2ra-1235/20 — stabilirea faptului încălcării drepturilor sale, recunoasterea pârâtilor responsabili de discriminare, interzicerea încălcării în continuare a drepturilor sale, stabilirea situatiei anterioare si repararea prejudiciului material si moral

2ra-1235/20 — stabilirea faptului încălcării drepturilor sale, recunoasterea pârâtilor responsabili de discriminare, interzicerea încălcării în continuare a drepturilor sale, stabilirea situatiei anterioare si repararea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra-1235/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. L. Mitrofan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Anton, A. Bostan, V. Cotorobai)

ÎNCHEIERE

11 noiembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de către

Feodor Gladii și Lilia Gladii,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Lilia Gladii

împotriva Primăriei municipiului Chișinău și Preturii Centru, municipiul Chișinău

cu privire la stabilirea faptului încălcării drepturilor sale, recunoașterea pârâților

responsabili de discriminare, interzicerea încălcării în continuare a drepturilor sale,

stabilirea situației anterioare și repararea prejudiciului material și moral,

împotriva deciziei din 26 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de către Lilia Gladii și a fost menținută hotărârea din 17

iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

constată:

La 22 ianuarie 2019 Lilia Gladii a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Primăriei mun. Chișinău și Preturii Centru, mun. Chișinău cu privire la

stabilirea faptului încălcării drepturilor sale, recunoașterea pârâților responsabili de

discriminare, interzicerea încălcării în continuare a drepturilor sale, stabilirea

situației anterioare și repararea prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, pârâții desconsideră și tratează

cu dispreț statutul social al său de comerciant legal și notificat la stat pe termen

nelimitat.

A menționat că, pe criterii de opinie, pârâții au suspendat activitatea sa de

întreprinzător, fără a dispune de o hotărâre judecătorească prevăzută de art. 17 din

Legea cu privire la principiile de bază de reglementare a activității de întreprinzător

combinat cu art. 174 din Legea cu privire la interior.

A susținut că, pârâții o discriminează, deoarece ea nu a acceptat să

comercializeze ilicit suvenire, fără schema de amplasare, în rând cu comercianții

stradali iliciți din scuarul Teatrului Național „Mihai Eminescu”.

1

A considerat că, conform ultimelor scrisori ale Primăriei mun. Chișinău,

inclusiv și scrisorii nr. G-756/11/18 din 05 septembrie 2018, pârâții ilegal o exclud

din activitatea antreprenorială permisă de lege, de comercializarea mobilă a

suvenirelor produse de artizanat în zona istorică a mun. Chișinău.

A afirmat că, anterior, Primăria mun. Chișinău și Pretura Centru,

mun.Chișinău, prin scrisoarea nr. G-844/2/18 din 31 iulie 2018, au respins

propunerile sale de alternativă.

A notat că, pârâții se ascund după promisiuni și rețin procesul de eliberare a

schemei de reamplasare pentru activitatea sa antreprenorială mobilă permisă de lege,

în continuu duc un proces de discriminare bazat pe promisiuni irelevante și contrare

regimului comerțului prevăzut de art. 213 din Legea cu privire la comerțul interior.

A invocat că, autoritățile publice locale, contrar legii și Regulamentului de

desfășurare a activității de comerț în mun. Chișinău, ilegal îi îngrădesc dreptul de a

comercializa legal și autorizat produsele proprii de artizanat (suvenire) în zona

istorică a mun. Chișinău, o impun să accepte să muncească în condiții de aservire a

funcționarilor corupți, să accepte să lucreze ilegal, la negru, în rând cu toți

comercianții ilegali (concurenți ilegali) din scuarul Teatrului National „Mihai

Eminescu”.

A relatat că, a împrumutat și a investit toate activele financiare ale familiei

sale în crearea locului de muncă, a procurat utilaj necesar, a construit un punct mobil

pe patru roți de comercializare a suvenirelor artizanale, a achitat plățile pentru

asigurările sociale și medicale necesare, a încheiat contracte de salubrizare și livrare

a energiei electrice, a întreprins un șir de activități de publicitate, etc.

