3ra-882/19 — contestarea actului administrativ, obligarea încheierii contractului de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuintei în proprietate privată si repararea prejudiciului moral

3ra-882/19 — contestarea actului administrativ, obligarea încheierii contractului de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuintei în proprietate privată si repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3ra-882/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. A. Catană)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. L. Bulgac, A. Panov, G. Dașchevici)

DECIZIE

24 decembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Sveatoslav Moldovan

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Mariana Pitic

examinând recursul depus de către Vasile Sabadoș,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de către Vasile Sabadoș împotriva Consiliului municipal Chișinău, intervenient

accesoriu Direcția generală economie, reforme și relații patrimoniale a Consiliului

municipal Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ, obligarea

încheierii contractului de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinței în

proprietate privată și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 24 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de către Vasile Sabadoș și a fost menținută hotărârea din

27 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

constată:

La data de 24 ianuarie 2017 Vasile Sabadoș a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Consiliului municipal Chișinău cu privire la contestarea actului

administrativ, obligarea încheierii contractului de vânzare-cumpărare, transmitere-

primire a locuinței în proprietate privată și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, prin hotărârea Agenției

teritoriale Chișinău a Ministerului Privatizării nr. 101 din 07 decembrie 1995 a fost

transmisă Mariei Axionova, Alionei Sabadoș, Olgăi Sabadoș, lui Vasile Sabadoș și

Alexei Sabadoș cu titlu gratuit în proprietate privată locuința de stat – apartamentul

xxxx.

A menționat că, în legătură cu faptul că, autoritățile competente au refuzat să

se prezinte la notar, nu a fost posibil de a încheia cu chiriașul principal, Maria

1

Axionova contractul de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinței enunțate

în proprietate privată.

A susținut că, la data de 18 mai 2008 chiriașul principal Maria Axionova a

decedat.

A afirmat că, prin dispoziția Preturii Rîșcani, mun. Chișinău nr. 50 din 01

martie 2013 a fost declarat chiriaș de bază al apartamentului xxxx.

A relevat că, la data de 08 decembrie 2016 a depus la Consiliul municipal

Chișinău o cerere prealabilă, prin care a solicitat încheierea contractului de vânzare-

cumpărare, transmitere-primire a locuinței xxxx, în proprietate privată, însă prin

răspunsul nr. 07-06/1061 din 29 decembrie 2016 Consiliul municipal Chișinău a

respins cererea prealabilă.

A considerat ilegal refuzul Consiliului municipal Chișinău de a încheia cu el

contractul de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinței enunțate în

proprietate privată.

A invocat că, conform art. 11 alin. (4) și 12 alin. (1) din Legea privatizării

fondului de locuințe nr. 1324-XII din 10 martie 1993, Consiliului municipal

Chișinău îi revine obligația de a încheia cu el contractul de vânzare-cumpărare,

transmitere-primire a locuinței enunțate în proprietate privată.

A solicitat recunoașterea refuzului pârâtului de a încheia cu el contractul de

vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinței xxxx, în proprietate privată, ca

fiind ilegal, obligarea pârâtului de a încheia cu el, în termen de 7 zile, contractul de

vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinței xxxx, în proprietate privată și

încasarea de la pârât a sumei de 10000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral și a

cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din 02 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul centru a fost

atrasă în proces Direcția generală economie, reforme și relații patrimoniale a

Consiliului municipal Chișinău în calitate de intervenient accesoriu.

Prin hotărârea din 27 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost

respinsă acțiunea depusă de către Vasile Sabadoș ca fiind nefondată.

Prin decizia din 24 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respins

apelul declarat de către Vasile Sabadoș și a fost menținută hotărârea primei instanțe.

La data de 20 mai 2019 Vasile Sabadoș a depus recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și

hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei noi hotărâri cu privire la admiterea

acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că, decizia instanței de apel este neîntemeiată

și ilegală.

A menționat că, la emiterea deciziei, instanța de apel nu a aplicat legea care

trebuia să fie aplicată și a interpretat eronat legea.

A susținut că, instanța de apel, la examinarea apelului, era obligată să aplice

prevederile pct. 8 din Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 3 din 30

ianuarie 1996 cu privire la unele chestiuni despre aplicarea Legii privatizării

fondului de locuințe de către instanțele judecătorești.

A afirmat că, instanța de apel a apreciat arbitrar probele prezentate de către el

în susținerea temeiniciei cerințelor sale.

