2ra-967/19 — repararea prejudiciului material cauzat prin încălcarea dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei

2ra-967/19 — repararea prejudiciului material cauzat prin încălcarea dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

dosar nr. 2ra-967/2019

prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, judecător: (S. Vasilache)

instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău judecători: (A. Pahopol, E. Palanciuc, V. Negru)

Î N C H E I E R E

29 mai 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului declarat de Ministerul Justiției al

Republicii Moldova,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Nadejda Slova

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea

încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei civile, încasarea

prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 22 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a admis apelul declarat de Nadejda Slova și s-a casat hotărârea din 20 august

2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și s-a emis o hotărâre nouă prin care

s-a constatat încălcarea dreptului Nadejdei Slova la judecarea în termen rezonabil a

cauzei civile nr. 3-2672/14, s-a încasat cu titlu de prejudiciul moral pentru dreptul

încălcat de la bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii

Moldova în beneficiul Nadejdei Slova suma de 5000 lei,

c o n s t a t ă :

La 11 iunie 2018, Nadejda Slova a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea

încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei civile, încasarea

prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii, reclamanta Nadejda Slova a indicat că la data de

07 octombrie 2014, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului

mun. Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ și obligarea emiterii

actului de acceptare a cererii privind achitarea dobânzii bancare și încasarea sumei.

La 24 octombrie 2014 a depus cerere de chemare în judecată suplimentară, prin

care a solicitat declararea ilegală a răspunsului Consiliului mun. Chișinău din

11 septembrie 2014, prin care i s-a respins cererea din 19 octombrie 2006,

constatarea încălcării dreptului de a beneficia de achitarea dobânzii bancare la

contractual de credit ipotecar nr. S06612 din 06 octombrie 2006, încasarea de la

1

Consiliul mun. Chișinău a sumei de 96 140, 26 lei în vederea restituirii dobânzii

bancare achitate în perioada 19 octombrie 2006 – 22 octombrie 2014 și obligarea

emiterii actului administrativ de acceptare a cererii privind achitarea dobânzii

bancare la creditul acordat prin contractul de credit ipotecar nr. S06612 din 06

octombrie 2006, începând cu 22 octombrie 2014, precum și încasarea cheltuielilor

de judecată în mărime de 346, 50 lei.

Reclamanta Nadejda Slova a invocat că la data de 11 iunie 2015, în cadrul

aceleiași cauze civile a înaintat cerere de concretizare a acțiunii, prin care a

solicitat repunerea în termenul de depunere a cererii de chemare în judecată,

declararea ilegală a răspunsului Consiliului mun. Chișinău din 11 septembrie 2014,

prin care s-a respins cererea din 19 octombrie 2006, constatarea încălcării dreptului

de a beneficia de achitarea dobânzii bancare la contractul de credit ipotecar nr.

S06612 din 06 octombrie 2006, încasarea de la Consiliul mun. Chișinău a sumei de

99 786 lei în vederea restituirii dobânzii bancare achitate de la 19 octombrie 2006

pînă la 05 iunie 2015, obligarea Consiliului mun. Chișinău să achite dobânda

bancară începând cu 19 mai 2015, încasarea cheltuielilor de judecată în mărime de

346, 50 lei.

La 21 decembrie 2015, Nadejda Slova a depus cerere de diminuare a

pretențiilor, prin care a solicitat încasarea de la Consiliul mun. Chișinău a sumei de

36 620, 22 lei.

Prin hotărârea din 21 aprilie 2016 a Judecătoriei Grigoriopol, s-a admis

parțial cererea de chemare în judecată, iar prin decizia din 18 octombrie 2016 a

Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul declarat de Consiliul mun. Chișinău și

s-a menținut hotărîrea din 21 aprilie 2016 a Judecătoriei Grigoriopol.

Prin încheierea din 01 noiembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău, s-a

corectat din oficiu eroarea mecanică strecurată în partea introductivă a deciziei din

18 octombrie 2016 a Curții de Apel Chișinău, prin înlocuirea în decizie a

completului de judecată: Domnica Manole, Iurie Cotruță și Angela Bostan, cu

completul de judecată: judecătorul Domnica Manole, președintele colegiului,

judecătorii Grigore Dașchevici și Angela Bostan.

