2ac-138/20 — cu privire la constatarea nulitatii acordului la contractul de arenda
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la constatarea nulitatii acordului la contractul de arenda
- Temei legal
- Ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate, stramutarea cauzei
2ac-138/20 — cu privire la constatarea nulitatii acordului la contractul de arenda (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 2ac-138/20
ÎNCHEIERE
11 noiembrie 2020 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu
judecătorii Mariana Pitic
Nicolae Craiu
examinând cererea Societății cu Răspundere Limitată „Conserv Grup” privind
ridicarea excepției de neconstituționalitate
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Societății cu Răspundere
Limitată „Conserv Grup” împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Fortuna
Plus” cu privire la constatarea nulității acordului la contractul de arendă
constată:
La 21 august 2020, SRL „Conserv Grup” a depus cerere de chemare în
judecată împotriva SRL „Fortuna Plus” cu privire la constatarea nulității acordului
la contractul de arendă.
Prin încheierea din 21 septembrie 2020 a Judecătoriei Criuleni sediul central,
a fost admis parțial demersul de asigurare a acțiunii înaintate de SRL „Conserv
Grup”.
A fost suspendată executarea acordului din 10 iulie 2020 încheiat între
SRL „Fortuna Plus”, în persoana lichidatorului Maxim Timoșin și SRL „Conserv
Grup”.
A fost interzis pârâtului SRL „Fortuna Plus”, în persoana lichidatorului
Maxim Timoșin și reprezentanților săi, precum și terțului de a întreprinde careva
acțiuni îndreptate spre îngrădirea accesului și folosinței atribuite reclamantului
SRL „Conserv Grup”, conform contractului de arendă nr. 02/19 din 1 ianuarie 2019
încheiat SRL „Fortuna Plus”, în persoana lichidatorului Maxim Timoșin și
SRL „Conserv Grup” asupra fabricii de conserve din mun. Chișinău com. Budești
str. Balțata 45, până la soluționarea în fond a cauzei.
La 22 septembrie 2020, lichidatorul SRL „Fortuna Plus”, în procedură de
faliment, Maxim Timoșin a declarat recurs împotriva încheierii din 21 septembrie
2020 a Judecătoriei Criuleni sediul central.
La 21 octombrie 2020, SRL „Conserv Grup”, în temeiul art. 43 alin. (2) lit. f)
CPC, a depus cerere cu privire la strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată
egală în grad.
1
La 3 noiembrie 2020, SRL „Conserv Grup” a depus cerere privind ridicarea
excepției de neconstituționalitate, prin care a solicitat ridicarea excepției de
neconstituționalitate a prevederilor art. 43 alin. (2) lit. f) și 43 alin. (4) CPC cu
remiterea acesteia Curții Constituționale pentru examinare a sesizării privind
ridicarea excepției de neconstituționalitate.
La 9 noiembrie 2020, prin intermediul poștei electronice, lichidatorul
SRL „Fortuna Plus”, în procedură de faliment, Maxim Timoșin a depus referință la
cererea privind ridicarea excepției de neconstituționalitate, solicitând respingerea
cererii privind ridicarea excepției de neconstituționalitate depusă de SRL „Conserv
Grup”.
Examinând cererea SRL „Conserv Grup” cu privire la ridicarea excepției de
neconstituționalitate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție consideră că aceasta urmează a fi respinsă, din
considerentele ce urmează.
În conformitate cu prevederile art. 121 CPC, în cazul existenței incertitudinii
privind constituționalitatea legilor, a hotărârilor Parlamentului, a decretelor
Președintelui Republicii Moldova, a hotărârilor și ordonanțelor Guvernului ce
urmează a fi aplicate la soluționarea unei cauze, instanța de judecată, din oficiu sau
la cererea unui participant la proces, sesizează Curtea Constituțională.
Se va mai menționa că, la ridicarea excepției de neconstituționalitate și
sesizarea Curții Constituționale, instanța nu este în drept să se pronunțe asupra
temeiniciei sesizării sau asupra conformității cu Constituția a normelor contestate,
limitându-se exclusiv la verificarea întrunirii următoarelor condiții:
a) obiectul excepției intră în categoria actelor prevăzute la art. 135 alin. (1)
lit. a) din Constituție;
b) excepția este ridicată de către una din părți sau reprezentantul acesteia ori
este ridicată de către instanța de judecată din oficiu;
c) prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei;
d) nu există o hotărâre anterioară a Curții Constituționale având ca obiect
prevederile contestate.
Ridicarea excepției de neconstituționalitate se dispune printr-o încheiere care
nu se supune niciunei căi de atac și care nu afectează examinarea în continuare a
cauzei, însă până la pronunțarea Curții Constituționale asupra excepției de
neconstituționalitate se amână pledoariile.
Dacă nu sunt întrunite cumulativ condițiile specificate la alin. (2), instanța
refuză ridicarea excepției de neconstituționalitate printr-o încheiere care poate fi
atacată odată cu fondul cauzei.