2

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod

intră în vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni de

acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până

la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Prin urmare, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în

conformitate cu prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform

reglementărilor anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează

integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza

limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală

în acest caz.

Studiind materialele dosarului, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a casa integral

decizia instanței de apel și de a restitui cauza instanței de apel din următoarele

considerente.

Pe parcursul judecării cauzei s-a constatat că, la data de 14 noiembrie 1995

bunica recurentului, Maria Axionova a depus la Agenția teritorială Chișinău o cerere

privind privatizarea apartamentului xxxx, prin care a solicitat privatizarea

apartamentului enunțat, în care locuiește împreună cu membrii familiei Vasile

Sabadoș (nepot), Aliona Sabadoș (soția nepotului), Olga Sabadoș (strănepot) și

Alexei Sabadoș (strănepot).

Prin hotărârea Agenției teritoriale Chișinău a Ministerului Privatizării nr. 101

din 07 decembrie 1995 a fost transmisă Mariei Axionova, cu titlu gratuit, în

proprietate privată locuința de stat – apartamentul xxxx.

De asemenea, s-a constatat că, la data de 18 mai 2008 chiriașul principal Maria

Axionova a decedat.

Conform certificatului nr. 06-09/1279 din 08 octombrie 2013, eliberat de către

Direcția generală economie, reforme și relații patrimoniale a Consiliului municipal

3

Chișinău, la privatizarea apartamentului enunțat a participat Maria Axionova,

Vasile Sabadoș, Aliona Sabadoș, Olga Sabadoș și Alexei Sabadoș.

La data de 08 decembrie 2016 Vasile Sabadoș a depus la Consiliul municipal

Chișinău o cerere, prin care a solicitat încheierea contractului de vânzare-cumpărare,

transmitere-primire a locuinței xxxx, în proprietate privată.

Prin răspunsul nr. 07-06/1061 din 29 decembrie 2016 Consiliul municipal

Chișinău l-a informat că, nu poate admite cerințele indicate în cererea sa, deoarece

Maria Axenova a decedat la data de 18 mai 2008, iar hotărârea Comisiei pentru

privatizarea fondului locativ nr. 101 a fost adoptată la data de 07 decembrie 1995 și,

prin urmare, acest caz nu cade sub incidența art. 11 alin. (6) din Legea privatizării

fondului de locuințe. Totodată, l-a mai informat că, comisa încheie contractul de

vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinței în proprietate privată cu un alt

membru adult al familiei doar în cazul cînd chiriașul principal a decedat în decursul

examinării documentelor prezentate (până la adoptarea hotărârii de privatizare).

Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, Vasile Sabadoș a solicitat

recunoașterea refuzului Consiliului municipal Chișinău de a încheia cu el contractul

de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinței xxxx, în proprietate privată,

ca fiind ilegal, obligarea Consiliului municipal Chișinău de a încheia cu el, în termen

de 7 zile, contractul de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinței nr. xxxx,

în proprietate privată și încasarea de la Consiliul municipal Chișinău a sumei de

10000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral și a cheltuielilor de judecată.

Prima instanță, fiind învestită cu judecarea prezentei cauze, a ajuns la

concluzia netemeiniciei acțiunii.

Ulterior, instanța de apel, fiind învestită cu judecarea apelului declarat de către

Vasile Sabadoș, a ajuns la concluzia netemeiniciei acestuia, menținând hotărârea

primei instanțe, pe care a considerat-o întemeiată și legală.

Verificând legalitatea deciziei contestate în raport cu argumentele invocate în

recurs, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție reține că, concluzia instanței de apel este pripită.

În conformitate cu art. 194 alin. (2) din Codul administrativ, în procedura de

examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din

oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului

material.

În conformitate cu art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în

contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedură civilă, cu

excepția art.169–171.

În conformitate cu art. 373 alin. (1) și (2) CPC, instanța de apel verifică, în

limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și

temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și

aplicarea legii în primă instanță. În limitele apelului, instanța de apel verifică

circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și

cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea cauzei,

4

apreciază probele din dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de către

participanții la proces.

Reieșind din limitele judecării apelului consfințite în norma enunțată și din

specificul obiectului acțiunilor în cauză, instanța de recurs reține că, contrar acestor

prevederi, instanța de apel judecând apelul, a trecut în mod superficial asupra

circumstanțelor cauzei, referindu-se în mod selectiv la unele erori comise de prima

instanță, fără a examina legalitatea și temeinicia hotărârii supusă apelului în raport

cu regulile și legislația ce guvernează litigiul în cauză.

