3r-330/20 — contestarea actului administrativ

3r-330/20 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3r-330/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – L. Bagrin

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – V. Clima, A. Malîi, E. Palanciuc

Instanța de revizuire: Curtea de Apel Chișinău – A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc

DECIZIE

25 noiembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Victor Burduh

Maria Ghervas

examinând recursul depus de către Tudor Borțoi,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de către Tudor Borțoi împotriva Preturii sectorului Centru, mun. Chișinău,

terți Asociația Proprietarilor Locuințelor Privatizate nr. 50/142 și Primăria

municipiului Chișinău cu privire la constatarea actului administrativ, obligarea

emiterii actului administrativ, constatarea discriminării, repararea prejudiciului

material și moral,

împotriva încheierii din 12 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Tudor Borțoi

împotriva deciziei din 11 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

constată:

La 18 decembrie 2017, Tudor Borțoi a depus cerere de chemare în judecată în

procedura contenciosului administrativ împotriva Preturii sectorului Centru,

mun. Chișinău, prin care a solicitat constatarea eliberării actului de examinare la fața

locului de către autoritățile administrației publice locale a municipiului Chișinău cu

impunerea autorităților publice locale la eliberarea actului de examinare la fața locului

a apartamentului nr. xxx din str. Xxx, constatarea discriminării directe, sistematice și

de timp îndelungat a familiei Borțoi în comparație cu Asociația Proprietarilor

Locuințelor Privatizate nr. 50/142; impunerea autorităților administrației

municipiului Chișinău la despăgubirea prejudiciului material cauzat în sumă totală de

100 000 de lei și a prejudiciului moral în sumă totală de 100 000 de lei, prin refuzul

eliberării actului de constatare la fața locului și de discriminare a familiei Borțoi.

Prin încheierea protocolară din 22 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, s-a atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Asociația Proprietarilor

Locuințelor Privatizate nr. 50/142 (vol. I, f.d. 181).

Prin hotărârea din 14 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

s-a respins ca nefondată acțiunea depusă de către Tudor Borțoi (vol. I, f.d. 187).

1

Prin încheierea din 05 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a atras în proces în

calitate de persoană terță Primăria municipiului Chișinău (vol. I, f.d. 222).

Prin decizia din 11 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a casat integral

hotărârea din 14 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și s-a emis o

decizie nouă, prin care s-a respins ca neîntemeiată acțiunea depusă de către Tudor

Borțoi (vol. I, f.d. 2351-236).

Prin încheierea din 04 martie 2020 a Curții Supreme de Justiție s-a declarat

inadmisibil recursul depus de către Tudor Borțoi împotriva deciziei din 11 septembrie

2019 a Curții de Apel Chișinău (vol. II, f.d. 13-18).

La 01 iunie 2020, Tudor Borțoi a depus la Curtea de Apel Chișinău cerere de

revizuire împotriva deciziei din 11 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin

care a solicitat în temeiul art. 449 lit. b) și c) din Codul de procedură civilă casarea

deciziei instanței de apel (vol. II f.d. 23 recto-verso).

Prin încheierea din 12 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca

fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Tudor Borțoi împotriva

deciziei din 11 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău (vol. II, f.d. 47-53).

La 29 octombrie 2020, Tudor Borțoi a depus la Curtea de Apel Chișinău recurs

motivat împotriva încheierii din 12 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău (vol. II,

f.d. 59 recto-verso).

Argumentele recursului, în esență, se rezumă la reiterarea temeiurilor faptice ale

cauzei și că instanța de revizuire neîntemeiat a constatat lipsa legăturii cauzale dintre

decizia irevocabilă din 11 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău și circumstanțele

nou descoperite, precum și temeiul normei procedurale.

Recurentul Tudor Borțoi a solicitat prin cererea de recurs admiterea recursului,

anularea integrală a încheierii din 12 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău și

soluționarea în fond a problemei.

La 11 noiembrie 2020, Curtea Supremă de Justiție a expediat pentru notificare

intimaților Preturii sectorului Centru, mun. Chișinău, Asociației Proprietarilor

Locuințelor Privatizate nr. 50/142 și Primăriei municipiului Chișinău copia recursului

motivat depus de către Tudor Borțoi, explicându-le dreptul de a depune referințe

asupra criticilor formulate în recurs (vol. II, f.d. 61). Însă, intimații nu au făcut uz de

dreptul lor procedural și nu au depus referințe asupra recursului.

În corespundere cu articolul 241 alin. (1) din Codul administrativ, încheierile

primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre,

în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.

Conform articolului 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea

contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea contestată

transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul

judiciar instanței competente să soluționeze recursul.

Instanța de recurs consideră că Tudor Borțoi s-a conformat prevederilor legale

și a respectat termenele instituite de legiuitor la articolul 242 din Codul administrativ

pentru demararea căii de atac în ordine de recurs. Or, încheierea recurată a Curții de

Apel Chișinău a fost emisă la 12 octombrie 2020 și notificată recurentului prin poștă

electronică la 22 octombrie 2020 (vol. II, f.d. 55), iar cererea de recurs motivată a fost

depusă la 29 octombrie 2020.

