3ra-1006/20 — contestarea actului administrativ, repararea prejudiciului moral si încasarea cheltuielilor de judecata

3ra-1006/20 — contestarea actului administrativ, repararea prejudiciului moral si încasarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-1006/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (A. Catană)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru)

Î N C H E I E R E

11 noiembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursurilor depuse de Consiliul mun. Chișinău și

Direcția Generală Economie, Reforme și Relații Partimoniale a Consiliului mun.

Chișinău,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de

către Vasile Sabadoș împotriva Consiliului municipal Chișinău, intervenient accesoriu

Direcția Generală Economie, Reforme și Relații Patrimoniale a Consiliului municipal

Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ, obligarea încheierii

contractului de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinței în proprietate

privată și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 27 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

admis apelul depus de Vasile Sabadoș, s-a casat integral hotărârea din 27 iunie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și s-a emis o nouă decizie prin care s-a admis

parțial ațiunea depusă de Vasile Sabadoș,

c o n s t a t ă:

La data de 24 ianuarie 2017 Vasile Sabadoș a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Consiliului municipal Chișinău cu privire la contestarea actului

administrativ, obligarea încheierii contractului de vânzare-cumpărare, transmitere-

primire a locuinței în proprietate privată și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamantul Vasile Sabadoș a indicat că prin hotărârea

Agenției teritoriale Chișinău a Ministerului Privatizării nr. 101 din 07 decembrie 1995

a fost transmisă Mariei Axionova, Alionei Sabadoș, Olgăi Sabadoș, lui Vasile Sabadoș

și Alexei Sabadoș cu titlu gratuit în proprietate privată locuința de stat – apartamentul

nr. 1x din bd. xxxxxxxxxx, în prezent bd. Xxxxxxxxxxx, nr. x, mun. Chișinău.

Reclamantul a menționat că în legătură cu faptul că, autoritățile competente au

refuzat să se prezinte la notar, nu a fost posibil de a încheia cu chiriașul principal, Maria

1

Axionova contractul de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinței enunțate în

proprietate privată.

Reclamantul a susținut că la data de 18 mai 2008 chiriașul principal Maria

Axionova a decedat.

Reclamantul a afirmat că prin dispoziția Preturii sect. Rîșcani, mun. Chișinău nr.

50 din 01 martie 2013 a fost declarat chiriaș de bază al apartamentului nr. xx din bd.

xxxxxxx, nr. xx, mun. Chișinău, cu suprafața de 4xx, 50 m2, cu nr. cadastral

xxxxxxxxx.

Reclamantul a relevat că la data de 08 decembrie 2016 a depus la Consiliul

municipal Chișinău o cerere prealabilă, prin care a solicitat încheierea contractului de

vânzare- cumpărare, transmitere-primire a locuinței nr. 17 din bd. Xxxxxxxxxxx, nr.

20, mun. Chișinău, cu suprafața de 44, 50 m2, cu nr. cadastral xxxxxxxxxxx, în

proprietate privată, însă prin răspunsul nr. 07-06/1061 din 29 decembrie 2016 Consiliul

municipal Chișinău a respins cererea prealabilă.

Reclamantul a considerat ilegal refuzul Consiliului municipal Chișinău de a

încheia cu el contractul de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinței enunțate

în proprietate privată.

Reclamantul a invocat că conform art. 11 alin. (4) și 12 alin. (1) din Legea

privatizării fondului de locuințe nr. 1324-XII din 10 martie 1993, Consiliului municipal

Chișinău îi revine obligația de a încheia cu el contractul de vânzare-cumpărare,

transmitere-primire a locuinței enunțate în proprietate privată.

Reclamantul Vasile Sabadoș a solicitat admiterea acțiunii, recunoașterea refuzului

pârâtului Consiliului municipal Chișinău de a încheia cu el contractul de vânzare-

cumpărare, transmitere-primire a locuinței nr. 1x din bd. Xxxxxxxxxxx, nr. 2x, mun.

Chișinău, cu suprafața de 44, 50 m2, cu nr. cadastral xxxxxxxxxxx, în proprietate

privată, ca fiind ilegal, obligarea pârâtului de a încheia cu el, în termen de 7 zile,

contractul de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinței nr. 1x din bd.

