2rh-58/20 — repararea prejudiciului material si moral

dosarul nr. 2rh-58/2020

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (V. Puica)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (M. Guzun, V. Buhnaci, L. Pruteanu)

instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (S. Filincova, G. Stratulat, D.. Mardari, N. Craiu,

Iu. Bejenaru)

ÎNCHEIERE

29 iulie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție,

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Mariana Pitic

Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

examinând cererea de revizuire declarată de Maria Butucel, Serghei Butucel,

Anna Butucel, Cristina Butucel și Nadejda Grossu, reprezentați de avocatul Vrabii

Oleg,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Cușnir Nadejda

împotriva Mariei Butucel, Serghei Butucel, Annei Butucel, Cristinei Butucel și

Nadejdei Grossu, intervenient accesoriu Suruceanu Irina cu privire la repararea

prejudiciului material și moral,

împotriva deciziei din 26 februarie 2020 a Curții Supreme de Justiție, prin

care a fost admis recursul declarat de Cușnir Nadejda și avocatul Bîrcă Ludmila, a

fost casată decizia din 12 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău și a fost

menținută hotărârea din 15 aprilie 2019 Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă :

La 19 noiembrie 2018 Cușnir Nadejda a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Mariei Butucel, Serghei Butucel, Annei Butucel, Cristinei Butucel și

Nadejdei Grossu, intervenient accesoriu Suruceanu Irina cu privire la repararea

prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că este proprietara apartamentului

nr. xxxxx de pe xxxxx care se află la etajul 1, sub apartamentul nr. xxxxx,

proprietarii căruia sunt pârâții.

În luna iulie 2018 i-a fost inundat apartamentul. De nenumărate ori a încercat

să soluționeze amiabil problemele apărute în legătură cu inundațiile apartamentului

său, purtând discuții cu proprietarii apartamentului aflat deasupra, dar fără succes.

La 24 iulie 2018 fiica sa Suruceanu Irina a expediat în adresa pârâtei Butucel

Maria o reclamație, prin care au fost înștiințați că apartamentul este inundat de 10

zile (14.07.2018 – 24.07.2018), având loc permanent scurgeri de apă din

apartamentul nr. 43.

La aceiași dată, 24 iulie 2018 reclamanta s-a adresat cu o plângere la Pretura

sect.Botanica, mun.Chișinău care au format un grup de lucru pentru a investiga

cazul de inundare a apartamentului nr. xxxxx.

La 24 iulie 2018 grupul de lucru a întocmit un act, la fața locului, privind

inspectarea apartamentului nr. xxxxx și au constatat că locuința dată a fost

inundată, fiind presupus că apa vine prin tavan de la vecinii etajului superior,

apartamentul nr. xxxxx, din cauza rețelelor uzate ce trec prin camera de baie și

veceu în acest apartament.

În scopul determinării mărimii pagubei cauzate în rezultatul inundației

locuinței, expertul Oleg Mocanu, la cererea reclamantei, a ieșit la fața locului și a

cercetat apartamentul. Pârâta Butucel Maria, fiind citată legal nu a participat la

examinarea imobilului. Expertul a depistat deteriorări în încăperile din apartamentul

nr. xxxx , iar din cauza scurgerilor de apă din apartamentul nr. xxxxx a stabilit

prejudiciul de 6 407,19 lei.

În scopul soluționării conflictului apărut pe cale amiabilă, la 24.07.2018,

07.08.2018 și 15.10.2018 în adresa pârâților au fost expediate cereri

prealabile/somații, la care a fost anexată copia concluziei specialistului nr.278 din

02.08.2018 și copiile bonurilor de plată ce atestă cheltuielile suportate, prin care

pârâții erau somați să sisteze imediat acțiunile de inundare a apartamentului și să

remedieze situația, să achite prejudiciul material și moral pe care l-au cauzat.

Somațiile expediate au fost recepționate de către pârâți, însă au rămas fără răspuns.

La 04 octombrie 2018 Irina Surucean s-a adresat la IP Botanica, mun.Chișinău,

referitor la acțiunile ilegale a pârâților, iar la 15 octombrie 2018 a recepționat un

răspuns prin care a fost informată că Butucel Maria nu a recunoscut acțiunile

imputate.

Referitor la recuperarea prejudiciului material, a menționat că între locatari au

apărut relații juridico-civile și prejudiciul material cauzat reclamantei constituie în

total suma de 8 221,09 lei, format din: 6 407,19 lei - prejudiciul material cauzat

prin inundare, 191,50 de lei - serviciile poștale, 1 500 de lei - cheltuieli pentru

serviciile expertului, 122,40 de lei - pentru eliberarea extraselor din Registrul

bunurilor imobile, iar cuantumul prejudiciului moral - de 3 000 lei, rezultă din

suferințele morale și psihice survenite, ca urmare a inundării apartamentului.