2

Prin prisma articolului 191 alin. (5) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, deciziilor și încheierilor

curților de apel.

Potrivit articolului 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

Examinând recursul depus, prin prisma argumentelor invocate de recurent și a

materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept pertinente speței, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a-l respinge, cu menținerea încheierii Curții de Apel Chișinău, din

motivele ce succed.

În conformitate cu articolul 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ,

examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie prin

care respinge recursul.

În debut, Colegiul învederează că, la 01 aprilie 2019, a intrat în vigoare Codul

administrativ, care la articolul 258 alin. (3) stipulează că procedurile de contencios

administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în

continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a

prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru

procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

La fel, este relevant că noul Cod administrativ nu reglementează instituția

revizuirii actelor judecătorești de dispoziție, dar la articolul 195 prevede că procedura

acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului

cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu

excepția art. 169-171.

Respectiv, procedura revizuirii urmează a fi efectuată în conformitate cu

prevederile Codului de procedură civilă.

Cercetând starea fapt în baza materialelor și lucrărilor dosarului, Colegiul

constată că, în speță, obiectul revizuirii l-a constituit decizia din 11 septembrie 2019

a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a casat integral hotărârea din 14 decembrie 2018

a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și s-a emis o decizie nouă în sensul respingerii

ca fiind neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ depusă de către Tudor

Borțoi (vol. II, f.d. 13-18).

La fel, Colegiul atestă că Tudor Borțoi și-a întemeiat cererea de revizuire

împotriva deciziei din 11 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău în baza art. 449

lit. b) și c) din Codul de procedură civilă (vol. II f.d. 23 recto-verso).

Prin încheierea din 12 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca

fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Tudor Borțoi împotriva

deciziei din 11 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău (vol. II, f.d. 47-53).

Efectuând controlul judiciar al încheierii din 12 octombrie 2020 a Curții de Apel

Chișinău, instanța de recurs a constatat că aceasta a fost emisă în concordanță cu

normele de drept procedural.

Ab initio, instanța de recurs consideră oportun de a învedera că, în sensul

Capitolului XXXIX din Codul de procedură civilă, revizuirea face parte din categoria

căilor extraordinare de atac, de retractare, prin intermediul căreia se poate obține

3

desființarea unei hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile

expres determinate de lege.

Având în vedere că retractarea unei hotărâri judecătorești definitive produce

efecte grave pentru părți și pentru stabilitatea raporturilor juridice civile, legea admite

revizuirea numai în cazurile strict determinate.

Pe de altă parte, revizuirea constituie un remediu procesual important pentru

înlăturarea acelor situații excepționale care au făcut ca o hotărâre judecătorească să

fie viciată chiar în substanța sa.

Din considerent că revizuirea ocupă un loc aparte în sistemul căilor legale de

atac, Colegiul găsește necesar a evoca doar trăsăturile distinctive speței, or, legiuitorul

a impus unele reguli de procedură specifice care se aplică acestei căi de atac și care

evidențiază deopotrivă locul aparte pe care-l ocupă revizuirea în sistemul procedural.

Așa, din motiv că revizuirea face parte din categoria căilor extraordinare de atac,

este guvernată de reguli speciale, iar legiuitorul a prevăzut expres și exhaustiv la

art. 449 din Codul de procedură civilă temeiurile pentru declararea acesteia.

În sensul art. 449 lit. b) și c) din Codul de procedură civilă, în baza cărora Tudor

Borțoi și-a întemeiat cererea de revizuire, temei de desființare a unei hotărâri

judecătorești irevocabile poate constitui faptul că au devenit cunoscute unele

circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute

revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla

circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei; precum și

emiterea de către instanța de judecată a unei hotărâri cu privire la drepturile

persoanelor care nu au fost implicate în proces.

La capitolul dat, Colegiul învederează că circumstanțele nou-descoperite sunt

totalitatea de fapte juridice (obiect al probației) care duc la apariția, modificarea sau

stingerea drepturilor și obligațiilor civile, care au o importantă esențială pentru

soluționarea justă a cauzei civile, totodată, având putere decisivă asupra concluziei

instanței de judecată, care nu au fost și nici nu au putut fi cunoscute revizuentului

anterior, dar existau până la momentul pronunțării hotărârii și au fost descoperite după

ce hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă.

Astfel, pentru invocarea acestui temei de revizuire este necesar ca circumstanța

nouă să îndeplinească două condiții esențiale și cumulative: 1) să existe anterior

pronunțării hotărârii; și 2) să-i devină cunoscută revizuentului ulterior pronunțării

hotărârii.

Circumstanțele nou-descoperite sau faptele esențiale ale cauzei, în sens

procesual, trebuie să constituie obiect al probării existenței sau lipsei faptelor juridice

privind apariția, modificarea sau stingerea raporturilor juridice.

Respectiv, analizând cererea de revizuire, Colegiul constată că Tudor Borțoi nu

a evocat careva circumstanțe plauzibile, nou descoperite, care pot constitui obiect al

probației raporturilor juridico-publice supuse controlului legalității în prezenta speță

dintre Tudor Borțoi și Pretura sectorului Centru, mun. Chișinău și care au importanță

esențială pentru soluționarea disensiunii dedusă judecății, fiind în stare de a influența

adoptarea unei alte soluții decât cea pronunțată prin decizia din 11 septembrie 2019 a

Curții de Apel Chișinău.