Prin decizia din 15 februarie 2017 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis

recursul declarat de Consiliul mun. Chișinău, casată integral încheierea din

01 noiembrie 2016 Curții de Apel Chișinău și decizia din 18 octombrie 2016 a

Curții de Apel Chișinău, s-a restituit cauza spre rejudecare la Curtea de Apel

Chișinău, în alt complet de judecată.

Prin decizia din 07 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis

apelul declarat de Consiliul mun. Chișinău, casată integral hotărîrea din 21 aprilie

2016 a Judecătoriei Grigoriopol și emisă o nouă hotărîre, prin care acțiunea a fost

respinsă.

Prin încheierea din 14 martie 2018 a Curții Supreme de Justiție recursul

declarat de Nadejda Slova a fost considerat inadmisibil.

Reclamanta Nadejda Slova a menționat că cauza civilă nominalizată, urma a

fi judecată prioritar și în termeni restrînși, or, aceasta se referea la contestarea

deciziei unei autorități publice în procedura contenciosului administrativ, însă

aceasta a avut o finalitate juridică peste 3 ani și 5 luni.

Cu toate acestea, reclamanta a indicat că cauza vizată, nu a avut o

complexitate juridică majoră și având în vedere că acțiunile de tergiversare nu îi

2

sunt imputabile, consideră că se întrunesc condițiile stabilite de Legea nr. 87 din

21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea

dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în

termen rezonabil a hotărîrii judecătorești.

Reclamanta Nadejda Slova a menționat că la 19 octombrie 2006, a depus

cerere în adresa Consiliul mun. Chișinău solicitînd acordarea ajutorului financiar

conform deciziei Consiliului mun. Chișinău nr. 36/9 din 28 decembrie 2005.

Reclamanta Nadejda Slova a declarat că la multiplele adresări a fost

informată că cererea s-a examinat de comisiile specializate, avînd toate avizele

pozitive, însă nu este posibilă adoptarea deciziei, fie din lipsa cvorumului, fie că

Consiliul mun. Chișinău a examinat alte probleme aflate pe ordinea de zi, iar

timpul ședinței a expirat pînă a fi pusă în discuție cererea sa și examinarea acesteia

v-a fi inclusă pe ordinea de zi a următoarei ședințe. Răspunsul prin care a fost

respinsă cererea din 19 octombrie 2006, reclamanta Nadejda Slova l-a primit de la

Consiliul mun. Chișinău la data de 11 septembrie 2014, adică peste 8 ani, iar având

în vedere că răpsunsul primit era negativ, Nadejda Slova a sesizat instanța de

contencios administrativ în vederea restabilirii drepturilor încălcate.

La cererea înaintată, reclamanta Nadejda Slova a indicat că a anexat practica

juridiciară a Curții Supreme de Justiție pe cauze similare, prin care au fost admise

cererile depuse în acest sens.

Tot aici reclamanta Nadejda Slova a mai indicat că a fost indusă în eroare de

către autoritatea publică pe parcursul a 8 ani de zile, consideră că a existat legitima

speranță de a-și restabili drepturile pe cale judiciară și a obliga autoritatea publică

locală de a-i achita ajutorul financiar, fapt ce a avut o importanță majoră pentru ea,

avînd în vedere starea financiară precară.

Reclamanta Nadejda Slova a mai declarat că s-a prezentat la toate ședințele

de judecată stabilite, depunînd toată diligenta necesară de a obține toate probele

pertinente cauzei, inclusiv și cele ce urmau a fi prezentate de autoritatea publică,

pentru a urgenta examinarea cauzei, a concretizat acțiunea și a micșorat cuantumul

pretențiilor și nu a înaintat demersuri sau cereri lipsite de temei care ar tergiversa

examinarea cauzei.

Reclamanta Nadejda Slova a invocat că toate aceste circumstanțe, adeveresc

acțiunile cu bună - credință în executarea drepturilor sale procedurale și lipsa

culpei în tergiversarea examinării cauzei în instanța de judecată.

