3ra-982/20 — contestarea actului administrativ, repararea prejudiciului si încasarea cheltuielilor de judecata

Dosarul nr. 3ra-982/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (V. Ciumac)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru)

Î N C H E I E R E

11 noiembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului depus de Anatol Balanuță, reprezentat de

avocatul Iurie Spînu,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Anatol Balanuță împotriva Serviciului Fiscal de Stat cu privire la contestarea actelor

administrative,

împotriva deciziei din 22 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respinsă cererea de apel depusă de Anatol Balanuță împotriva hotărârii din

20 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă:

La 19 august 2019, Anatol Balanuță, reprezentat de avocatul Iurie Spînu, a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Serviciului Fiscal de Stat cu privire la

contestarea actelor administrative.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 02 iulie 2019, prin intermediul

oficiului poștal, a recepționat hotărârea Direcției Generale Administrare Fiscală mun.

Chișinău seria AH nr. 0017702 din 25 iunie 2019 privind executarea silită a obligației

fiscale, care l-a afectat puternic din punct de vedere fizic și emoțional, deoarece pe

parcursul activității ștințifico-didactice în calitate de profesor universitar, doctor în

științe tehnice, șef de catedră la Universitatea Tehnică a Moldovei, de mai bine de 50

ani și-a îndeplinit regulat și în deplină măsură obligațiile fiscale față de stat și nu a

admis restanțe.

Reclamantul a menționat că s-a prezentat la Direcția Generală Administrare

Fiscală mun. Chișinău, pentru a se clarifica, deoarece nu a primit o informație clară,

1

precisă și întemeiată referitor la data apariției obligației fiscale în sumă de 2699 lei,

însă cineva din angajați, l-a informat verbal precum că obligația fiscală ar fi din anul

2004 și unica posibilitate de anulare a hotărârii este contestarea acesteia. În contestația

depusă reclamantul a indicat că nu cunoaște și nu dispune de informații referitor la

restanțe, că a achitat toate impozitele și nu a admis restanțe față de buget, sperând că la

examinarea contestației persoanele responsabile vor prezenta careva acte, informații,

calcule argumentate, etc, însă a rămas dezamăgit de procedura formală la care a asistat.

Respectiv, și decizia contestată este un act formal și rușinos, deoarece nu oferă vre-o

informație clară, precisă și întemeiată referitor la data apariției obligației fiscale, fiind

indicată perioada A/2003- A/2018, informarea reclamantului despre necesitatea

stingerii obligației fiscale, perioada calculării majorării de întârziere.

Reclamantul la 08 august 2019 a expediat în adresa Serviciului Fiscal de Stat

solicitarea privind oferirea informației referitor la calculul impozitului și achitările

efectuate în perioada anilor 2003-2018, data apariției obligației fiscale în sumă de 2699

lei și alte date relevante cazului, însă la data depunerii cererii nu a primit răspuns. Prin

urmare, este evident că la caz, reclamantul a fost restrâns în exercițiul dreptului de a-și

cunoaște îndatoririle, de a-și prezenta argumentele și de a contesta faptul existenței

restanței, de a se apăra, iar actul administrativ contestat a fost adoptat contrar condițiilor

declanșării executării silite a obligației fiscale, prevăzute expres la art. 193 lit. a), b),

ori în cazul existenței restanței nu s-a ținut cont de prevederile art. 252 Cod fiscal

procedura de examinare a cazurilor de încălcare fiscală, iar obligația fiscală a fost stinsă

prin prescripție.

Reclamantul Anatol Balanuță, a solicitat admiterea acțiunii, anularea hotărârii

Direcției Generale Administrare Fiscală mun. Chișinău seria AH nr. 0017702 din

25 iunie 2019, privind executarea silită a obligației fiscale în sumă de 8909, 58 lei de

către Anatol Balanuță și a deciziei Serviciului Fiscal de Stat nr. 255 din 25 iulie 2019

de respingere a contestației ca ilegale, încasarea de la Serviciul Fiscal de Stat în

beneficiul său a prejudiciului și cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 20 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a

fost respinsă ca neîntemeiată cererea chemare în judecată depusă de Anatol Balanuță

împotriva Serviciului Fiscal de Stat cu privire la contestarea actelor administrative.

