2ra-1255/21 — repararea prejudiciului material și moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală și ale procuraturii

2ra-1255/21 — repararea prejudiciului material și moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală și ale procuraturii (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-1255/21

Prima instanță: Judecătoria Cahul, sediul Central (jud. I. Gorlenco)

Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (jud. G. Vavrin, N. Bondarenco, S. Pilipenco)

ÎNCHEIERE

27 octombrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Nadejda

Condrea, executorul judecătoresc Nadejda Condrea, reprezentată de avocatul Todorov

Maxim,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Nadejda Condrea,

executorul judecătoresc Nadejda Condrea împotriva Ministerul Justiției al Republicii

Moldova, intervenienți accesorii Procuratura Generală a Republicii Moldova și

Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului

material și moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală și ale

procuraturii,

împotriva deciziei din 07 iunie 2021 a Curții de Apel Cahul, prin care a fost

respins apelul declarat de Nadejda Condrea, executorul judecătoresc Nadejda Condrea,

reprezentată de avocatul Todorov Maxim și a fost menținută hotărârea din 24 februarie

2020 a Judecătoriei Cahul, sediul Central,

c o n s t a t ă:

La data de 02 decembrie 2019 Nadejda Condrea, executorul judecătoresc

Nadejda Condrea a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției,

intervenient accesoriu Ministerul Finanțelor cu privire la repararea prejudiciului

material și moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală și ale

procuraturii,.

În motivarea acțiunii, reclamanta a invocat că la 04 februarie 2017, de către

Procuratura raionului Vulcănești, în temeiul art. 328 alin.(1) Cod penal, a fost pornită

urmărirea penală în cauza penală nr. 2017088004, pe faptul acțiunilor presupuse ilegale

ale executorului judecătoresc Condrea Nadejda.

1

La 19 septembrie 2017, de către Procurorul în Procuratura Anticorupție, Palencu

Radu, a fost emisă ordonanța de recunoaștere a Nadejdei Condrea în calitate de bănuită

în săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 328 alin. (1) Cod penal.

A susținut că, în motivarea ordonanței de recunoaștere în calitate de bănuit,

procurorul a invocat precum că, executorul judecătoresc Condrea Nadejda, având în

procedură documentul executoriu nr. 2-46/12 din 26 ianuarie 2012 emis de Judecătoria

Vulcănești privind încasarea din contul lui Cerven Mihail în beneficiul lui Cerven Ana,

a pensiei de întreținere a copilului minor Cerven Valeriu, în mărime fixă de 1500 de lei

lunar, începând cu data de 12 octombrie 2012 și pînă la atingerea vârstei majoratului de

către copilul minor, încălcând prevederile art.2 alin.(3) și art.8 pct.(a) din Legea privind

executorii judecătorești nr. 113 din 17 iunie 2010, a comis abuz de serviciu prin

încasarea de la debitorul Cerven Mihail și reținerea ilegală a sumei de bani în mărime

de 10 594 de lei, prin care a cauzat ultimului o pagubă materială în mărime de 10 594

de lei.

Reclamanta a invocat că, urmare a acțiunilor efectuate în cadrul urmăririi penale,

s-a concluzionat că în privința executorului judecătoresc urmează a fi încetată

investigația cu scoaterea acesteia de sub urmărire penală pe motiv că lipsesc indicii

infracțiunii, lipsind în esență interesul material și cel personal al numitei. Acest aspect

rezultă din probele suficiente administrate care denotă că suma de 10 549 de lei invocată

de partea vătămată drept achitată în surplus în cadrul procedurii de încasare a pensiei

alimentare și reținute ilegal de executorul judecătoresc, nu și-a găsit demonstrare.