Cu toate acestea reclamanta Nadejda Slova a menționat că cauza civilă a fost

îndelung examinată, fiind și examinată repetat în instanța de apel din motive

procedurale neimputabile părților. Pe cale de consecință, înțelegând circumstanțele

obiective, independente de voința judecătorilor ce au examinat cauza, care au dus

la tergiversarea examinării cauzei, totuși deficiențele sistemului judecătoresc din

Republica Moldova, i-au cauzat prejudicii morale prin așteptările îndelungate la

care a fost supusă pentru a-și apăra dreptul pe cale judecătorească și a obține acea

satisfacție echitabilă prin faptul că cauza sa a fost examinată și soluționată

definitiv, iar termenul de examinare fiind un factor la fel de important ca și faptul

de a fi auzit în instanță. Avînd în vedere valorile nepatrimoniale încălcate, inclusiv

demnitatea și prestigiul persoanei, care i-au cauzat stres, anxietate și frustrare, cât

și multitudinea timpului și forțelor acordate cauzei examinate, prin prisma practicii

judiciare formată de instanțele judecătorești a Republicii Moldova, reclamanta

3

Nadejda Slova pretinde încasarea prejudiciului moral în mărime de 15000 lei.

Reclamanta Nadejda Slova a solicitat admiterea acțiunii, constatarea

încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei civile nr. 3-2672/18

și încasarea din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Justiției în

beneficiul său a prejudiciului moral în mărime de 15 000 lei.

Prin hotărârea din 20 august 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s-a

respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Nadejda Slova

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova privind constatarea

încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei civile, recuperarea

prejudiciului moral.

Prin decizia din 22 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul

declarat de Nadejda Slova și s-a casat hotărârea din 20 august 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă

de Nadejda Slova împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova privind

constatarea încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei civile,

recuperarea prejudiciului moral și s-a emis o hotărâre nouă prin care s-a constatat

încălcarea dreptului Nadejdei Slova la judecarea în termen rezonabil a cauzei civile

nr. 3-2672/14, s-a încasat cu titlu de prejudiciul moral pentru dreptul încălcat de la

bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova în

beneficiul Nadejdei Slova suma de 5000 lei.

În susținerea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că la data de

07 octombrie 2014, Nadejda Slova a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Consiliului mun. Chișinău privind contestarea actului administrativ, cu

obligarea emiterii actului de acceptare a cererii privind achitarea dobînzii bancare

și încasarea sumei. La 08 octombrie 2014, cererea a fost înregistrată la Judecătoria

Centru, mun. Chișinău fiind distribuită aleatoriu. Prin încheierea instanței din

10 octombrie 2014, nu s-a dat curs cererii de chemare în judecată, fiind acordat

termen de înlăturare a neajunsurilor. Nadejda Slova a înlăturat neajunsurile la data

de 24 octombrie 2014, prin depunerea cererii suplimentare, iar prin încheierea

instanței din 27 octombrie 2014 cauza a fost pusă pe rol, cu stabilirea ședinței de

judecată pentru data de 26 noiembrie 2014.

Instanța de apel a reținut că cererea de chemare în judecată a fost depusă la

data de 07 octombrie 2014, cauza a fost pusă pe rol și examinată în procedura

contenciosului administrativ, iar hotărîrea instanței de fond a fost emisă la data de

21 aprilie 2016. În cadrul examinării cauzei în instanța de fond, cauza a fost

examnată în 8 ședințe de judecată, dintre care, ședința de judecată din 26 noiembrie

2014, s-a amînat pentru a acorda termen pârâtului pentru a întocmi referința;

ședința de judecată din data de 19 februarie 2015, s-a amînat pentru a da

posibilitate reclamantei de a face cunoștință cu referința prezentată de pîrît; ședința

de judecată din data de 11 iunie 2015, s-a amînat pentru a da posibilitate părților de

a face cunoștință cu cererea de concretizare; ședința din data de 29 octombrie

2015, a fost amînată din motiv că judecătorul s-a aflat la Consiliul Superior al

Magistraturii, iar ulteioarele două ședințe, au fost amînate la discreția instanței de

judecată, fapt stabilit inclusiv prin copiile proceselor-verbale ale ședințelor de

judecată din dosarul respectiv.

