei.

La 02 martie 2020, Ministerul Justiției al RM a declarat apel împotriva hotărârii

primei instanțe, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii din 20 februarie 2020 a

Judecătoriei Cahul, sediul Central și emiterea unei hotărâri noi de respingere a acțiunii

ca neîntemeiată.

La 20 martie 2020 și Procuratura Generală a Republicii Moldova a declarat apel

împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii din

20 februarie 2020 a Judecătoriei Cahul, sediul Central și emiterea unei hotărâri noi de

respingere a acțiunii ca neîntemeiată.

Prin decizia din 30 iunie 2020 a Curții de Apel Cahul, au fost admise apelurile

declarate de Condrea Nadejda și executorul judecătoresc Condrea Nadejda, reprezentați

de avocatul Todorov Maxim, Ministerul Justiției al RM și Procuratura Generală a RM, a

fost casată integral hotărârea din 20 februarie 2020 a Judecătoriei Cahul, sediul Central

5

și a fost pronunțată o hotărâre nouă de admitere parțială a acțiunii. S-a încasat din

bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul Nadejdei Condrea

suma de 2.500 de lei cu titlu de prejudiciu material și suma de 15.000 de lei cu titlu de

prejudiciu moral, în total 17.500 de lei. În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că prima instanță eronat a dispus

încasarea sumelor cu titlu de prejudiciu în beneficiul executorului judecătoresc Nadejda

Condrea, deoarece din ordonanțele emise de Procuratura Anticorupție, Oficiul Sud în

cauza penală nr .2017978335 intentată în baza elementelor constitutive ale infracțiunii

prevăzute de art. 328 alin. (3) lit. d) din Codul penal, se constată că urmărirea penală a

fost efectuată în privința Nadejdei Condrea, care în virtutea activității sale de executor

judecătoresc, este considerată ca fiind persoană publică. Respectiv, urmărirea penală a

fost desfășurată în privința persoanei fizice Nadejda Condrea și nu în privința

executorului judecătoresc Condrea Nadejda.

Mai mult ca atât, instanța de apel a reținut că potrivit art. 3 alin. (1) din Legea nr.

1545 din 25 februarie 1998, este reparabil prejudiciul material și moral cauzat persoanei

fizice în urma tragerii ilegale la răspundere penală, pe când în privința executorului

judecătoresc Condrea Nadejda nu au fost prezentate probe pertinente și concludente că

ar fi fost supusă urmăririi penale în baza art. 328 alin. (3) lit. d) din Codul penal.

Totodată, instanța de apel a constatat temeinicia motivelor ce îi acordă reclamantei

Condrea Nadejda posibilitatea de a-și valorifica dreptul la acțiune în temeiul Legii

privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de

urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești nr. 1545 din 25 februarie

1998, concluzionând că suma de 15.000 de lei cu titlu de prejudiciu moral este

echitabilă și corespunde suferințele psihice aduse acesteia. Totodată, instanța de apel a

considerat necesar de a compensa Nadejdei Condrea și cheltuielile de asistență juridică

suportate în cadrul cauzei penale în mărime de 2.500 de lei.

La 23 iulie 2020 Procuratura Generală, reprezentată de procurorul-șef a

Procuraturii de circumscripție Cahul, Dumitru Calendari, în baza procurii nr. 22/28 din

22 iunie 2020, a declarat recurs împotriva decizie instanței de apel, solicitând admiterea

acestuia, casarea deciziei din 30 iunie 2020 a Curții de Apel Cahul, cu emiterea unei

hotărâri noi de respingere integrală a acțiunii depusă de Condrea Nadejda și executorul

judecătoresc Condrea Nadejda.

În motivarea recursului, Procuratura Generală a invocat ilegalitatea și netemeinicia

deciziei instanței de apel, declarând că Curtea de Apel Cahul a examinat superficial

prezenta speță, apreciind arbitrar probele administrate, cu interpretarea eronată a

normelor de drept material, nu a fost aplicată legea care trebuia să fie aplicată, precum și

a fost aplicată o lege care nu trebuia să fie aplicată.

A indicat că acțiunile organelor de urmărire penală efectuate în cadrul cauzei

penale nr. 2017978335 în privința Nadejdei Condrea au fost legale și întemeiate, iar

pretențiile intimatei nu se încadrează în prevederile Legii nr. 1545 din 25 februarie

1998, or, nu există act de procedură irevocabil al judecătorului de instrucție sau a

organului ierarhic superior, prin care s-ar fi stabilit ca fiind ilegale acțiunile organului de

urmărire penală sau ale procuraturii, respectiv acțiunile acestora au fost în strictă

conformitate cu prevederile legale.

6

A susținut că durata urmăririi penale a fost una rezonabilă, nefiind încălcată și

lipsesc hotărârile instanței de judecată în acest sens, precum și plângeri din partea

Nadejdei Condrea cu privire la tergiversarea urmăririi penale. Acțiunile Nadejdei

Condrea, care au fost obiectul urmăririi penale, au fost contestate în instanțele de

judecată naționale, care au prezentat criticile sale, cu pronunțarea la 15 februarie 2019 a

unei decizii definitive. Această decizie a servit bază pentru scoaterea de sub urmărire

penală a Nadejdei Condrea. În cadrul urmării penale reclamanta a fost citată și audiată

de două ori și careva plângeri în acest sens nu a înaintat.

La fel, recurentul consideră că în cadrul urmării penale au fost respectate drepturile

și libertățile Nadejdei Condrea și lipsesc probe precum că acestea au fost lezate. La fel,

intimata nu a prezentat probe care să demonstreze suportarea suferințelor fizice și

psihice. Instanța de apel greșit a stabilit măsura în care compensația bănească poate

atenua suferințele fizice și psihice cauzate. Lipsește faptul aflării nelegitime a

reclamantei în detenție sau sub măsura preventivă.