A afirmat că pe marginea cauzei penale respective, la 15 decembrie 2017, de către

Procurorul în Procuratura Anticorupție, Palencu Radu, a fost emisă ordonanța privind

clasarea cauzei penale prin care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a bănuitei

Condrea Nadejda, cercetată penal pentru comiterea infracțiunii prevăzute și sancționate

de prevederile art. 328 alin. (1) Cod penal, din motivul lipsei faptului infracțiunii;

clasarea cauzei penale nr. 2017088004, intentată la 04 februarie 2017 de Procuratura

raionului Vulcănești, în conformitate cu prevederile art. 328 alin. (1) Cod penal pe

faptul acțiunilor ilicite ale executorului judecătoresc Condrea Nadejda, din motiv că

fapta penală nu se impută altei persoane și nu este necesară continuarea procesului

penal.

Reclamanta a declarat ca la 23 februarie 2018, Cerven Mihail a depus plângere

împotriva ordonanțelor procurorului în Procuratura Anticorupție, Palencu Radu, din 15

decembrie 2017 și a procurorului ierarhic superior din 08 februarie 2018 privind

încetarea urmăririi penale, care prin încheierea din 30 martie 2018 a Judecătoriei Cahul,

sediul Central a fost respinsă.

A specificat că, cuantumul prejudiciului moral cauzat prin acțiunile ilicite ale

organului de urmărire penală și ale procuraturii se determină luându-se în considerare

gravitatea infracțiunii de a cărei săvârșire a fost bănuită, fiindu-i imputată săvârșirea

infracțiunii prevăzute la art. 328 alin. (1) Cod penal, infracțiune mai puțin gravă, ceea

ce constituie o bănuială destul de serioasă, cu un impact foarte puternic asupra imaginii

persoanei.

Reclamanta a declarat că, un alt criteriu de evaluare a intensității suferințelor

morale pricinuite prin acțiunile ilicite ale organului de urmărire penală și ale

2

procuraturii, este determinat de rezonanța pe care a avut-o în societate informația despre

învinuirea persoanei. Astfel, dat fiind faptul că activa și activează până în prezent în

funcție de executor judecătoresc, iar, infracțiunea imputată este legată nemijlocit de

exercitarea atribuțiilor de serviciu, prin recunoașterea în calitate de bănuită de comiterea

infracțiunii prevăzute la art. 328 alin.(1) Cod penal, s-a pus la îndoială caracterul licit

al serviciilor oferite și însăși competența executorului judecătoresc. Mai mult,

exercitarea funcției de executor judecătoresc presupune interacțiunea nemijlocită cu

persoanele fizice și juridice, organe de stat etc., iar, în situația în care executorul

judecătoresc a fost recunoscut în calitate de bănuit, respectiv a fost afectată imaginea

acestuia, reputația profesională precum și demnitatea personală, prin faptul pierderii

încrederii clienților în legalitatea acțiunilor executorului. În același timp, dat fiind faptul

că reclamanta Condrea Nadejda este căsătorită, are doi copii, faptul imputării comiterii

de către aceasta a infracțiunii prevăzute la art.328 alin.(1) Cod Penal, a avut un impact

puternic negativ asupra familiei.

Totodată, reclamanta a menționat că o importanță deosebită la evaluarea

suferințelor morale pricinuite prin tragerea ilegală la răspundere penală, o are durata

urmăririi penale. În acest sens, urmărirea penală pe cauza penală nr.2017088004 a fost

pornită la data de 04 februarie 2017. Ordonanța de recunoaștere în calitate de bănuită a

fost emisă la data de 19 septembrie 2017, iar, ordonanța privind clasarea cauzei penale

a fost emisă la data de 15 decembrie 2017. Astfel, urmărirea penală a durat aproape un

an, ceea ce presupune o perioadă de timp destul de îndelungată. În toată perioada

respectivă, a trăit stări de nervozitate, frustrare, or, acționând în strictă conformitate cu

prevederile legale în exercitarea atribuțiilor de serviciu, acesteia i s-a imputat în mod

ilicit comiterea infracțiunii prevăzute la art. 327 alin.(1) Cod penal. Totodată, a fost

nevoită să participe la numeroase acțiuni procesuale, să dea explicații, să prezinte acte,

fiind pusă, de fiecare dată, în situații neplăcute, or, aceasta era fermă de legalitatea

acțiunilor sale în exercitarea atribuțiilor de executor judecătoresc.