Prin hotărârea din 15 aprilie 2019 Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

acțiunea a fost admisă parțial; s-a încasat de la Butucel Maria, Butucel Serghei,

Butucel Anna, Butucel Cristina și Grossu Nadejda, în mod solidar, în beneficiul

Nadejdei Cușnir: 6 407,19 lei cu titlu de despăgubiri materiale; 1 500 de lei,

cheltuieli pentru concluzia specialistului; 122,40 de lei, cheltuieli pentru extrase din

Registru public; 191, 50 de lei, cheltuieli pentru servicii poștale și 3 550 lei,

cheltuieli de judecată; în total 11 771,09 lei; s-a respins pretenția despre încasarea

despăgubirilor morale ca neîntemeiată.

2

La 26 aprilie 2019 avocatul Oleg Vrabii, ce acționează în interesele Mariei

Butucel, Serghei Butucel, Annei Butucel, Cristinei Butucel și Nadejdei Butucel, a

declarat apel împotriva hotărârii din 15 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, solicitând admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii primei instanțe,

cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii, precum și încasarea

cheltuielilor de judecată.

Prin decizia din 12 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost admis

apelul declarat de Maria Butucel, Serghei Butucel, Anna Butucel, Cristina Butucel

și Nadejda Butucel, a fost casată hotărârea din 15 aprilie 2019 Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru și a fost emisă o hotărâre nouă de respingere a acțiunii; s-a

încasat de la Cușnir Nadejda în beneficiul Mariei Butucel, Serghei Butucel, Annei

Butucel, Cristinei Butucel și Nadejdei Butucel, cheltuielile de asistență juridică în

instanța de apel în mărime de 3000 de lei și taxa de stat achitată în mărime de 185

de lei, în total 3185 de lei.

La 16 decembrie 2019 Cușnir Nadejda a declarat recurs împotriva deciziei din

12 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și

menținerea hotărârii primei instanțe, precum și încasarea cheltuielilor de judecată

privind achitarea taxei de stat 150 de lei (în recurs) și 3 000 de lei serviciile

avocatului în instanța de apel și de recurs.

Prin decizia din 26 februarie 2020 a Curții Supreme de Justiție a fost admis

recursul declarat de Cușnir Nadejda și avocatul Bîrcă Ludmila, a fost casată decizia

din 12 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău și a fost menținută hotărârea din

15 aprilie 2019 Judecătoriei Chișinău, sediul Centru; s-a încasat în mod solidar de la

Maria Butucel, Serghei Butucel, Anna Butucel, Cristina Butucel și Nadejda Grossu

în beneficiul Nadejdei Cușnir suma de 1 650 de lei de lei cu titlu de cheltuieli de

judecată.

La 04 mai 2020 Maria Butucel, Serghei Butucel, Anna Butucel, Cristina

Butucel și Nadejda Grossu, reprezentați de avocatul Vrabii Oleg, au depus cerere de

revizuire împotriva deciziei din 26 februarie 2020 a Curții Supreme de Justiție,

solicitând casarea acesteia și menținerea deciziei instanței de apel.

În motivarea cererii de revizuire au invocat că concluziile instanței de recurs

sunt eronate, nefiind efectuată o analiză obiectivă a înscrisurilor din dosar și

argumentelor juridice privind pertinența probelor administrate. Respectiv, nu au fost

dovedite circumstanțele considerate ca fiind stabilite.

A indicat că unica probă care a stat la baza concluziilor instanței de fond, de

la care ar deriva celelalte, a fost actul de constatare din 24 iulie 2018 eliberat de

Pretura Botanica mun. Chișinău, prin care s-a presupus că cauza inundației

apartamentului reclamantei este că apa se scurge prin tavan de la vecinii etajului

superior (ap. xxxxx).

Au indicat revizuenții că astfel, în baza acestei presupuneri a fost emis un alt

act și anume concluzia specialistului din cadrul Centrului de Expertize

Independente nr. 278 din 02.08.2018, prin care s-a apreciat costul lucrărilor de

reparație necesare în apartamentul reclamantei xxxxx. În opinia revizuenților,

prezenta probă nu este veridică în stabilirea vinovăției lor și nu demonstrează de

iure cauza scurgerilor în apartamentul reclamantei.

3

În acest sens, la data de 14 iulie 2020 Maria Butucel, Serghei Butucel, Anna

Butucel, Cristina Butucel și Nadejda Grossu, reprezentați de avocatul Vrabii Oleg

prin cerere de revizuire suplimentară au menționat cu titlu informativ că inundațiile

apartamentelor familiilor Cușnir și Butucel continuă, apa se scurge prin tavan de la

vecinii de la etajul superior (etajul 4), fiind prejudiciată și familia revizuenților-

Butucel.