A declarat că, pârâții i-au comunicat că, activitatea sa este necesară orașului

și punctul său mobil de comercializare și producere a articolelor de artizanat

(suvenire pentru turiști) o să fie reamplasat din scuarul Catedralei în scuarul

Teatrului Național „Mihai Eminescu” sau în alt loc.

A mai declarat că, fiind o persoană cu bună-credință, a executat toate cerințele

autorității publice locale, iar conform scrisorii nr. G-7804/217 din 18 octombrie

2017 a informat autoritatea publică locală despre executarea dispoziției nr. 978-d din

10 octombrie 2017, a solicitat și a așteptat reamplasarea punctului său mobil de

producere și comercializare a articolelor de artizanat (suvenirelor).

A menționat că, la 23 octombrie 2017 Pretura Buiucani, mun. Chișinău a

întocmit scrisorile nr. 756/17, G-580/17 și G-585/17, cu propunerea de reamplasare

a punctului mobil de producere și comercializare a articolelor de artizanat din scuarul

Catedralei în scuarul Teatrului National „Mihai Eminescu”, unde se desfășoară

nemijlocit activitatea de comercializare a obiectelor de artizanat (suvenirelor).

A susținut că, Primarul General interimar al mun. Chișinău a susținut

propunerile raționale ale Preturii Buiucani privind necesitatea reamplasării punctului

mobil de comercializare cu suvenire, iar la 20 noiembrie 2017, în cadrul audienței,

a obligat pretorul sect. Centru să soluționeze cererea sa nr. G-7804/5/17 din 06

noiembrie 2017 referitor la emiterea schemei de reamplasare în scuarul Teatrului

Național „Mihai Eminescu” sau identificarea unui alt loc.

2

A afirmat că, autoritățile publice locale, sub diferite pretexte, tergiversează

eliberarea schemei de reamplasare a punctului mobil de comercializare cu suvenire

produse artizanat, care este locul său de muncă și unica sursă de existență a familiei.

A declarat că, pârâții ilegal au oprit continuarea și creșterea activității sale

antreprenoriale notificată pe un termen nelimitat, au stopat activitatea de producere

și de dezvoltare a rețelei de distribuție a produselor proprii.

A mai declarat că, pârâții abuziv i-au lichidat locul de muncă, în care a investit

ultimele resurse financiare ale familiei sale și pentru dezvoltarea căruia a muncit

circa 4 ani.

Astfel, a considerat că, este discriminată pe criteriu de opinie în privința

activităților comerciale ilegale și neautorizat practicate în mun. Chișinău și din cauza

refuzului de a se asocia la activitățile ilegale practicate de alți comercianți.

A notat că, pârâții selectiv îi blochează activitatea antreprenorială, nu execută

legea, nu respectă un șir de drepturi ale sale prevăzute de lege și convențiile

internaționale, ilegal îi blochează accesul la spații publice necesare continuării

activității antreprenoriale cu articole de artizanat, necesare pentru a-și menține locul

de muncă și unica sursă de existență și, prin urmare, se află în imposibilitatea

continuării activității antreprenoriale permisă și protejată de lege, iar din cauza

neeliberării unei scheme de amplasare a pierdut afacerea și locul de muncă creat pe

cont propriu cu utilizarea unui utilaj performant.

A solicitat stabilirea faptului încălcării drepturilor sale, recunoașterea pârâților

responsabili de discriminare, interzicea încălcării în continuare a drepturilor sale,

restabilirea situației anterioare încălcării drepturilor sale și, anume, eliberarea

schemei de amplasare pentru punctul său mobil, în condițiile de până la stoparea

activității de întreprinzător desfășurată autorizat din anul 2013 pe str. Pușkin colț cu

bd. Ștefan cel Mare, încasarea venitul zilnic ratat în mărime de 990 de lei pe zi,

începând cu 23 octombrie 2017 până la data cînd va fi restabilită situația anterioară

încălcării drepturilor sale, repararea prejudiciului material cauzat ca urmare a

discriminării în sumă de 300000 de lei, încasarea venitului zilnic ratat din triplarea

potențialului de producere și vânzare a produselor proprii în mărime de 3000 de lei

pe zi (circa 1080000 de lei anual), începând cu 01 februarie 2018 până la data cînd

va fi restabilită situația anterioară încălcării drepturilor sale și repararea prejudiciului

moral în sumă de 3000000 de lei.