A solicitat încasarea din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului

Justiției, a sumei de 2500 de lei cu titlu de prejudiciu material cauzat prin acțiunea ilicită

de tragere la răspundere penală a organului de urmărire penală și ale procuraturii sub

forma cheltuielilor de asistență juridică suportate pe cauza penală și a sumei de 50 000

de lei cu titlu de prejudiciu moral, precum și compensarea cheltuielilor de judecată

suportate în prezentul proces.

Prin încheierea din 13 ianuarie 2020 a Judecătoriei Cahul, sediul Central a fost

atrasă în proces în calitate de intervenient accesoriu Procuratura Generală.

Prin hotărârea din 24 februarie 2020 a Judecătoriei Cahul, sediul Central,

acțiunea depusă de Nadejda Condrea, executorul judecătoresc Nadejda Condrea a fost

admisă parțial și s-a încasat din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului

Justiției, în beneficiul executorului judecătoresc Nadejda Condrea prejudiciul material

în mărime de 2500 de lei și prejudiciul moral în mărime de 4000 de lei, în total 6500 de

lei. În rest, acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

La data de 27 februarie 2020 Nadejda Condrea, executorul judecătoresc Nadejda

Condrea a declarat apel împotriva hotărârii din 24 februarie 2020 a Judecătoriei Cahul,

sediul Central, solicitând admiterea apelului și modificarea hotărârii contestate în sensul

3

majorării cuantumului prejudiciului moral încasat de la 4000 de lei până la 50000 de

lei, precum și încasarea cheltuielilor de judecată.

La 25 septembrie 2020 Procuratura Generală a depus apel incident împotriva

hotărârii din 24 februarie 2020 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, solicitând admiterea

apelului, casarea hotărârii contestate și emiterea unei noi hotărâri de respingere a

acțiunii depuse de Nadejda Condrea și de restituire a cererii de chemare în judecată

depuse de executorul judecătoresc Nadejda Condrea.

La aceiași dată, 25 septembrie 2020, Procuratura Generală a depus referință la

cererea de apel depusă de Nadejda Condrea și executorul judecătoresc Nadejda

Condrea.

La 26 octombrie 2020 Ministerul Justiției a depus apel nemotivat împotriva

hotărârii primei instanțe, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea hotărârii

contestate și emiterea unei hotărâri noi de respingere a acțiunii.

Prin încheierea din 28 octombrie 2020 a Curții de Apel Cahul au fost restituite

apelul incident și referința depuse de Procuratura Generală, precum și cererea de apel

declarată de Ministerul Justiției, din motivul că au fost depuse în afara termenului legal,

iar apelanții nu au solicitat repunerea în termen.

Prin decizia din 07 iunie 2021 a Curții de Apel Cahul, a fost respins apelul

declarat de avocatul Todorov Maxim, în interesele Nadejdei Condrea și executorului

Judecătoresc Nadejda Condrea și a fost menținută hotărârea din 24 februarie 2020 a

Judecătoriei Cahul, sediul Central.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, instanța de fond corect a

conchis referitor la faptul că Condrea Nadejda este subiect al Legii nr. 1545 din 25

februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale

organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești și că

aceasta este îndreptățită să solicite compensarea prejudiciului cauzat.

Totodată, instanța de apel a reținut ca fiind întemeiată concluzia instanței de fond

cu privire la necesitatea admiterii parțiale a pretenției privind compensarea prejudiciului

moral. Or, intentarea cauzei penale în privința Nadejdei Condrea pentru comiterea

pretinsei fapte prejudiciabile prevăzute de art. 328 alin. (1) din Codul penal, denotă

cauzarea suferințelor psihice, a unui anumit grad de frustrare și incertitudine, retrăiri,

încordare psihică și stare de disconfort, iar, cuantumul prejudiciului urmează a fi

determinat proporțional acestora.