A mai invocat că nu au fost prezentate probe precum că învinuirea adusă Nadejdei

Condrea a fost subiectul unor articole în mass-media sau ar fi fost o știre cunoscută de

întreaga Zonă de Sud a Republicii Moldova, unde intimata își desfășoară activitatea, iar

acel fapt că ultima exercită activitatea de executor judecătoresc o perioadă destul de

îndelungată, nu probează rezonanța socială a învinuiri invocată de aceasta în acțiune.

Consideră că argumentul Nadejdei Condrea precum că a fost nevoită să suporte

cheltuieli de asistență juridică în cadrul procesului penal este neîntemeiat, or, putea liber

fără impedimente să beneficieze de asistență juridică garantată de stat.

La 24 iulie 2020 Condrea Nadejda și executorul judecătoresc Condrea Nadejda,

reprezentați de avocatul Todorov Maxim, a declarat recurs împotriva deciziei instanței

de apel, solicitând admiterea acestuia și modificarea deciziei din 30 iunie 2020 a Curții

de Apel Cahul prin majorarea sumei prejudiciului moral de la 17.500 de lei până la

50.000 de lei.

În motivarea recursului, avocatul Todorov Maxim a indicat că instanța de apel a

interpretat eronat normele de drept material la aprecierea mărimii prejudiciului moral,

nu a argumentat și motivat de ce suma de 15.000 de lei cu titlu de prejudiciu moral este

una echitabilă și rezonabilă ca mărime, or, de altfel satisfacția echitabilă a fost

subevaluată considerabil.

A susținut că instanța de apel nu a luat în considerare că mărimea prejudiciului

moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organului de urmărire penală și ale procuraturii, se

determină reieșind din gravitatea infracțiunii imputate, or, intimata a fost bănuită și

învinuită de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (3) lit. d) din Codul penal,

infracțiune care se încadrează în categoria infracțiunilor grave, bănuială în cauză este

una destul de serioasă, cu un impact foarte puternic asupra imaginii persoanei învinuite.

La fel, nu s-a ținut cont de rezonanța pe care a avut-o informația despre învinuirea

Nadejdei Condrea, care activează până în prezent în funcție de executor judecătoresc, iar

infracțiunea imputată este legată nemijlocit de exercitarea atribuțiilor de serviciu prin

recunoașterea acesteia în calitate de învinuită de comiterea infracțiunii prevăzute la art.

328 alin. (3) lit. d) din Codul penal, s-a pus la îndoială caracterul licit al serviciilor

oferite și însăși competența executorului. Nu s-a ținut cont nici de durata urmării penale,

7

pornită la 01 septembrie 2017, finalizată la 31 iulie 2019, când a fost emisă ordonanța

privind clasarea cauzei penale, adică a durat aproximativ 2 ani, ce constituie o perioadă

destul de îndelungată de timp, în care a trăit stări de nervozitate, frustrare, stres etc.

Avocatul Todorov Maxim consideră că unul din criteriile orientative generale de

apreciere a prejudiciului moral este criteriul echității, care exprimă că indemnizația

trebuie să prezinte o justă și integrală despăgubire. Astfel, suma de 50.000 de lei ca

mărime este echitabilă și suficientă în vederea atenuării suferințelor morale cauzate

Nadejdei Condrea prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală și ale

procuraturii pe faptul tragerii ilegale la răspunderea penală.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Cahul a pronunțat decizia la 30 iunie 2020.

Din actele cauzei rezultă că decizia motivată a instanței de apel a fost expediată în

adresa Nadejdei Condrea (persoană fizică și în calitate de executor judecătoresc),

avocatului Todorov Maxim și Procuraturii Generale la 16 iulie 2020 (f.d. 163), însă nu

se atestă date când recurenții au recepționat-o.

Astfel, recursurile declarate la 23 iulie 2020 și respectiv, la 24 iulie 2020, sunt în

termen.

La 04 august 2020 în adresa Nadejdei Condrea, avocatului Todorov Maxim,

Ministerului Finanțelor, Ministerului Justiției au fost expediate copiile recursurilor

declarate de Nadejda Condrea (persoană fizică și în calitate de executor judecătoresc)

reprezentată de avocatul Todorov Maxim și Procuratura Generală, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii referințelor (f.d. 179), însă intimații nu și-au valorificat dreptul

procedural respectiv.

Examinând temeiurile recursurilor în raport cu materialele cauzei civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că acestea sunt inadmisibile, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți

la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

8

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de Procuratura Generală, Condrea

Nadejda și executorul judecătoresc Condrea Nadejda, prin intermediul avocatului

Todorov Maxim, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recursuri nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are

caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de

drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură

civilă.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție notează că conform jurisprudenței Curții Europene a

Drepturilor Omului recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere

îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991),

pe când în recursurile depuse de Procuratura Generală, Condrea Nadejda și executorul

judecătoresc Condrea Nadejda, prin intermediul avocatului Todorov Maxim, asemenea

aspecte nu se regăsesc.

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursurile declarate de Procuratura Generală, Condrea Nadejda și executorul

9

judecătoresc Condrea Nadejda, prin intermediul avocatului Todorov Maxim, ca

inadmisibile.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursurile declarate de Procuratura Generală a Republicii Moldova, Condrea

Nadejda și executorul judecătoresc Condrea Nadejda, prin intermediul avocatului

Todorov Maxim, se consideră inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

10