Xxxxxxxxxxx, nr. x0, mun. Chișinău, cu suprafața de 44, 50 m2, cu nr. cadastral

0100419.121.01.17, în proprietate privată și încasarea de la pârât a sumei de 10000 de

lei, cu titlu de prejudiciu moral și a cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din 02 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost

atrasă în proces Direcția Generală Economie, Reforme și Relații Patrimoniale a

Consiliului municipal Chișinău, în calitate de intervenient accesoriu (f.d. 31-32, vol.

I).

Prin hotărârea din 27 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost

respinsă ca fiind nefondată acțiunea depusă de către Vasile Sabadoș împotriva

Consiliului municipal Chișinău, intervenient accesoriu Direcția Generală Economie,

Reforme și Relații Patrimoniale a Consiliului municipal Chișinău privind obligarea

încheierii contractului de privatizare a apartamentului nr. 1x din bd. Xxxxxxxxxxx, nr.

20, mun. Chișinău (f.d. 82, 86-92, vol. I).

Prin decizia din 24 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

declarat de către Vasile Sabadoș și a fost menținută hotărârea primei instanțe din

27 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în cauza de contencios

administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de către Vasile Sabadoș

împotriva Consiliului municipal Chișinău, intervenient accesoriu Direcția Generală

Economie, Reforme și Relații Patrimoniale a Consiliului municipal Chișinău cu privire

2

la contestarea actului administrativ, obligarea încheierii contractului de vânzare-

cumpărare, transmitere-primire a locuinței în proprietate privată și repararea

prejudiciului moral (f.d. 114-121, vol. I).

Prin decizia din 24 decembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție a fost admis

recursul depus de Vasile Sabadoș, s-a casat integral decizia din 24 ianuarie 2019 a

Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare

în judecată depusă de către Vasile Sabadoș împotriva Consiliului municipal Chișinău,

intervenient accesoriu Direcția generală economie, reforme și relații patrimoniale a

Consiliului municipal Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ,

obligarea încheierii contractului de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinței

în proprietate privată și repararea prejudiciului moral și a restituit cauza Curții de Apel

Chișinău (f.d. 170-178, vol. I).

Prin decizia din 27 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul depus

de Vasile Sabadoș, s-a casat integral hotărârea din 27 iunie 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru și s-a emis o nouă decizie prin care s-a admis parțial acțiunea

lui Vasile Sabadoș împotriva Consiliului Municipal Chișinău, intervenient accesoriu

de partea pârâtului Direcția Generală Economie, Reforme și Relații Patrimoniale a

Consiliului Municipal Chișinău privind recunoașterea ilegală a refuzului, obligarea

încheierii contractului, încasarea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de

judecată, s-a recunoscut ca fiind ilegal refuzul Consiliului mun. Chișinău din

29 decembrie 2016 privind încheierea cu Vasile Sabadoș a contractului de cumpărare-

vânzare, transmitere-primire a locuinței în proprietate privată a bunului imobil

apartamentul nr. 1x din bd. Xxxxxxxxxxx, nr. 2x mun. Chișinău cu suprafața de 44, 50

m2, număr cadastral xxxxxxxxxxx, privatizat conform hotărârii Agenției Teritoriale

Chișinău al Ministerului Privatizării nr. 101 din 07 decembrie 1995, s-a obligat

Consiliul mun. Chișinău să încheie cu Vasile Sabadoș în condițiile legii contractul de

cumpărare-vânzare, transmitere-primire a locuinței în proprietate privată a bunului

imobil apartamentul nr. 1x din bd Xxxxxxxxxxx, nr. 2x mun. Chișinău cu suprafața de

44, 50 m2, număr cadastral xxxxxxxxxxx, privatizat conform hotărârii Agenției

Teritoriale Chișinău al Ministerului Privatizării nr. 101 din 07 decembrie 1995, în rest,

acțiunea lui Vasile Sabadoș în partea încasării prejudiciului moral și a cheltuielilor de

judecată a fost respinsă ca neîntemeiată (f.d. 214-226, vol. I).