Instanța de apel a stabilit că la 20 mai 2016, Consiliul mun. Chișinău a depus

cerere de apel, iar cererea de apel a fost pusă pe rol, în procedura contenciosului

4

administrativ abia la data de 07 iunie 2016, ședința de judecată fiind fixată pentru

data de 19 iulie 2016. Decizia instanței de apel a fost pronunțată la data de

18 octombrie 2016, la care Consiliul mun. Chișinău a declarat recurs la data de

09 decembrie 2016. Dosarul a fost înregistrat la Curtea Supremă de Justiție abia la

data de 05 ianuarie 2017, iar examinarea fondului cauzei fiind fixată pentru data de

15 februarie 2017. Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 15 februarie

2017, s-a admis apelul declarat, s-a casat decizia instanței de apel și s-a restituit

pricina la rejudecare în instanța de apel. La rejudecare, decizia instanței de apel a

fost pronunțată la data de 07 noiembrie 2017, contestată cu recurs la data de

23 ianuarie 2018 și soluționată irevocabil prin încheierea Curții Supreme de Justiție

din 14 martie 2018.

De asemenea, instanța de apel a mai remarcat că, prin decizia Curții

Supreme de Justiție din 15 februarie 2017, a fost casată decizia Curții de Apel

Chișinău din 18 octombrie 2016 și s-a trimis pricina la rejudecare în instanța de

apel, fapt care de asemenea a condiționat prelungirea termenului de soluționare

definitivă a litigiului examinat în procedura contenciosului administrativ.

Instanța de apel a reținut că normele de drept material au fost aplicate parțial

eronat, iar concluziile expuse în hotărîrea instanței de fond sunt în contradicție cu

circumstanțele pricinii, fapt pentru care instanța de apel a concluzionat de a admite

apelul și a casa hotărîrea primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărîri prin care se

constată încălcarea dreptului Nadejdei Slova la judecarea cauzei în termen

rezonabil și se dispune încasarea din contul bugetului de stat, prin intermediul

Ministerului Justiției a prejudiciului moral în mărime de 5 000 lei.

La 25 martie 2019, Ministerul Justiției al Republicii Moldova a declarat

recurs împotriva deciziei din 22 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu menținerea

hotărârii primei instanțe.

În motivarea cererii de recurs recurentul Ministerul Justiției al Republicii

Moldova a indicat că nu este de acord cu decizia instanței de apel o consideră vădit

illegală și neîntemeiată, deoarece instanța de apel la pronunțarea deciziei a

interpretat în mod eronat dispozițiile Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 cu privire la

repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea

în termen rezonabil a cauzei, sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a

hotărârii judecătorești.

Recurentul Ministerul Justiției al Republicii Moldova a menționat că din

conținutul raportului prezentat de Judecătoria Chișinău, sediul Centru nr. 07-6-998

din 02 iulie 2018, se conchide că acțiunea civilă este neîntemeiată, din

considerentele că la caz, nu sînt careva temeiuri sau circumstanțe care indică

tergiversarea examinării și judecării cauzei civile.

Recurentul Ministerul Justiției al Republicii Moldova a declarat că prin

încheierea Curții Supreme de Justiție din 14 martie 2018, recursul declarat de

Nadejda Slova a fost declarat inadmisibil.

Recurentul Ministerul Justiției al Republicii Moldova a mai menționat că

potrivit pct. 4 din Regulamentul privind stabilirea gradelor de complexitate unice

naționale a cauzelor judiciare civile, penale și contravenționale, aprobat prin

hotărîrea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 149/11 din 29 martie 2011,

gradele de complexitate a cauzelor reflectă nivelul efortului intelectual, psihic și

5

moral al judecătorului, durata de timp necesară soluționării unei cauze, precum și

circumstanțele cauzei. În scopul determinării gradelor de complexitate unice

naționale, Consiliul Superior al Magistraturii a întocmit Nomenclatorul tuturor

categoriilor de cauze civile, penale și contravenționale, pe care le-a expediat

instanțelor de judecată din Republica Moldova în luna noiembrie 2010. Consiliul

Superior al Magistraturii a solicitat ca instanțele de judecată să aprecieze gradele

de complexitate a dosarelor incluse în Nomenclator pe o scară de la 1 la 10 puncte.

