2ra-967/19 — repararea prejudiciului material cauzat prin încălcarea dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei

dosar nr. 2ra-967/2019 prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, judecător: (S. Vasilache) instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău judecători: (A. Pahopol, E. Palanciuc, V. Negru) Î N C H E I E R E 29 mai 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală judecătorii Victor Burduh Nina Vascan examinând admisibilitatea recursului declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Nadejda Slova împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei civile, încasarea prejudiciului moral, împotriva deciziei din 22 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a admis apelul declarat de Nadejda Slova și s-a casat hotărârea din 20 august 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și s-a emis o hotărâre nouă prin care s-a constatat încălcarea dreptului Nadejdei Slova la judecarea în termen rezonabil a cauzei civile nr. 3-2672/14, s-a încasat cu titlu de prejudiciul moral pentru dreptul încălcat de la bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova în beneficiul Nadejdei Slova suma de 5000 lei, c o n s t a t ă : La 11 iunie 2018, Nadejda Slova a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei civile, încasarea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii, reclamanta Nadejda Slova a indicat că la data de 07 octombrie 2014, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului mun. Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ și obligarea emiterii actului de acceptare a cererii privind achitarea dobânzii bancare și încasarea sumei. La 24 octombrie 2014 a depus cerere de chemare în judecată suplimentară, prin care a solicitat declararea ilegală a răspunsului Consiliului mun. Chișinău din 11 septembrie 2014, prin care i s-a respins cererea din 19 octombrie 2006, constatarea încălcării dreptului de a beneficia de achitarea dobânzii bancare la contractual de credit ipotecar nr. S06612 din 06 octombrie 2006, încasarea de la 1 Consiliul mun.

Chișinău a sumei de 96 140, 26 lei în vederea restituirii dobânzii bancare achitate în perioada 19 octombrie 2006 – 22 octombrie 2014 și obligarea emiterii actului administrativ de acceptare a cererii privind achitarea dobânzii bancare la creditul acordat prin contractul de credit ipotecar nr. S06612 din 06 octombrie 2006, începând cu 22 octombrie 2014, precum și încasarea cheltuielilor de judecată în mărime de 346, 50 lei. Reclamanta Nadejda Slova a invocat că la data de 11 iunie 2015, în cadrul aceleiași cauze civile a înaintat cerere de concretizare a acțiunii, prin care a solicitat repunerea în termenul de depunere a cererii de chemare în judecată, declararea ilegală a răspunsului Consiliului mun.

Chișinău din 11 septembrie 2014, prin care s-a respins cererea din 19 octombrie 2006, constatarea încălcării dreptului de a beneficia de achitarea dobânzii bancare la contractul de credit ipotecar nr. S06612 din 06 octombrie 2006, încasarea de la Consiliul mun. Chișinău a sumei de 99 786 lei în vederea restituirii dobânzii bancare achitate de la 19 octombrie 2006 pînă la 05 iunie 2015, obligarea Consiliului mun. Chișinău să achite dobânda bancară începând cu 19 mai 2015, încasarea cheltuielilor de judecată în mărime de 346, 50 lei. La 21 decembrie 2015, Nadejda Slova a depus cerere de diminuare a pretențiilor, prin care a solicitat încasarea de la Consiliul mun. Chișinău a sumei de 36 620, 22 lei.

Prin hotărârea din 21 aprilie 2016 a Judecătoriei Grigoriopol, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată, iar prin decizia din 18 octombrie 2016 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul declarat de Consiliul mun. Chișinău și s-a menținut hotărîrea din 21 aprilie 2016 a Judecătoriei Grigoriopol. Prin încheierea din 01 noiembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău, s-a corectat din oficiu eroarea mecanică strecurată în partea introductivă a deciziei din 18 octombrie 2016 a Curții de Apel Chișinău, prin înlocuirea în decizie a completului de judecată: Domnica Manole, Iurie Cotruță și Angela Bostan, cu completul de judecată: judecătorul Domnica Manole, președintele colegiului, judecătorii Grigore Dașchevici și Angela Bostan.

Prin decizia din 15 februarie 2017 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis recursul declarat de Consiliul mun. Chișinău, casată integral încheierea din 01 noiembrie 2016 Curții de Apel Chișinău și decizia din 18 octombrie 2016 a Curții de Apel Chișinău, s-a restituit cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată. Prin decizia din 07 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul declarat de Consiliul mun. Chișinău, casată integral hotărîrea din 21 aprilie 2016 a Judecătoriei Grigoriopol și emisă o nouă hotărîre, prin care acțiunea a fost respinsă. Prin încheierea din 14 martie 2018 a Curții Supreme de Justiție recursul declarat de Nadejda Slova a fost considerat inadmisibil.