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut că Vasile Sabadoș deja

dispune de decizia pozitivă a comisiei pentru privatizarea apartamentului și, anume,

hotărârea Agenției teritoriale Chișinău a Ministerului Privatizării nr. 101 din

07 decembrie 1995 (f.d.49). Astfel, prin hotărârea dată se probează că, procesul pentru

privatizarea apartamentului a fost început, fapt ce rezultă expres și din sensul art. 11

alin. (4) din Legea privatizării fondului de locuințe, or, aceasta reprezintă temeiul

juridic pentru pregătirea proiectului contractului de vânzare-cumpărare, transmitere-

primire a locuinței în proprietate privată.

Instanța de apel a menționat că conform certificatului eliberat de către Direcția

Generală Economie, Reforme și Relații Patrimoniale a Consiliului Municipal Chișinău

nr. 06-09/1279 din 08 octombrie 2013, conform datelor sistemului informațional

„Privatizarea locuințelor” al Consiliului mun. Chișinău, cet. Axionova Maria, Sabadoș

Aliona, Sabadoș Vasile, Sabadoș Olga și Sabadoș Alexei, au participat la privatizarea

locuinței nr. 1x din str. Xxxxxxxxxxx, nr. 2x, mun. Chișinău, în conformitate cu

3

hotărârea nr. 101 din 7 decembrie 1995 a Comisiei de privatizare a fondului de locuințe

a mun. Chișinău (f.d.9). După cum s-a stabilit, Maria Axionova a decedat la data de

18 mai 2008.

Instanța de apel a constatat că conform dispoziției Preturii sectorului Rîșcani,

municipiul Chișinău nr. 50 din 01 martie 2013, a fost dispusă declararea chiriașului de

bază în legătură cu decesul celor precedenți, și s-au deschis conturi personale după

următorii cetățieni: Sabadoș Vasile Mihail, cu familia (soția, fiica, fiul) la locuința nr.

1, de 2 odăi, cu spațiul locativ de 29,1 m2, din bd. Xxxxxxxxxxx, nr. 2x, mun. Chișinău.

Respectiv, instanța de apel a conchis că situației date sunt aplicabile prevederile

art. 11 alin. (6) din Legea privatizării fondului de locuințe, ori în decursul perfectării

documentelor prezentate pentru privatizare a decedat chiriașul, astfel, contractul de

vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinței poate fi încheiat cu un alt membru

adult al familiei care trăiește în această locuință cu consimțământul în scris al celorlalți

adulți. Conform declarațiilor nr. 2430 din 05 iulie 2013 și nr. 200 din 03 septembrie

2013, se constată că, Aliona Sabadoș, Olga Sabadoș și Alexei Sabadoș și-au exprimat

consițămîntul în scris referitor la privatizarea locuinței nr. 17 din str. Xxxxxxxxxxx

nr. 20, mun. Chișinău, de către Sabadoș Vasile Mihail.

Prin urmare, instanța de apel a constatat că este neîntemeiat refuzul intimatului de

a încheia cu apelantul contractul de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinței

nr. 17 din bd. Xxxxxxxxxxx, nr. 20, mun. Chișinău, cu suprafața de 44, 50 m2, cu nr.

cadastral xxxxxxxxxxx, în proprietate privată, or în cazul apelantului Sabadoș Vasile

Mihail sunt întrunite condițiile legale prevăzute în Legea nr. 1324-XII din 10 martie

1993 privatizării fondului de locuințe.

Instanța de apel a reținut că este ilegal refuzul Consiliului mun. Chișinău din

29 decembrie 2016, privind încheierea cu Vasile Sabadoș a contractului de vânzare-

cumpărare, transmitere-primire a locuinței în proprietate privată a bunului imobil

apartamentul nr. 17 din b-dul Xxxxxxxxxxx, nr. 20 mun. Chișinău, cu suprafața de 44,

50 m2, cu nr. cadastral xxxxxxxxxxx, privatizat conform hotărârii Agenției Teritoriale

Chișinău al Ministerului Privatizării nr. 101 din 07 decembrie 1995 și care urmează a

fi anulat. Iar, în scopul restabilirii dreptului lezat al părții, urmează a fi obligat Consiliul

mun. Chișinău să încheie cu Vasile Sabadoș în condițiile legii contractul de vânzare-

cumpărare, transmitere-primire a locuinței în proprietate privată a bunului imobil

apartamentul nr.17 b-dul Xxxxxxxxxxx, nr. 20 mun. Chișinău, cu suprafața de 44, 50

m2, cu nr. cadastral xxxxxxxxxxx, privatizat conform hotărârii Agenției Teritoriale

Chișinău al Ministerului Privatizării nr. 101 din 07 decembrie 1995.