Prin hotărârea din 17 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

acțiunea depusă de către Lilia Gladii a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 24 iunie 2019 și 30 august 2019 Lilia Gladii a declarat apel împotriva

hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii

primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri cu privire la admiterea acțiunii.

Prin decizia din 26 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

declarat de către Lilia Gladii și a fost menținută hotărârea primei instanțe.

Instanța de apel, făcând trimitere la art. 5, 171 alin. (1) și (2) și 179 din Codul

administrativ, a reținut că, apelanta nu contestă actele administrative individuale și

normative, a contractelor administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor

administrative realizate de autoritățile publice în regim de putere publică.

3

Totodată, instanța de apel a relevat că, apelanta a invocat că, intimații o

discriminează în dreptul la viață privată, la proprietate, dreptul de a desfășura

activitatea de întreprinzător, la o concurență loială și o discriminează în domeniul

fiscal, prin neemiterea schemelor de încadrare, fapt ce o plasează într-o poziție

nefavorabilă față de comercianții stradali care practică această activitate ilegal.

În acest context, instanța de apel a menționat că, actele normative emise de

autoritățile publice locale sunt obligatorii pentru toți (au un caracter general

obligatoriu) și sunt aplicabile tuturor comercianților stradali, iar încălcarea actelor

normative obligatorii atrage răspunderea civilă, administrativă și nu poate fi

constatată o situație discriminatoare. Mai mult decât atât, nerespectarea legii de către

subiecții de drept nu reprezintă o situație de discriminare în raport cu cei care

respectă legea, or, nerespectarea legii produc efecte juridice și autoritățile statului

sunt obligate să întreprindă toate măsurile de a consacra abuzurile de drept.

La caz, instanța de apel a constatat că, autoritățile publice locale, prin actele

sale de dispoziție, au aplicat tratamente diferite față de comercianți stradali în

coraport cu apelanta, bazate pe opinia de a respecta legea.

Subsecvent, instanța de apel a considerat că, în lipsa constatării discriminării

și restabilirea în drepturi, precum și restabilirea situației anterioare încălcării

drepturilor apelantei, cerințele acesteia cu privire la repararea prejudiciului material

și moral sunt lipsite de vreun drept, ce ar justifica solicitarea de reparare a

prejudiciului material și moral. Or, conform Hotărârii Curții Constituționale nr. 3

din 20 ianuarie 2015, §41, importanța principiului legalității presupune ca legea să

fie respectată, această exigență există nu doar pentru indivizi, dar în egală măsură și

pentru autoritățile publice și private, în măsura în care legalitatea vizează actele

agenților publici, exigența este ca aceștia să acționeze în limitele atribuțiilor care le-

au fost conferite de lege, motiv din care, instanța de judecată nu constituie o excepție

de la regulă.

Instanța de apel a reținut că, în circumstanțele speței, sacrificarea principiului

preeminenței dreptului în sensul impunerii unei alte conduite decât cea prescrisă de

către legislator va avea drept efect defavorizarea procesuală a intimatului, deoarece

asemenea acțiuni nu pot fi admise de către instanța de judecată decât în condițiile

expres stabilite de lege, în caz contrar, acțiunile arbitrare ale instanței sunt

incompatibile testului de imparțialitate obiectivă perceput de un observator informat

și dezinteresat. Or, imparțialitatea este esențială pentru îndeplinirea adecvată a

funcției judiciare, ea privește nu doar hotărârea însăși, ci și întreg procesul, prin care

se ajunge la aceasta (valoarea 2, principiile de la Bangalore privind conduita

judiciară).