Astfel, apreciind în ansamblu circumstanțele speței și având în vedere principiile

compensării echitabile și rezonabile a prejudiciului moral, natura dreptului lezat,

caracterul și gravitatea suferințelor suportate, statutul social al persoanei, instanța de

apel a considerat întemeiată concluzia instanței de fond cu privire la necesitatea

încasării din contul statului prin intermediul Ministerului Justiției a sumei de 4000 de

lei, care în opinia instanței de apel constituie o satisfacție echitabilă pentru suferințele

psihice cauzate, menționând că, mărimea compensației solicitate de 50 000 de lei, este

excesivă, motiv din care pretenția dată nu poate fi satisfăcută integral, ținând cont de

principiul potrivit căruia compensația nu trebuie să constituie o sumă excesivă pentru

autorii daunelor și nici venit nejustificativ pentru victime.

4

La fel, instanța de apel a reținut drept întemeiată și concluzia primei instanțe cu

privire la admiterea pretenției privind compensarea cheltuielilor de judecată suportate

pentru asistența juridică acordată în procesul penal cât și a cheltuielilor de judecată

suportate pentru asistența juridică în prezentul proces, care au fost probate în modul

corespunzător, prin bonul de plată seria QL nr. 141315 din 08 noiembrie 2019.

Totodată, instanța de apel a reținut că instanța de fond eronat a conchis asupra

necesității încasării prejudiciului material și moral în beneficiul executorului

judecătoresc Condrea Nadejda, deoarece, reieșind din conținutul ordonanței de

recunoaștere în calitate de bănuit din 19 septembrie 2017, a fost recunoscută în calitate

de bănuit Condrea Nadejda (persoană fizică), care activează în funcție de executor

judecătoresc, respectiv, prejudiciul cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire

penală, ale procuraturii urma a fi încasat în beneficiul Nadejdei Condrea. Însă, această

eroare nu discreditează celelalte constatări ale instanței de fond și aplicarea altor norme

materiale, respectiv, nu afectează legalitatea hotărârii.

La 15 iulie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Nadejda Condrea, executorul

judecătoresc Nadejda Condrea, reprezentată de avocatul Todorov Maxim, a declarat

recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, modificarea

deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu dispunerea încasării din contul

bugetului de stat prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul Nadejdei Condrea,

executor judecătoresc Nadejda Condrea a sumei de 50 000 de lei cu titlu de prejudiciu

moral.

În motivarea recursului s-a invocat că instanța de apel a aplicat eronat normele

de drept material, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru

soluționarea cauzei, a apreciat arbitrar probele prezentate de către participanții la proces,

iar, concluziile instanței sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei. Suplimentar, s-

au indicat argumente similare celor din cererea de apel.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Potrivit materialelor cauzei, decizia Curții de Apel Cahul a fost pronunțată la

07 iunie 2021 și expediată participanților la proces la 23 iunie 2021 (f.d. 250, volumul

I), însă, la materialele cauzei nu există înscrisuri care să probeze momentul recepționării

acesteia de către recurentă.

Astfel, recursul declarat la 15 iulie 2021, este în termen.

La 23 iulie 2021, copia recursului a fost expediată în adresa intimaților

Ministerul Justiției, Procuratura Generală și Ministerul Finanțelor, cu înștiințarea

despre depunerea referinței (f.d. 12, 14-16, volumul II).

Prin referința depusă la 10 august 2021, Procuratura Generală a solicitat

considerarea recursului ca inadmisibil.

Alte referințe nu au fost depuse.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, Completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că, recursurile sunt inadmisibile din următoarele motive.

5

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Nadejda Condrea, executorul

judecătoresc Nadejda Condrea, reprezentată de avocatul Todorov Maxim, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură

civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în cererea de recurs nu denotă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are

caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de

6

drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie

să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la

fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza

Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de Nadejda

Condrea, executorul judecătoresc Nadejda Condrea, reprezentată de avocatul Todorov

Maxim, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, Completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Nadejda Condrea, executorul judecătoresc Nadejda

Condrea, reprezentată de avocatul Todorov Maxim, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de Nadejda Condrea, executorul judecătoresc Nadejda

Condrea, reprezentată de avocatul Todorov Maxim, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

7