Invocând netemeinicia și ilegalitatea deciziei instanței de apel, la data de

29 iulie 2020 Direcția Generală Economie, Reforme și Relații Patrimoniale a

Consiliului municipal Chișinău a contestat-o, prin intermediul oficiului poștal cu

recurs, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel cu menținerea

hotărârii primei instanțe(f.d. 6-23, vol. II).

În motivarea recursului, recurenta Direcția generală economie, reforme și relații

patrimoniale a Consiliului municipal Chișinău, a invocat că decizia instanței de apel

este ilegală, deoarece nu corespunde tuturor normelor de drept și nu răspunde în mod

sigur și expres la toate obiecțiile formulate în procesul examinării apelului.

Recurenta a indicat că instanța de apel examinând cauza nu s-a axat pe prevederile

Legii nr. 1324-XII din 10 martie 1993 privatizării fondului de locuințe și anume art.11

4

alin. (6), care prevede că comisia decide pozitiv privatizarea locuinței în condițiile

inițiale la momentul depunerii cererii și în cazul când unul din membrii familiei a

decedat în decursul examinării documentelor prezentate la comisie. Dacă în decursul

examinării documentelor prezentate pentru privatizare a decedat chiriașul, contractul

de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinței se încheie cu un alt membru

adult al familiei care trăiește în această locuință, cu consimțământul în scris al celorlalți

membri adulți.

Recurenta a specificat că instanța de apel a omis să aplice prevederile art. 200 alin.

(3) Codul civil, în care este stipulat că valabilitatea manifestării de voință nu este

afectată de decesul persoanei care și-a exprimat voința, sau de instituirea unei măsuri

de ocrotire judiciare asupra persoanei, dacă aceste evenimente au avut loc după

exprimarea voinței precum și prevederile art. 1440 și 1516 Cod civil.

Recurenta a menționat că în rezultatul verificării bazei de date din cadrul

Sistemului Informațional „Privatizarea locuințelor”, s-a stabilit că Comisia de

privatizare a fondului locativ din mun. Chișinău, la data de 07 decembrie 1995 a

adoptat hotărârea nr. 101, prin care a dispus transmiterea în proprietate privată în mod

gratuit a apartamentului nr. 1x din bd. xxxxxxxxx, nr. xx0, mun. Chișinău, Mariei

Axionova, Alionei Sabadoș, Olgăi Sabadoș, lui Vasile Sabadoș și Alexei Sabadoș.

Conform prevederilor art. 2 al Legii nr. 1324 din 10 martie 1993 privatizării fondului

de locuințe, privatizarea fondului de locuințe se efectuează pe baza liberului

consimțământ, respectându-se principiile echității sociale și protecției sociale a

cetățenilor. Persoanele care doresc să privatizeze apartamentul depun cereri scrise la

organele abilitate, prin care își exprimă acordul de a dobândi în proprietate privată

locuința de stat.

Recurenta a indicat că Maria Axenova și-a exprimat acordul de voință de a

dobândi dreptul de proprietate asupra locuinței de stat. Având în vedere, că Maria

Axenova a decedat la data de 18 mai 2008, iar hotărârea comisiei de privatizare nr. 101

a fost adoptată la data de 07 decembrie 1995, respectiv acest caz nu cade sub incidența

art. 11 (alin.6) al Legii privatizării fondului de locuințe, când comisia decide pozitiv

privatizarea locuinței și în cazul când unul din membrii familiei a decedat în decursul

examinării documentelor, deoarece decesul nu a avut loc în decursul examinării

documentelor prezentate pentru privatizare. Prin urmare, litigiul respectiv urmează a fi

soluționat pe cale judiciară, în conformitate cu prevederile art. 27 al Legii nr. 1324-XII

din 10 martie 1993 privatizării fondului de locuințe.

La 17 august 2020 Consiliul mun. Chișinău a depus recurs prin care a solicitat

admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii primei

instanțe(f.d. 229-231, vol. I).