La 03 iunie 2020 Feodor Gladii a declarat recurs împotriva deciziei instanței

de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel

și hotărârii primei instanțe și trimiterea cauzei spre rejudecare în primă instanță.

În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de

apel și hotărârea primei instanțe, deoarece el, fiind soțul Liliei Gladii, nu a fost

informat despre posibilitatea de a interveni în proces (art. 62 alin. (2) CPC).

La 05 iunie 2020 Lilia Gladii a declarat recurs împotriva deciziei instanței de

apel, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și

4

hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri cu privire la admiterea acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de

apel și hotărârea primei instanțe, deoarece au fost încălcate și aplicate eronat normele

de drept material.

A menționat că, instanța de apel, nerespectând legea și fără să se pronunțe

asupra tuturor motivelor și actelor normative invocate de către ea în cererea de apel

și în cererea de chemare în judecată, precum și fără promovarea unei egalități depline

și efective între ea și alți cetățeni ai Republicii Moldova comercianți stradali iliciți

cu suvenire, eronat a considerat că, intimații nu au știrbit egalitatea de posibilități și

de tratament în materie: de a beneficia din partea autorităților publice locale de un

tratament corect și echitabil, conform statutului său legal de antreprenor cu acte

perfect legale și a nu fi desconsiderată prin egalarea sa cu persoanele fizice, care

desfășoară activitate de comerț ilegală în scuarul Teatrului Național „Mihai

Eminescu”; de a munci la locul de muncă format din cont propriu, pe teritoriul

mun.Chișinău, fără a fi umilită prin „regulile de joc” instituite de autoritatea publică

locală în favoarea persoanelor fizice, care desfășoară activitate de comerț ilegală în

comercianților iliciți în scuarul Teatrului Național „Mihai Eminescu”, contrar legii

și Regulamentului de desfășurare a activității de comerț în mun. Chișinău; de a

reamplasa pe teren municipal și de a folosi efectiv și independent proprietatea privată

a familiei în scopul continuității obținerii de venit din activități economice de

producere și comercializare a suvenirelor, accesând cîțiva metri din teritoriul

mun.Chișinău.

A susținut că, instanța de apel nu a specificat legea, conform căreia alte

„autorități ale statului sunt obligate să întreprindă toate măsurile de a consacra

abuzurile de drept”.

A afirmat că, instanța de apel eronat și neîntemeiat a considerat că, prin

nerespectarea legii nu survine o situație de discriminare.

A relevat că, în decizia instanței de apel este constatată situația de tratament

diferit, care, de fapt, reprezintă o discriminare.

A notat că, instanța de apel a constatat, dar nu a interzis autorității publice

locale practicarea de tratamente diferite prin actele de dispoziție.

Prin referința depusă la 03 septembrie 2020 Pretura Centru, mun. Chișinău a

solicitat respingerea recursului declarat de către Lidia Gladii și menținerea deciziei

instanței de apel și hotărârii primei instanțe.

Examinând temeiurile recursurilor în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursurile sunt inadmisibile din următoarele

motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

5

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul

în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către Lilia Gladii nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat asupra deciziilor instanței de apel are caracter

nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept

material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

6

de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul

declarat de către Lilia Gladii, asemenea aspecte nu se regăsesc.

În conformitate cu art. 430 CPC, sunt în drept să declare recurs:

a) părțile și alți participanți la proces;

b) martorul, expertul, specialistul, interpretul și reprezentantul, cu privire la

compensarea cheltuielilor de judecată ce li se cuvine.

În conformitate cu art. 433 lit. c) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l

declare.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție constată că, Feodor Gladii nu întrunește niciuna din calitățile

procesuale specificate la art. 430 CPC și, respectiv, nu este în drept să declare recurs.

În consecință, recursul înaintat de către Feodor Gladii urmează a fi declarat

inadmisibil, ca fiind înaintat de o persoană care nu este în drept să-l declare.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursurile declarate de către Feodor Gladii și Lilia Gladii ca inadmisibile.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursurile declarate de către Feodor Gladii și Lilia Gladii se consideră

inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

7