Reclamanta Nadejda Slova a menționat că cauza civilă nominalizată, urma a fi judecată prioritar și în termeni restrînși, or, aceasta se referea la contestarea deciziei unei autorități publice în procedura contenciosului administrativ, însă aceasta a avut o finalitate juridică peste 3 ani și 5 luni. Cu toate acestea, reclamanta a indicat că cauza vizată, nu a avut o complexitate juridică majoră și având în vedere că acțiunile de tergiversare nu îi 2 sunt imputabile, consideră că se întrunesc condițiile stabilite de Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești.

Reclamanta Nadejda Slova a menționat că la 19 octombrie 2006, a depus cerere în adresa Consiliul mun. Chișinău solicitînd acordarea ajutorului financiar conform deciziei Consiliului mun. Chișinău nr. 36/9 din 28 decembrie 2005. Reclamanta Nadejda Slova a declarat că la multiplele adresări a fost informată că cererea s-a examinat de comisiile specializate, avînd toate avizele pozitive, însă nu este posibilă adoptarea deciziei, fie din lipsa cvorumului, fie că Consiliul mun. Chișinău a examinat alte probleme aflate pe ordinea de zi, iar timpul ședinței a expirat pînă a fi pusă în discuție cererea sa și examinarea acesteia v-a fi inclusă pe ordinea de zi a următoarei ședințe. Răspunsul prin care a fost respinsă cererea din 19 octombrie 2006, reclamanta Nadejda Slova l-a primit de la Consiliul mun.

Chișinău la data de 11 septembrie 2014, adică peste 8 ani, iar având în vedere că răpsunsul primit era negativ, Nadejda Slova a sesizat instanța de contencios administrativ în vederea restabilirii drepturilor încălcate. La cererea înaintată, reclamanta Nadejda Slova a indicat că a anexat practica juridiciară a Curții Supreme de Justiție pe cauze similare, prin care au fost admise cererile depuse în acest sens. Tot aici reclamanta Nadejda Slova a mai indicat că a fost indusă în eroare de către autoritatea publică pe parcursul a 8 ani de zile, consideră că a existat legitima speranță de a-și restabili drepturile pe cale judiciară și a obliga autoritatea publică locală de a-i achita ajutorul financiar, fapt ce a avut o importanță majoră pentru ea, avînd în vedere starea financiară precară.

Reclamanta Nadejda Slova a mai declarat că s-a prezentat la toate ședințele de judecată stabilite, depunînd toată diligenta necesară de a obține toate probele pertinente cauzei, inclusiv și cele ce urmau a fi prezentate de autoritatea publică, pentru a urgenta examinarea cauzei, a concretizat acțiunea și a micșorat cuantumul pretențiilor și nu a înaintat demersuri sau cereri lipsite de temei care ar tergiversa examinarea cauzei. Reclamanta Nadejda Slova a invocat că toate aceste circumstanțe, adeveresc acțiunile cu bună - credință în executarea drepturilor sale procedurale și lipsa culpei în tergiversarea examinării cauzei în instanța de judecată. Cu toate acestea reclamanta Nadejda Slova a menționat că cauza civilă a fost îndelung examinată, fiind și examinată repetat în instanța de apel din motive procedurale neimputabile părților.

Pe cale de consecință, înțelegând circumstanțele obiective, independente de voința judecătorilor ce au examinat cauza, care au dus la tergiversarea examinării cauzei, totuși deficiențele sistemului judecătoresc din Republica Moldova, i-au cauzat prejudicii morale prin așteptările îndelungate la care a fost supusă pentru a-și apăra dreptul pe cale judecătorească și a obține acea satisfacție echitabilă prin faptul că cauza sa a fost examinată și soluționată definitiv, iar termenul de examinare fiind un factor la fel de important ca și faptul de a fi auzit în instanță. Avînd în vedere valorile nepatrimoniale încălcate, inclusiv demnitatea și prestigiul persoanei, care i-au cauzat stres, anxietate și frustrare, cât și multitudinea timpului și forțelor acordate cauzei examinate, prin prisma practicii judiciare formată de instanțele judecătorești a Republicii Moldova, reclamanta 3 Nadejda Slova pretinde încasarea prejudiciului moral în mărime de 15000 lei.

Reclamanta Nadejda Slova a solicitat admiterea acțiunii, constatarea încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei civile nr. 3-2672/18 și încasarea din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul său a prejudiciului moral în mărime de 15 000 lei. Prin hotărârea din 20 august 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Nadejda Slova împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova privind constatarea încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei civile, recuperarea prejudiciului moral.

