3r-288/20 — anularea actului administrativ

Dosarul nr. 3r-288/2020

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (M. Gandrabur)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (G. Dașchevici, V. Clima, M. Guzun)

D E C I Z I E

11 noiembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând recursul depus de Societatea pe Acțiuni „Parcul de Autobuze din

Bălți”,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată înaintată

de Societatea pe Acțiuni „Parcul de Autobuze din Bălți” împotriva Serviciului Vamal

al Republicii Moldova și Biroului Vamal Nord, intervenient accesoriu Societatea cu

Răspundere Limitată „MoldTransTur” privind anularea actului administrativ,

împotriva încheierii din 29 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 10 mai 2017 SA „Parcul de Autobuze din Bălți” a înaintat acțiune împotriva

Serviciului Vamal al Republicii Moldova, solicitând anularea actului de audit post-

vămuire nr. 3/05 din 17 februarie 2017, anularea deciziei de regularizare nr. 54 din 28

februarie 2017 și obligarea restituirii sumei în mărime de 148 051,63 de lei.

Pe parcursul examinării cauzei a fost atras în proces în calitate de copârât – Biroul

Vamal Nord și în calitate de intervenient accesoriu – SRL „Moldtrans-Tur” (f.d. 220,

242, vol.I).

Prin hotărârea din 18 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost

respinsă ca neîntemeiată acțiunea depusă de SA „Parcul de Autobuze din Bălți” (f.d.

103, 106-116, vol.II).

La 24 aprilie 2020 SA „Parcul de Autobuze din Bălți”, a depus cerere de apel

nemotivată împotriva hotărârii instanței de fond.

Prin încheierea din 29 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, apelul declarat de SA

„Parcul de Autobuze din Bălți” împotriva hotărârii din 18 martie 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani, a fost declarat inadmisibil, pe motiv că motivarea apelului nu

a fost depusă în termenul stabilit (f.d. 124-126, vol.II).

La 09 septembrie 2020 SA „Parcul de Autobuze din Bălți” a declarat recurs

împotriva încheierii din 29 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând anularea

încheierii contestate, cu restituirea acesteia spre rejudecare în instanța de apel.

1

În motivarea recursului a indicat că cererea de apel nemotivată a fost depusă la 24

aprilie 2020, iar în caz că motivarea apelului nu corespundea prevederilor art. 211 alin.

(1) și (2) ale art. 212 alin. (1) Cod administrativ, instanța urma să acorde apelantului

un termen pentru înlăturarea neajunsurilor. Prin urmare, consideră că încheierea

instanței de apel încălcă dreptul de acces la justiție și la un proces echitabil a SA

„Parcul de Autobuze din Bălți” garantat prin art. 20 din Constituția Republicii

Moldova.

La 02 noiembrie 2020 Biroul Vamal Nord a depus referință la cererea de recurs,

solicitând respingerea recursului declarat de SA „Parcul de Autobuze din Bălți”, cu

menținerea încheierii din 29 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău. A menționat că SA

„Parcul de Autobuze din Bălți” își exercită drepturile procesuale în mod iresponsabil și

nu își îndeplinește obligațiile cu bună-credință prin ce se încalcă vădit principiul

egalității în drepturi procedurale a participanților la proces.

Examinând recursul depus de SA „Parcul de Autobuze din Bălți”, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că

acesta este inadmisibil, din considerentele ce succed.

Conform art. 241 alin. (1), (3) din Codul administrativ, încheierile primei instanțe

și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile

prevăzute de prezentul cod și de alte legi.

Pentru contestarea cu recurs a încheierilor judecătorești se aplică corespunzător

prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu

rezultă altceva.

Potrivit art. 243 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, examinând recursul

împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie prin care declară recursul

inadmisibil.

Articolul 242 din Codul administrativ stipulează că recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată, care a emis încheierea

contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată, care a emis încheierea contestată,

transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul

judiciar instanței competente să soluționeze recursul.

Colegiul reține că, încheierea Curții de Apel Chișinău împotriva căreia este

îndreptată calea de atac datează cu 29 iulie 2020 (f.d. 124-126, vol.II).

Încheierea din 29 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată în adresa

părților la proces la 10 august 2020 prin scrisoare recomandată cu aviz (f.d. 117,

vol.II), inclusiv a fost expediată părților pentru informare și prin poșta electronică (f.d.

118, vol.II).

Conform avizului de recepție a corespondenței DS9350384375AS, încheierea din

29 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată prin poștă SA „Parcul de

Autobuze din Bălți” la 14 august 2020 (f.d. 129, vol.II).

Conform art. 63 din Codul administrativ, calcularea termenelor în procedura

administrativă se efectuează în conformitate cu prevederile art. 259-266 din Codul

civil.

Dacă o autoritate publică trebuie să efectueze prestații doar pentru o anumită

perioadă de timp, atunci această perioadă expiră în ultima zi a ei, chiar și atunci cînd

aceasta este o zi de sâmbătă, duminică sau o zi liberă stabilită prin lege.