Pentru probarea celor menționate s-a prezentat copia raportului de expertiză

extrajudiciară nr. 068 din 09 iunie 2020 efectuat de către Biroul Asociat de

Expertiză Judiciară privind faptul inundării și prejudiciului suportat de locatarii

etajelor inferioare (etajul 1 și 2), astfel încât s-a constat că scurgerile parvin de la

etajul superior – apartamentul xxxx (etajul 3).

Au indicat că astfel în cauza din speță Cușnir Nadejda vs Butucel Maria, inițial

expertul a presupus greșit vinovăția locatarilor etajului 2 (familia Butucel), când de

fapt, scurgerile au loc de la etajul 3.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire

neîntemeiată care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă, din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 451 CPC al RM cererea de revizuire se depune în scris

de persoanele menționate la art. 447, indicîndu-se în mod obligatoriu temeiurile

consemnate la art. 449 și anexîndu-se probele ce le confirmă.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție constată că revizuenții, depunând cerere de revizuire nu au indicat nici un

temei concret prevăzut de art. 449 CPC, iar cele invocate sunt prezentate doar ca un

dezacord cu motivarea instanței de recurs.

Referitor la raportul de expertiză anexat la cererea de revizuire, Colegiul

constată că revizuenții, considerând neîntemeiate pretențiile din acțiune și

considerând că nu poartă vină la inundarea apartamentului reclamantei, nu erau

scutiți de dreptul de a depune la momentul examinării cauzei în prima instanță și în

instanța de apel o anumită cerere către instituțiile abilitate pentru efectuarea unei

expertize în vederea combaterii învinuirilor ce li se aduc prin prezenta acțiune.

Mai mult, la cererea de revizuire raportul de expertiză a fost anexat în copii

xerox, ceea ce contravine prevederilor art. 138 CPC.

Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră că circumstanța prezentată ca temei de revizuire, nu

poate fi considerată, în sensul art. 449 CPC, ca temei de admitere a revizuirii.

Colegiul judiciar menționează că, admiterea unei cereri de revizuire, ale cărei

argumente, nici formal, nu se încadrează în temeiurile exhaustiv stipulate în art. 449

Cod de procedură civilă, și, implicit, desființarea abuzivă a unei soluții judecătorești

irevocabile ar constitui o violare a prevederilor articolului 6 din Convenția

Europeană a Drepturilor Omului. În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor

Omului, cu ocazia examinării pricinii Popov (nr. 2) vs. Moldova, a statuat că dreptul

la un proces echitabil în fața unei instanțe independente și imparțiale, garantat de

articolul 6 § 1 din Convenție, trebuie interpretat în contextul Preambulului

Convenției, care enunță preeminența principiului supremației dreptului ca element

4

de patrimoniu comun al statelor contractante. Unul dintre elementele fundamentale

ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care

înseamnă, între altele, că o soluție definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată

(raționamente aplicate de CEDO la soluționarea cauzelor (Brumărescu vs. România,

Principiul securității raporturilor juridice presupune respectul față de principiul

lucrului judecat (res judecata).

Acest principiu insistă asupra faptului că nici o parte la proces nu este în drept

să solicite revizuirea unei hotărîri care este definitivă și executorie, chiar în scopul

reluării procesului de judecată și o nouă soluționare a cauzei. Competența Curții

Supreme este de a corecta lacunele în drept și omisiunile justiției, și nici într-un caz

de a efectua o reexaminare. Revizuirea nu trebuie tratată ca un recurs în anulare, și

nici existența a două păreri asupra aceleiași probleme nu poate servi temei pentru

reexaminare. Ca excepție de la acest principiu se face în cazul în care reexaminarea

este necesară în temeiul circumstanțelor fundamentale și obligatorii.

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge

ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Maria Butucel, Serghei Butucel,

Anna Butucel, Cristina Butucel și Nadejda Grossu, reprezentați de avocatul Vrabii

Oleg.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 al. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Maria

Butucel, Serghei Butucel, Anna Butucel, Cristina Butucel și Nadejda Grossu,

reprezentați de avocatul Vrabii Oleg, împotriva deciziei din 26 februarie 2020 a

Curții Supreme de Justiție, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă

de Cușnir Nadejda împotriva Mariei Butucel, Serghei Butucel, Annei Butucel,

Cristinei Butucel și Nadejdei Grossu, intervenient accesoriu Suruceanu Irina cu

privire la repararea prejudiciului material și moral.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Mariana Pitic

Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

5