Recurenta a menționat că în rezultatul verificării bazei de date din cadrul

Sistemului Informațional „Privatizarea locuințelor”, s-a stabilit că Comisia de

privatizare a fondului locativ din mun. Chișinău la data de 07 decembrie 1995 a adoptat

hotărârea nr. 101 prin care a dispus transmiterea în proprietate privată în mod gratuit a

apartamentului nr. 1x din bd. xxxxxx, nr. 2x, mun. Chișinău, Mariei Axionova, Alionei

Sabadoș, Olgăi Sabadoș, lui Vasile Sabadoș și Alexei Sabadoș. Conform prevederilor

art. 2 al Legii nr. 1324 din 10 martie 1993 privatizării fondului de locuințe, privatizarea

fondului de locuințe se efectuează pe baza liberului consimțământ, respectându-se

principiile echității sociale și protecției sociale a cetățenilor. Persoanele care doresc să

5

privatizeze apartamentul depun cereri scrise la organele abilitate, prin care își exprimă

acordul de a dobândi în proprietate privată locuința de stat.

Recurenta a indicat că Maria Axenova și-a exprimat acordul de voință de a

dobândi dreptul de proprietate asupra locuinței de stat. Având în vedere, că Maria

Axenova a decedat la data de 18 mai 2008, iar hotărârea comisiei de privatizare nr. 101

a fost adoptată la data de 07 decembrie 1995, respectiv acest caz nu cade sub incidența

art. 11 (alin.6) al Legii privatizării fondului de locuințe, când comisia decide pozitiv

privatizarea locuinței și în cazul când unul din membrii familiei a decedat în decursul

examinării documentelor, deoarece decesul nu a avut loc în decursul examinării

documentelor prezentate pentru privatizare. Prin urmare, litigiul respectiv urmează a fi

soluționat pe cale judiciară, în conformitate cu prevederile art. 27 al Legii nr. 1324 din

10 martie 1993 privatizării fondului de locuințe.

La 21 septembrie 2020 și 31 octombrie 2020 Curtea Supremă de Justiție a

expediat în adresa lui Vasile Sabadoș copiile recursurilor depuse de Direcția generală

economie, reforme și relații patrimoniale a Consiliului municipal Chișinău și Consiliul

mun. Chișinău împotriva deciziei din 27 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău, cu

înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței (f.d. 2-23 vol. II).

La 26 octombrie 2020 Vasile Sabadoș a depus prin intermediul oficiului poștal,

referință prin care a solicitat declararea recursurilor inadmisibile.

Conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de

apel.

Completul relevă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost adoptată la

27 mai 2020, fiind recepționată de recurenții Direcția Generală Economie, Reforme și

relații patrimoniale a Consiliului municipal Chișinău și Consiliul mun. Chișinău la

18 iulie 2020, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică activă

marina.samatiuc@justice.md, anexat la materialele cauzei (f.d. 227, vol. I).

Recurenții Direcția Generală Economie, Reforme și Relații Patrimoniale a

Consiliului municipal Chișinău și Consiliul mun. Chișinău s-au conformat prevederilor

art. 245 din Codul administrativ și au depus în termen, recursurile la 29 iulie 2020 și

17 august 2020. (f.d. 229-232, vol. I, 6-24, vol. II).

Examinând temeiurile invocate în recursurile depuse de Direcția Generală

Economie, Reforme și Relații Patrimoniale a Consiliului municipal Chișinău și

Consiliul mun. Chișinău în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție le consideră drept inadmisibile,

din următoarele motive.

Prin prisma art. 246, alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul

se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul

administrativ, recursurile se declară inadmisibile în special în cazurile enumerate la

literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

6

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient

de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ dezvoltă

nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală

examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate

mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la

art. 245, alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs

în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform

jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme

cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31,

Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

7

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

conchide că cererile de recurs depuse de către Direcția Generală Economie, Reforme

și Relații Patrimoniale a Consiliului municipal Chișinău și Consiliul mun. Chișinău

sunt inadmisibile.

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursurile depuse de Direcția Generală Economie, Reforme și Relații

Patrimoniale a Consiliului municipal Chișinău și Consiliul mun. Chișinău se declară

inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

8