2

La rândul său, art. 261 din Codul civil (art. 385 în redacția actuală a Codului

civil) prescrie în alin. (1) că, dacă începutul curgerii termenului este determinat de un

eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, atunci ziua survenirii

evenimentului sau momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului.

Potrivit art. 265 din Codul civil (art. 389 în redacția actuală a Codului civil), dacă

ultima zi a termenului este o zi de duminică, de sâmbătă sau o zi care, în conformitate

cu legea în vigoare, la locul executării obligației este zi de odihnă, termenul expiră în

următoarea zi lucrătoare.

Coroborând normele legale precitate, Colegiul concluzionază că, în condițiile

speței, termenul de procedură de 15 zile instituit de legiuitor pentru valorificarea

dreptului de a ataca în ordine de recurs încheierea din 29 iulie 2020 a Curții de Apel

Chișinău a început să curgă din ziua imediat următoare datei notificării actului

judecătoresc de dispoziție – 15 august 2020, iar data limită de depunere a recursului

fiind ziua de 01 septembrie 2020, ora 24.00.

Ignorând prevederile legale ce guvernează procedura de exercitare a căii de atac

în ordine de recurs în secțiunea I, SA „Parcul de Autobuze din Bălți” a expediat prin

poșta electronică recursul împotriva încheierii din 29 iulie 2020 a Curții de Apel

Chișinău, abia la 09 septembrie 2020, deși termenul limită a fost ziua de 01 septembrie

2020 (f.d. 131, 132-134, vol.II).

Studiind cererea de recurs, Colegiul constată că SA „Parcul de Autobuze din

Bălți” nu a invocat niciun motiv plauzibil, care ar justifica imposibilitatea de a face uz

în interiorul termenului legal de dreptul procedural de a contesta actul judecătoresc de

dispoziție emis de Curtea de Apel Chișinău la 29 iulie 2020.

Respectiv, depunând recursul la 09 septembrie 2020, SA „Parcul de Autobuze din

Bălți” a omis termenul legal de declarare a recursului, deși trebuia să dea dovadă de

diligență și un rol activ față de cauza de contencios administrativ în care este implicată.

La caz, este notabil că certitudinea legală impusă regulilor procedurii de

contencios administrativ, în calitate de condiție sine qua non a unui proces echitabil,

vizează atât drepturile recurentului, cât și ale intimatului, astfel încât instanța de

contencios administrativ, nefiind în drept de a substitui voința legislatorului

materializată în conținutul normelor de procedură, în vederea exonerării recurentului

de sancțiunile procedurale din motivul înțelegerii greșite de către acesta a efectelor

legale.

Imperioasă speței este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care

a apreciat că reglementarea referitoare la formalitățile și termenele ce trebuie

respectate pentru exercitarea unei căi de atac, urmărește să asigure o bună administrare

a justiției și, în particular, să respecte principiul securității raporturilor juridice și că cei

interesați trebuie să aibă posibilitatea de a se aștepta ca aceste reguli să fie aplicate. S-a

subliniat că aceste termene urmăresc mai multe scopuri importante, și anume să

garanteze securitatea juridică, fixând un termen pentru acțiuni, să protejeze eventualii

pârâți de plângeri introduse foarte târziu, care ar fi, probabil, mai dificil de combătut,

și să împiedice nedreptățile ce s-ar putea produce dacă tribunalele ar fi chemate să se

pronunțe în legătură cu evenimente consumate cu mult timp în urmă, plecând de la

elemente de probă cărora nu li s-ar mai putea acorda credit și care ar fi incomplete din

cauza timpului scurs (cauza Brumărescu c. României, cauza Marckx c. Belgiei).

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în cauza Ponomaryov c.

Ucrainei că, deși, în speță nu este vorba despre desființarea unei hotărâri judecătorești

definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor

3

circumstanțe noi descoperite, ci de redeschiderea unui proces după un interval

considerabil de timp prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de

atac, totuși reînnoirea acestui termen după o perioadă îndelungată și pentru motive

neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrânge principiul securității

raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.

În această ordine de idei, corelând circumstanțele faptice constatate și expuse

supra cu normele legale prec

itate, instanța de recurs conchide că, la depunerea recursului împotriva încheierii

din 29 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, SA „Parcul de Autobuze din Bălți” nu a

respectat prevederile art. 242 din Codul administrativ.

Din considerentele menționate și având în vedere că SA „Parcul de Autobuze din

Bălți” nu a respectat prevederile art. 242 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție va declara inadmisibil

recursul depus de SA „Parcul de Autobuze din Bălți” împotriva încheierii din 29 iulie

2020 a Curții de Apel Chișinău.

Conform art. 195, 230 și 243 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se declară inadmisibil recursul depus de SA „Parcul de Autobuze din Bălți”

împotriva încheierii din 29 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, adoptată în cauza de

contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Societatea pe Acțiuni „Parcul de Autobuze din Bălți” împotriva Serviciului Vamal al

Republicii Moldova și Biroului Vamal Nord, intervenient accesoriu Societatea cu

Răspundere Limitată „MoldTransTur” privind anularea actului administrativ.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

4