Prin decizia din 22 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul declarat de Nadejda Slova și s-a casat hotărârea din 20 august 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Nadejda Slova împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova privind constatarea încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei civile, recuperarea prejudiciului moral și s-a emis o hotărâre nouă prin care s-a constatat încălcarea dreptului Nadejdei Slova la judecarea în termen rezonabil a cauzei civile nr. 3-2672/14, s-a încasat cu titlu de prejudiciul moral pentru dreptul încălcat de la bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova în beneficiul Nadejdei Slova suma de 5000 lei.

În susținerea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că la data de 07 octombrie 2014, Nadejda Slova a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului mun. Chișinău privind contestarea actului administrativ, cu obligarea emiterii actului de acceptare a cererii privind achitarea dobînzii bancare și încasarea sumei. La 08 octombrie 2014, cererea a fost înregistrată la Judecătoria Centru, mun. Chișinău fiind distribuită aleatoriu. Prin încheierea instanței din 10 octombrie 2014, nu s-a dat curs cererii de chemare în judecată, fiind acordat termen de înlăturare a neajunsurilor.

Nadejda Slova a înlăturat neajunsurile la data de 24 octombrie 2014, prin depunerea cererii suplimentare, iar prin încheierea instanței din 27 octombrie 2014 cauza a fost pusă pe rol, cu stabilirea ședinței de judecată pentru data de 26 noiembrie 2014. Instanța de apel a reținut că cererea de chemare în judecată a fost depusă la data de 07 octombrie 2014, cauza a fost pusă pe rol și examinată în procedura contenciosului administrativ, iar hotărîrea instanței de fond a fost emisă la data de 21 aprilie 2016. În cadrul examinării cauzei în instanța de fond, cauza a fost examnată în 8 ședințe de judecată, dintre care, ședința de judecată din 26 noiembrie 2014, s-a amînat pentru a acorda termen pârâtului pentru a întocmi referința; ședința de judecată din data de 19 februarie 2015, s-a amînat pentru a da posibilitate reclamantei de a face cunoștință cu referința prezentată de pîrît; ședința de judecată din data de 11 iunie 2015, s-a amînat pentru a da posibilitate părților de a face cunoștință cu cererea de concretizare; ședința din data de 29 octombrie 2015, a fost amînată din motiv că judecătorul s-a aflat la Consiliul Superior al Magistraturii, iar ulteioarele două ședințe, au fost amînate la discreția instanței de judecată, fapt stabilit inclusiv prin copiile proceselor-verbale ale ședințelor de judecată din dosarul respectiv.

Instanța de apel a stabilit că la 20 mai 2016, Consiliul mun. Chișinău a depus cerere de apel, iar cererea de apel a fost pusă pe rol, în procedura contenciosului 4 administrativ abia la data de 07 iunie 2016, ședința de judecată fiind fixată pentru data de 19 iulie 2016. Decizia instanței de apel a fost pronunțată la data de 18 octombrie 2016, la care Consiliul mun. Chișinău a declarat recurs la data de 09 decembrie 2016. Dosarul a fost înregistrat la Curtea Supremă de Justiție abia la data de 05 ianuarie 2017, iar examinarea fondului cauzei fiind fixată pentru data de 15 februarie 2017. Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 15 februarie 2017, s-a admis apelul declarat, s-a casat decizia instanței de apel și s-a restituit pricina la rejudecare în instanța de apel.

La rejudecare, decizia instanței de apel a fost pronunțată la data de 07 noiembrie 2017, contestată cu recurs la data de 23 ianuarie 2018 și soluționată irevocabil prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 14 martie 2018. De asemenea, instanța de apel a mai remarcat că, prin decizia Curții Supreme de Justiție din 15 februarie 2017, a fost casată decizia Curții de Apel Chișinău din 18 octombrie 2016 și s-a trimis pricina la rejudecare în instanța de apel, fapt care de asemenea a condiționat prelungirea termenului de soluționare definitivă a litigiului examinat în procedura contenciosului administrativ.

Instanța de apel a reținut că normele de drept material au fost aplicate parțial eronat, iar concluziile expuse în hotărîrea instanței de fond sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii, fapt pentru care instanța de apel a concluzionat de a admite apelul și a casa hotărîrea primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărîri prin care se constată încălcarea dreptului Nadejdei Slova la judecarea cauzei în termen rezonabil și se dispune încasarea din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Justiției a prejudiciului moral în mărime de 5 000 lei. La 25 martie 2019, Ministerul Justiției al Republicii Moldova a declarat recurs împotriva deciziei din 22 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea cererii de recurs recurentul Ministerul Justiției al Republicii Moldova a indicat că nu este de acord cu decizia instanței de apel o consideră vădit illegală și neîntemeiată, deoarece instanța de apel la pronunțarea deciziei a interpretat în mod eronat dispozițiile Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 cu privire la repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei, sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești. Recurentul Ministerul Justiției al Republicii Moldova a menționat că din conținutul raportului prezentat de Judecătoria Chișinău, sediul Centru nr. 07-6-998 din 02 iulie 2018, se conchide că acțiunea civilă este neîntemeiată, din considerentele că la caz, nu sînt careva temeiuri sau circumstanțe care indică tergiversarea examinării și judecării cauzei civile.