Astfel, acțiuni apărute din dreptul de proprietate a cetățenilor sunt apreciate cu un

grad de complexitate de 8 puncte.

Recurentul Ministerul Justiției al Republicii Moldova a invocat că litigiul

supus judecării a fost unul ce se examina conform ordinii procedurii contenciosului

administrativ, ședințele de judecată fiind numite, ținînd cont de procedura de citare

a părților, de comportamentul acestora, de volumul mare de dosare ce îi revin unui

judecător și de gradul de complexitate a acestora. În ceea ce privește numirea

ședințelor de judecată, prin prisma raportului motivat prezentat se desprinde că

ședințele au fost stabilite în termeni consecutiv reduși, amânări nejustificate din

partea instanței, fără efectuarea de proceduri judecătorești nu au fost admise.

Recurentul Ministerul Justiției al Republicii Moldova a invocat prevederile

art.2 alin. (2) din Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011 cu privire la repararea de către

stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil

a cauzei, sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești,

în care este stipulat că repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la

judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen

rezonabil a hotărîrii judecătorești se face doar în măsura în care încălcarea a avut

loc din cauze ce nu pot fi imputate exclusiv persoanei care a depus cererea de

reparare a prejudiciului. Totodată, omisiunea reclamantului/intimatului de a

obiecta împotriva amînărilor ședințelor de judecată nu-i permite să pretindă

violarea art. 6 al Convenției.

Mai mult, recurentul Ministerul Justiției al Republicii Moldova a notat că

conform recomandării nr. 6 a Curții Supreme de Justiție privind satisfacția

echitabilă, utilizarea cu bună-credință de către o parte a drepturilor sale

procedurale la contestare, apel sau alte căi de atac nu se ia în considerație și nu

poate fi imputată acesteia ca fiind o tergiversare a procedurilor, decît dacă

utilizarea drepturilor respective nu a evoluat într-un abuz de drept sau calea de atac

a fost evident lipsită de succes.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

După cum denotă materialele cauzei, copia deciziei motivate din

22 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost expediată participanților la

proces la data de 24 ianuarie 2019, prin scrisoarea de expediere nr. 826

(f.d. 205), însă dovada recepționării deciziei la materialele cauzei lipsește.

Totodată, instanța de recurs relevă că decizia contestată a fost publicată pe portalul

instanțelor judecătorești www.instante.justice.md la data de 24 ianuarie 2019.

În aceste circumstanțe, instanța de recurs precizează că recursul, a fost depus

de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, la data de 25 martie 2019, cu

respectarea termenului prevăzut la art. 434 Cod de procedură civilă.

6

La 13 aprilie 2019, în adresa intimatei Nadejda Slova a fost expediată copia

recursului declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii referinței.

La 26 aprilie 2019 Nadejda Slova a depus referință prin care a solicitat

declararea recursului inadmisibil.

Examinând temeiurile recursului declarat de Ministerul Justiției al Republicii

Moldova, în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că

recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Ministerul Justiției al

Republicii Moldova, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2),

(3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat de Ministerul Justiției al

Republicii Moldova, se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de

către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială, sau aplicarea eronată a

normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul, exercitat conform

secțiunii a II-a, are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material

și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în

fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție, reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute la art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel.

7

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii, sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii, doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor, stabilite în art. 130 Cod de procedură

civilă. Din recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, nu

rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului,

25 februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii

Moldova.

În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 alin. 1 Cod de procedură

civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Ministerul Justiției al

Republicii Moldova, împotriva deciziei din 22 ianuarie 2019 a Curții de Apel

Chișinău, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Nadejda

Slova împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la

constatarea încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei civile,

încasarea prejudiciului moral.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

8