Prin decizia din 22 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă cererea de

apel depusă de Anatol Balanuță împotriva hotărârii din 20 decembrie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în cauza de contencios administrativ, la cererea

de chemare în judecată depusă de Anatol Balanuță împotriva Serviciului Fiscal de Stat

cu privire la contestarea actelor administrative.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că prima instanță corect a stabilit

și a apreciat probele din dosar și a aplicat corect normele de drept material, deoarece

Direcția Generală Administrare Fiscală mun. Chișinău a emis hotărîrea seria AH

nr.0017702 din 25 iunie 2019, reieșind din faptul că conform informației contul curent

generalizat din Sistemul Informațional al Serviciului Fiscal de Stat, la situația din

25 iunie 2019, reclamantul Anatol Balanuță înregistra restanță față de Bugetul Public

Național în sumă de 8910 lei, la clasificația economică 111121 „Impozit pe venitul a

persoanelor fizice”.

Prin urmare, obligația fiscală a reclamantului a fost determinată conform

2

Declarațiilor cu privire la impozitul pe venit, prezentate de către acesta, pentru

perioadele fiscale A/2003-A/2018, cu suma totală spre plată de 16 430 lei, dintre care

a fost achitat impozitul pe venit în mărime de 13 731 lei. Astfel, reieșind din faptul că,

impozitul pe venit calculat de contribuabil, prin declarațiile prezentate Serviciului

Fiscal de Stat în perioada A/2004-A/2018, constituie suma de 16 430 lei, iar achitările

efectuate de către contribuabil în această perioadă alcătuiesc 13 731 lei, obligația

fiscală a acestuia constituie 2699 lei. Astfel, reclamantul nu și-a onorat obligațiunile

conform cerințelor stipulate în art. 8 alin. 2 lit. e) din Codul fiscal, privind achitarea la

buget, la timp și integral, a sumelor calculate ale impozitelor și taxelor și se constată

temeinicia și legalitatea acțiunilor Direcției Generale de Administrare Fiscală mun.

Chișinău, care a emis hotărârea seria AH nr.0017702 din 25 iunie 2019, prin care s-a

decis perceperea forțată a restanței admise, în conformitate cu art. 193-201 din Codul

fiscal.

Invocând netemeinicia și ilegalitatea deciziei instanței de apel, la data de

21 august 2020, Anatol Balanuță, reprezentat de avocatul Iurie Spînu, a contestat-o cu

recurs, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii

primei instanțe cu emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului, recurentul, Anatol Balanuță a invocat dezacordul cu

decizia instanței de apel, considerând-o neîntemeiată și ilegală prin faptul că au fost

încălcate și aplicate eronat normele de drept material, precum și nu au fost constatate

și elucidate pe deplin toate circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, fiind

apreciate eronat probele.

În susținerea recursului a indicat motivele de drept și de fapt invocate în cererea

de chemare în judecată și cererea de apel motivată anexate la dosar, suplimentar

invocându-se că instanța de apel nu a examinat cauza sub toate aspectele, adoptând o

decizie pripită fără a fi examinată minuțios cauza.

La 16 septembrie 2020 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului

Serviciului Fiscal de Stat copia recursului declarat de Anatol Balanuță, reprezentat de

avocatul Iurie Spînu împotriva deciziei din 22 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, cu

înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței (f.d. 118, vol. I).

La 07 octombrie 2020 Serviciul Fiscal de Stat Direcția Generală Administrare

Fiscală a depus referință la cererea de recurs, prin care a solicitat declararea

inadmisibilă a recursului depus de Anatol Balanuță.

Conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de

apel.

Completul relevă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost adoptată la

22 iulie 2020, fiind recepționată de recurentul Anatol Balanuță la 07 august 2020 fapt

ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică activă marina.samatiuc@justice.md,

anexat la materialele cauzei (f.d.106 vol. I).

Recurentul Anatol Balanuță, reprezentat de avocatul Iurie Spînu, s-a conformat

prevederilor art. 245 din Codul administrativ și a depus prin intermediul oficiului

3

poștal, în termen, recurs la 21 august 2020. (f.d. 107-116, vol. I).

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Anatol Balanuță, reprezentat

de avocatul Iurie Spînu în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră drept inadmisibil,

din următoarele motive.

Prin prisma art. 246, alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul

se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul

administrativ, recursurile se declară inadmisibile în special în cazurile enumerate la

literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient

de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ dezvoltă

nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală

examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate

mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la

art. 245, alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs

în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

4

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform

jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme

cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31,

Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

conchide că cererea de recurs depusă de recurentul Anatol Balanuță, reprezentat de

avocatul Iurie Spînu este inadmisibilă.

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Anatol Balanuță, reprezentat de avocatul Iurie Spînu se

declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

5