Conform art. 1 alin. (1) din Legea privatizării fondului de locuințe nr. 1324-

XII din 10 martie 1993, privatizarea fondului de locuințe este un proces de

înstrăinare, efectuat de organele puterii de stat, a fondului de locuințe aparținând

statului, organizațiilor obștești, asupra cărora statul și-a declarat dreptul de

proprietate, altor asociații și întreprinderi cooperatiste de stat, construite din contul

mijloacelor alocate din bugetul de stat, în proprietate privată cetățenilor Republicii

Moldova și asociațiilor acestora (societăți pe acțiuni și societăți economice, alte

societăți), pentru satisfacerea necesităților în locuințe și formarea unor stăpâni reali

prin dreptul de a dispune liber de proprietatea imobiliară.

Conform art. 5 alin. (1) din Legea enunțată, cetățenilor Republicii Moldova le

pot fi vândute sau transmise cu titlu gratuit în proprietate privată în special locuințele

în care aceștia trăiesc și care aparțin fondului de stat și celui public asupra căruia

statul și-a declarat dreptul de proprietate, precum și în imobilele ce aparțin unităților,

indiferent dacă aceste unități sunt incluse în listele de privatizare.

Conform art. 11 alin. (4) și (6) din Legea enunțată, decizia pozitivă a comisiei

este un temei pentru pregătirea proiectului de contract de vânzare-cumpărare,

transmitere-primire a locuinței în proprietate privată și pentru încunoștințarea

proprietarului locuinței la data încheierii contractului (autoritățile administrației

publice locale, unitatea respectivă). Comisia decide pozitiv privatizarea locuinței în

condițiile inițiale la momentul depunerii cererii și în cazul cînd unul din membrii

familiei a decedat în decursul examinării documentelor prezentate la comisie. Dacă

în decursul examinării documentelor prezentate pentru privatizare a decedat

chiriașul, contractul de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinței se

încheie cu un alt membru adult al familiei care trăiește în această locuință cu

consimțământul în scris al celorlalți membri adulți.

Analizând actele cauzei prin prisma normelor de drept menționate, instanța de

recurs reține că, recurentul-reclamant deja dispune de decizia pozitivă a comisiei

pentru privatizarea apartamentului și, anume, hotărârea Agenției teritoriale Chișinău

a Ministerului Privatizării nr. 101 din 07 decembrie 1995.

Astfel, hotărârea enunțată probează că, procesul pentru privatizarea

apartamentului a fost început, fapt ce rezultă expres și din sensul art. 11 alin. (4) din

Legea privatizării fondului de locuințe, or, aceasta reprezintă temeiul juridic pentru

pregătirea proiectului de contract de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a

locuinței în proprietate privată.

După cum s-a stabilit, Maria Axionova a decedat la data de 18 mai 2008.

Respectiv, instanța de recurs conchide că, situației date sunt aplicabile

prevederile art. 11 alin. (6) din Legea privatizării fondului de locuințe, or, în decursul

5

perfectării documentelor prezentate pentru privatizare a decedat chiriașul, astfel,

contractul de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinței poate fi încheiat cu

un alt membru adult al familiei care trăiește în această locuință cu consimțământul

în scris al celorlalți adulți.

Prin urmare, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție consideră că, instanța de apel urmează să verifice dacă

ceilalți membri adulți ai familiei recurentului și-au exprimat acordul ca contractul

de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinței în proprietate privată să fie

încheiat anume cu ultimul. Or, recurentul a invocat că, prin dispoziția Preturii

Rîșcani, mun. Chișinău nr. 50 din 01 martie 2013 a fost declarat chiriaș de bază al

apartamentului xxxx, însă o astfel de dispoziție nu este anexată la materialele

dosarului.

Astfel, din considerentele menționate, Completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

admite recursul, de a casa integral decizia instanței de apel și de a restitui cauza

instanței de apel.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate

și, reexaminând cauza, să emită o decizie legală și întemeiată, respectând dreptul

garantat al părților la un proces echitabil.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul depus de către Vasile Sabadoș.

Se casează integral decizia din 24 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către

Vasile Sabadoș împotriva Consiliului municipal Chișinău, intervenient accesoriu

Direcția generală economie, reforme și relații patrimoniale a Consiliului municipal

Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ, obligarea încheierii

contractului de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinței în proprietate

privată și repararea prejudiciului moral și se restituie cauza Curții de Apel Chișinău.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Sveatoslav Moldovan

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Mariana Pitic

6