Instanța de judecată poate ridica excepția de neconstituționalitate doar dacă
cererea de chemare în judecată sau cererea de apel a fost acceptată în modul prevăzut
de lege ori dacă cererea de recurs împotriva hotărîrii sau deciziei curții de apel a fost
declarată admisibilă conform legii.
Conform art. 135 alin. (1) lit. a) și g) din Constituție, Curtea Constituțională
exercită, la sesizare, controlul constituționalității legilor și hotărârilor Parlamentului,
a decretelor Președintelui Republicii Moldova, a hotărârilor și ordonanțelor
2
Guvernului, precum și a tratatelor internaționale la care Republica Moldova este
parte; rezolvă cazurile excepționale de neconstituționalitate a actelor juridice
sesizate de Curtea Supremă de Justiție.
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție mai reține că la 9 februarie 2016 Curtea Constituțională a Republicii
Moldova a adoptat hotărârea nr. 2 pentru interpretarea articolului 135 alin. (1) lit. a)
și g) din Constituția Republicii Moldova (excepția de neconstituționalitate)
(sesizarea nr. 55b/2015), prin care s-a decis că în cazul existenței incertitudinii
privind constituționalitate legilor, hotărârilor Parlamentului, decretelor Președintelui
Republicii Moldova, hotărârilor și ordonanțelor Guvernului, ce urmează a fi aplicate
la soluționarea unei cauze aflate pe rolul său, instanța de judecată, din oficiu sau la
cererea unui participant la proces, este obligată să sesizeze Curtea Constituțională.
Astfel, conform § 79-80 din hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din
9 februarie 2016 pentru interpretarea art. 135 alin. (1) lit. a) și lit. g) din Constituție,
controlul concret de constituționalitate pe cale de excepție constituie singurul
instrument prin intermediul căruia cetățeanul are posibilitatea de a acționa pentru a
se apăra împotriva legislatorului însuși, în cazul în care, prin lege, drepturile sale
constituționale sunt încălcate.
Curtea a mai menționat că dreptul de acces al cetățenilor prin intermediul
excepției de neconstituționalitate la instanța constituțională reprezintă un aspect al
dreptului la un proces echitabil.
Potrivit § 82-83 din aceeași hotărâre, Curtea a reținut că judecătorul ordinar
nu se va pronunța asupra temeiniciei sesizării sau asupra conformității cu Constituția
a normelor contestate, ci se va limita exclusiv la verificarea întrunirii următoarelor
condiții:
a) obiectul excepției intră în categoria actelor cuprinse la articolul 135 alin. (1)
lit. a) din Constituție;
b) excepția este ridicată de către una din părți sau reprezentantul acesteia, sau
indică faptul că este ridicată de către instanța de judecată din oficiu;
c) prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei;
d) nu există o hotărâre anterioară a Curții având ca obiect prevederile
contestate.
Concomitent, Curtea a precizat că verificarea constituționalității normelor
contestate constituie competența exclusivă a Curții Constituționale, or judecătorii
ordinari nu sunt în drept să refuze părților sesizarea Curții Constituționale, decât
doar în condițiile menționate la par. 82. Excepția de neconstituționalitate care
întrunește aceste condiții poate fi ridicată în fața oricărei instanțe.
Astfel, întru ridicarea excepției de neconstituționalitate, cu sesizarea Curții
Constituționale, sunt necesare întrunirea, cumulativ, a condițiilor strict-obligatorii
prevăzute la art. 121 CPC și § 82 din hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din
9 februarie 2016.
În circumstanțele expuse, verificând întrunirea de către autorul cererii privind
ridicarea excepției de neconstituționalitate a exigenților evidențiate supra, Colegiul
3
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție atestă că
la caz lipsesc temeiuri de admitere a cererii respective.
Or, excepția de neconstituționalitate poate fi ridicată doar în cazurile când
cererea de chemare în judecată sau cererea de apel a fost acceptată în modul prevăzut
de lege ori dacă cererea de recurs împotriva hotărârii sau deciziei curții de apel a
fost declarată admisibilă conform legii.
La caz, însă, nu suntem în prezența acestor împrejurări, cererea SRL „Conserv
Grup” privind ridicarea excepției de neconstituționalitate nefiind depusă în
procedura examinării cererii de recurs împotriva hotărârii sau deciziei curții de apel
declarată admisibilă conform legii.
În această ordine de idei, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea
SRL „Conserv Grup” cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate.