Recurentul Ministerul Justiției al Republicii Moldova a declarat că prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 14 martie 2018, recursul declarat de Nadejda Slova a fost declarat inadmisibil. Recurentul Ministerul Justiției al Republicii Moldova a mai menționat că potrivit pct. 4 din Regulamentul privind stabilirea gradelor de complexitate unice naționale a cauzelor judiciare civile, penale și contravenționale, aprobat prin hotărîrea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 149/11 din 29 martie 2011, gradele de complexitate a cauzelor reflectă nivelul efortului intelectual, psihic și 5 moral al judecătorului, durata de timp necesară soluționării unei cauze, precum și circumstanțele cauzei.

În scopul determinării gradelor de complexitate unice naționale, Consiliul Superior al Magistraturii a întocmit Nomenclatorul tuturor categoriilor de cauze civile, penale și contravenționale, pe care le-a expediat instanțelor de judecată din Republica Moldova în luna noiembrie 2010. Consiliul Superior al Magistraturii a solicitat ca instanțele de judecată să aprecieze gradele de complexitate a dosarelor incluse în Nomenclator pe o scară de la 1 la 10 puncte. Astfel, acțiuni apărute din dreptul de proprietate a cetățenilor sunt apreciate cu un grad de complexitate de 8 puncte. Recurentul Ministerul Justiției al Republicii Moldova a invocat că litigiul supus judecării a fost unul ce se examina conform ordinii procedurii contenciosului administrativ, ședințele de judecată fiind numite, ținînd cont de procedura de citare a părților, de comportamentul acestora, de volumul mare de dosare ce îi revin unui judecător și de gradul de complexitate a acestora.

În ceea ce privește numirea ședințelor de judecată, prin prisma raportului motivat prezentat se desprinde că ședințele au fost stabilite în termeni consecutiv reduși, amânări nejustificate din partea instanței, fără efectuarea de proceduri judecătorești nu au fost admise. Recurentul Ministerul Justiției al Republicii Moldova a invocat prevederile art.2 alin. (2) din Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011 cu privire la repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei, sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, în care este stipulat că repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești se face doar în măsura în care încălcarea a avut loc din cauze ce nu pot fi imputate exclusiv persoanei care a depus cererea de reparare a prejudiciului.

Totodată, omisiunea reclamantului/intimatului de a obiecta împotriva amînărilor ședințelor de judecată nu-i permite să pretindă violarea art. 6 al Convenției. Mai mult, recurentul Ministerul Justiției al Republicii Moldova a notat că conform recomandării nr. 6 a Curții Supreme de Justiție privind satisfacția echitabilă, utilizarea cu bună-credință de către o parte a drepturilor sale procedurale la contestare, apel sau alte căi de atac nu se ia în considerație și nu poate fi imputată acesteia ca fiind o tergiversare a procedurilor, decît dacă utilizarea drepturilor respective nu a evoluat într-un abuz de drept sau calea de atac a fost evident lipsită de succes. În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

După cum denotă materialele cauzei, copia deciziei motivate din 22 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost expediată participanților la proces la data de 24 ianuarie 2019, prin scrisoarea de expediere nr. 826 (f.d. 205), însă dovada recepționării deciziei la materialele cauzei lipsește. Totodată, instanța de recurs relevă că decizia contestată a fost publicată pe portalul instanțelor judecătorești www.instante.justice.md la data de 24 ianuarie 2019. În aceste circumstanțe, instanța de recurs precizează că recursul, a fost depus de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, la data de 25 martie 2019, cu respectarea termenului prevăzut la art. 434 Cod de procedură civilă. 6 La 13 aprilie 2019, în adresa intimatei Nadejda Slova a fost expediată copia recursului declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.

La 26 aprilie 2019 Nadejda Slova a depus referință prin care a solicitat declararea recursului inadmisibil. Examinând temeiurile recursului declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială, sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul, exercitat conform secțiunii a II-a, are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute la art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. 7 Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii, sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii, doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor, stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă. Din recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera inadmisibil recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova.

În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 alin. 1 Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se consideră inadmisibil recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, împotriva deciziei din 22 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Nadejda Slova împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei civile, încasarea prejudiciului moral. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală Judecătorii Victor Burduh Nina Vascan 8