Sub acest aspect Colegiul consideră că instanța de revizuire just a apreciat critic

argumentul revizuentului, precum că faptul nedeținerii proprietății comune în

blocurile locative de către Asociațiile Proprietarilor Locuințelor Privatizate la

moment nu constituie o circumstanță nouă, esențială a cauzei, care nu a fost și nu a

4

putut fi cunoscută revizuentului, deoarece a apărut odată cu adoptarea deciziei

Consiliului municipal Chișinău nr. 2/13 din 06 februarie 2020 ,,Cu privire la

excluderea costului de bilanț a apartamentelor privatizate din evidența contabilă a

Autorităților administrației publice locale și a Direcției generale locativ-comunală și

amenajare în mun. Chișinău”,

Or, potrivit somației de înființare a popririi asupra datoriei revizuentului pentru

serviciile comunale a Întreprinderii municipale de Gestionare a Fondului Locativ

nr. 11, ultimul este gestionarul blocului locativ, precum și prestatorul de servicii

comunal-locative.

În acest sens este relevant că în anexa nr. 1 la decizia Consiliului municipal

Chișinău nr. 2/13 din 06 februarie 2020 sunt indicate adresele imobilelor în privința

cărora a fost exclus costul de bilanț al imobilelor privatizate din evidența contabilă a

Autorităților administrației publice locale și a Direcției generale locativ-comunală și

amenajare. Așa, din cele 43 de imobile indicate în anexă nu este niciun bloc locativ

situat pe str. Xxx (vol. II, f.d. 43-45).

Astfel, instanța de revizuire corect a constatat că, în condițiile speței, presupusa

circumstanță nou-descoperită nu poate fi încadrată în temeiul art. 449 lit. b) din Codul

de procedură civilă, întrucât nu există legătură cauzală.

Cu atât mai mult că presupusa circumstanță nou-descoperită nu îndeplinește nici

condiția obligatorie de a „exista anterior pronunțării hotărârii”. Or, decizia care se

propune a fi retractată datează cu 11 septembrie 2019, iar presupusa circumstanță nou-

descoperită – decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 2/13 a apărut abia la 06

februarie 2020.

În asemenea circumstanțe, Colegiul conchide că argumentele invocate de

revizuentul Tudor Borțoi nu constituie temei pentru redeschiderea procedurii,

deoarece.

Succesiv, Colegiul apreciază drept lipsit de suport temeiul invocat de Tudor

Borțoi în baza art. 449 lit. c) din Codul de procedură civilă, și anume faptul că instanța

a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în

proces.

În acest sens, instanța de recurs notează că acest temei de declarare a revizuirii

are drept scop desființarea unei hotărâri judecătorești în cazul în care după ce

hotărârea judecătorească devine irevocabilă se constată faptul că instanța a emis o

hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces.

La caz, se constată că, deși Tudor Borțoi a întemeiat cererea de revizuire inclusiv

în baza art. 449 lit. c) din Codul de procedură civilă, în cuprinsul cererii nu a indicat

drepturile cărei persoane neimplicate în proces au fost lezate prin emiterea deciziei

din 11 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

Cumulul ipotezelor relevate certifică în mod clar lipsa de substanță a recursului

declarat de Tudor Borțoi împotriva încheierii din 12 octombrie 2020 a Curții de Apel

Chișinău. Circumstanța dată desprinde simplul fapt al dezacordului recurentului cu

soluția dată de instanța inferioară, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare atât

a revizuirii, cât și a recursului.

Pertinentă speței Colegiul consideră și jurisprudența CtEDO, în care Înalta Curte

a reiterat că, dreptul la o instanță garantat de art. 6 §1 din Convenție presupune

respectarea principiului preeminenței dreptului. Unul din aspectele fundamentale ale

preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere ca,

atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea

5

lor să nu mai poată fi pusă în discuție. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă

dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii doar cu scopul de

a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența instanțelor ierarhic

superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și

omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu trebuie

considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la

aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare a cauzei. O abatere de la acest

principiu este justificată doar atunci când este necesară prin circumstanțele unui

caracter esențial și imperios (Josan v. Moldova, nr. 37431/02, § 25; Brumărescu v.

România, nr.28342/95, §61; Ryabykh v. Rusia, nr.52854/99, §52).

Din considerentele menționate supra și având în vedere că încheierea din 12

octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost emisă cu respectarea normelor de

drept pertinente speței, iar recurentul nu a adus în fața instanței de recurs argumente

elocvente în sensul demonstrării ilegalității și netemeiniciei actului judecătoresc

recurat, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul depus de către Tudor

Borțoi.

Conform articolelor 193, 194, 241 și 243 alin. (1) lit. b), (2) și (3) din Codul

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

decide:

Se respinge recursul depus de către Tudor Borțoi împotriva încheierii din 12

octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Victor Burduh

Maria Ghervas

6