În conformitate cu art. 121, art. art. 269-270 CPC, completul Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Se respinge cererea Societății cu Răspundere Limitată „Conserv Grup”
privind ridicarea excepției de neconstituționalitate, în cauza civilă la cererea de
chemare în judecată a Societății cu Răspundere Limitată „Conserv Grup” împotriva
Societății cu Răspundere Limitată „Fortuna Plus” cu privire la constatarea nulității
acordului la contractul de arendă.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele ședinței,
judecătorul Ala Cobăneanu
judecătorii Mariana Pitic
Nicolae Craiu
4
Dosarul nr. 2ac-138/20
ÎNCHEIERE
11 noiembrie 2020 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu
judecătorii Mariana Pitic
Nicolae Craiu
examinând cererea depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Conserv
Grup” cu privire la strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Societății cu Răspundere
Limitată „Conserv Grup” împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Fortuna
Plus” cu privire la constatarea nulității acordului la contractul de arendă
constată:
La 21 august 2020, SRL „Conserv Grup” a depus cerere de chemare în
judecată împotriva SRL „Fortuna Plus” cu privire la constatarea nulității acordului
la contractul de arendă.
Prin încheierea din 21 septembrie 2020 a Judecătoriei Criuleni sediul central,
a fost admis parțial demersul de asigurare a acțiunii înaintate de SRL „Conserv
Grup”.
A fost suspendată executarea acordului din 10 iulie 2020 încheiat între
SRL „Fortuna Plus”, în persoana lichidatorului Maxim Timoșin și SRL „Conserv
Grup”.
A fost interzis pârâtului SRL „Fortuna Plus”, în persoana lichidatorului
Maxim Timoșin și reprezentanților săi, precum și terțului de a întreprinde careva
acțiuni îndreptate spre îngrădirea accesului și folosinței atribuite reclamantului
SRL „Conserv Grup”, conform contractului de arendă nr. 02/19 din 1 ianuarie 2019
încheiat SRL „Fortuna Plus”, în persoana lichidatorului Maxim Timoșin și
SRL „Conserv Grup” asupra fabricii de conserve din mun. Chișinău com. Budești
str. Balțata 45, până la soluționarea în fond a cauzei.
La 22 septembrie 2020, lichidatorul SRL „Fortuna Plus”, în procedură de
faliment, Maxim Timoșin a declarat recurs împotriva încheierii din 21 septembrie
2020 a Judecătoriei Criuleni sediul central.
5
La 21 octombrie 2020, SRL „Conserv Grup”, în temeiul art. 43 alin. (2) lit. f)
CPC, a depus cerere cu privire la strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată
egală în grad.
În susținerea acesteia a invocat că nu are încredere în completul de judecători
care examinează recursul declarat împotriva încheierii din 21 septembrie 2020 a
Judecătoriei Criuleni sediul central, cât și în întreg corp judecătoresc al Curții de
Apel Chișinău.
Or, în interesele recurentului acționează un grup de persoane care au influență
asupra mai multor judecători din cadrul Curții de Apel Chișinău.
Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră următoarele.
În conformitate cu art. 43 alin. (2) lit. f) CPC, instanța strămută cauza la o altă
instanță dacă există bănuieli că nepărtinirea judecătorilor ar putea fi știrbită de
circumstanțele cauzei sau de calitatea participanților la proces.
Raportând la caz prevederile normei enunțate, Colegiul civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că motivul invocat
în cererea SRL „Conserv Grup” ca temei de strămutare a cauzei la o altă instanță de
același grad, în sensul că judecătorii din cadrul Curții de Apel Chișinău au un
comportament preconceput, ce pune la îndoială obiectivitatea acestora și
imparțialitatea de care urmează să dea dovadă la examinarea litigiului corespunzător,
nu poate constitui temei de strămutare a cauzei date într-o altă instanță de judecată
de același grad, or acesta poartă un caracter declarativ, ca urmare nu se încadrează
în prevederile art. 43 CPC.
Astfel, se constată că în speță nu există motiv întemeiat care ar putea știrbi
obiectivitatea și nepărtinirea judecătorilor Curții de Apel Chișinău la examinarea
prezentei cauze.
Conform art. 43 alin. (4) CPC, strămutarea cauzei în cazurile prevăzute la
alin. (2) lit. d), e), f) și g) se efectuează de către instanța ierarhic superioară, a cărei
încheiere nu se supune niciunei căi de atac.
Având în susținere prevederile legale enunțate, Colegiul civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
respinge cererea depusă de SRL „Conserv Grup” cu privire la strămutarea cauzei la
o altă instanță de judecată egală în grad și de a restitui cauza pentru continuarea
examinării acesteia în ordine de recurs la Curtea de Apel Chișinău.
În conformitate cu art. 43 alin. (2) și alin. (4), art. 269-270 CPC, Colegiul
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Se respinge cererea depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Conserv
Grup” cu privire la strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad.
Se restituie cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Societății cu
Răspundere Limitată „Conserv Grup” împotriva Societății cu Răspundere Limitată
6
„Fortuna Plus” cu privire la constatarea nulității acordului la contractul de arendă,
pentru continuarea examinării în ordine de recurs la Curtea de Apel Chișinău.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele ședinței,
judecătorul Ala Cobăneanu
judecătorii Mariana Pitic
Nicolae Craiu
7