2ra-1533/20 — cu privire la rezolutiunea contractului de donatie

Dosarul nr. 2ra-1533/20

Prima instanță: Judecătoria Criuleni sediul central (jud. A. Bologan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. L. Bulgac, V. Sîrbu, V. Buhnaci)

ÎNCHEIERE

4 noiembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Mariana Pitic

Nicolae Craiu

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Elena

Cebotari, reprezentată de avocatul Teodor Guțu

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Elenei Cebotari,

reprezentată de avocatul Teodor Guțu împotriva Galinei Coman cu privire la

rezoluțiunea contractului de donație în legătură cu starea de nevoie

împotriva deciziei din 3 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

admis apelul declarat de Galina Coman, casată hotărârea din 23 ianuarie 2020 a

Judecătoriei Criuleni sediul central și emisă o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost

respinsă

constată:

La 25 aprilie 2018, Elena Cebotari, reprezentată de avocatul Teodor Guțu a

depus cerere de chemare în judecată împotriva Galinei Coman cu privire la

rezoluțiunea contractului de donație în legătură cu starea de nevoie.

În motivarea acțiunii a invocat că la 23 noiembrie 2000, a donat surorii sale

Galina Coman apartamentul nr. X din or. XXXXX str. XXXXX, încheierea

tranzacției fiind dictată de împrejurări grele pentru ea în acea perioadă.

Așadar, din anul 1998, dânsa a fost încadrată în XXXXX, starea sănătății s-a

înrăutățit, permanent având nevoie de bani pentru tratament.

A comunicat că Galina Coman, fiind sora cea mai mică din familie, i-a propus

să-i doneze ei apartamentul, în schimbul acordării ajutorului material necesar, astfel,

a fost de acord cu propunerea pârâtei și a donat acesteia apartamentul ce-l deținea în

proprietate, însă, chiar de la bun început după întocmirea donației, pârâta nu și-a

onorat promisiunile, iar în vara anului 2015, în general și-a schimbat atitudinea,

încetând să-i mai ofere cei 10 euro pe an, care îi oferea anterior.

1

Totodată, a precizat că suport material substanțial nu a avut de la pârâtă, iar

pentru necesități vitale, cât și pentru tratament, se întreține din pensia mizeră de

XXXXX în mărime de 1 110,98 de lei.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 836 Cod civil, art. 6, 7, 38,

166, 167, 174 CPC.

A solicitat admiterea acțiunii, rezoluțiunea contractului de donație a

apartamentului nr. X din or. XXXXX str. XXXXX, încheiat între ea și Galina

Coman la 23 noiembrie 2000, nr. de înregistrare 4328 din 29 noiembrie 2000,

restituirea ei a bunului imobil menționat și obligarea OCT Chișinău să rectifice prin

radiere din Registrul bunurilor imobile a înscrierii referitor la deținerea de către

Galina Coman a dreptului de proprietate asupra bunului imobil menționat.

Prin hotărârea din 19 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Ciocana,

a fost respinsă acțiunea ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 20 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de Elena Cebotari, casată hotărârea din 19 noiembrie 2018 a Judecătoriei

Chișinău sediul Ciocana, cu restituirea pricinii la rejudecare în instanța competentă

Judecătoria Criuleni.

La 4 octombrie 2019, Elena Cebotari, reprezentată de avocatul Teodor Guțu

a depus cerere prin care a concretizat temeiul acțiunii, întemeindu-și pretențiile în

baza dispozițiilor art. 838/5 Cod civil, în vigoare din 1 martie 2019.

Prin hotărârea din 23 ianuarie 2020 a Judecătoriei Criuleni sediul central, a

fost admisă acțiunea.

A fost rezoluționat contractul de donație nr. 4328 din 23 noiembrie 2000, în

partea prin care Elena Cebotari a donat Galinei Coman imobilul ce contă din

apartamentul nr. X cu suprafața totală de 26,6 m2din mun. XXXXX or. XXXXX

str. XXXXX.

A fost încasată de la Galina Coman în beneficiul statului taxa de stat în mărime

de 313,62 de lei.

În susținerea soluției emise, prima instanță a reținut că materialul probator

administrat în cauză demonstrează indubitabil starea de nevoie a donatorului Elena

Cebotari prin înrăutățirea stării patrimoniale și survenirea pericolului propriei

întrețineri corespunzătoare după perfectarea contractului de donație încheiat cu

Galina Coman și executarea lui.

Prin decizia din 3 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de Galina Coman, casată hotărârea primei instanțe și emisă o nouă hotărâre,

prin care acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Întru consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat că Elena

Cebotari nu a dovedit că după executarea donației imobilului, nu mai este în stare

să-și asigure o întreținere corespunzătoare sau să-și îndeplinească obligațiile legate

de întreținerea față de terți și nu a probat nici faptul că după încheierea contratului

de donație s-a înrăutățit considerabil bunăstarea materială a ei.

La 8 septembrie 2020, Elena Cebotari, reprezentată de avocatul Teodor Guțu

a declarat recurs împotriva deciziei din 3 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

2

solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei

și pronunțarea unei noi hotărâri de menținere a hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a invocat că a întemeiat acțiunea în baza dispozițiilor

art. 836 alin. (1) Cod civil în redacția din anul 2002, actualmente abrogat prin Legea

nr. 133 din 15 noiembrie 18, în vigoare 1 martie 19, fiind introdus, prin aceeași lege,

un nou art. 838/5 Cod civil - revocarea donației în caz de stare de nevoie, prin care

legiuitorul a oferit o definiție concretă când donatorul poate fi recunoscut drept

persoană cu statut în stare de nevoie.

A remarcat că, deoarece de mai mulți ani nu este în stare să se întrețină de una

singură și în legătură cu ce aceasta primește prestații de asigurări sociale în sistemul

public, atât anterior, cât și actualmente, întocmai se încadrează în câmpul legal al

normei vizate, poate fi recunoscută de către instanța de judecată drept persoană cu

statut în stare de nevoie.

A menționat că între părți a fost încheiat un acord oral că sora o va întreține,

după cum dreptul ei de a locui mai departe în imobilul donat, condiție care la fel nu

este înserată în clauzele contractului de donație a imobilului, însă în realitate dânsa

cum a locuit în apartamentul donat, așa și continuă să locuiască în el și în prezent,

fapt care demonstrează contrariul.

Argumentele expuse de către intimată în cererea de apel sunt exagerate și

poartă un caracter pur declarativ și nu au fost confirmate în ședința de judecată cu

probe materiale concludente (procurarea și instalarea în apartament a geamurilor,

ușilor, contoarelor de gaz (care este instalat din contul furnizorului), de apă și altele),

care întemeiat au fost recunoscute ca inadmisibile și respinse de către prima instanță.

La 20 octombrie 2020, Galina Comana depus referință la recursul declarat de

Elena Cebotari, solicitând declararea recursului ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în

adresa părților la 7 iulie 2020, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire (f. d. 29

vol. II), însă careva date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurentă

la materialele dosarului lipsesc.

Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 8 septembrie 2020 în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului declarat de Elena Cebotari, reprezentată de

avocatul Teodor Guțu, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

3

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Elena Cebotari, reprezentată

de avocatul Teodor Guțu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin. (2), (3) și (4) CPC.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia

probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a

apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a

probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul

privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr. 26561/1995).

4

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat

de Elena Cebotari, reprezentată de avocatul Teodor Guțu urmează a fi considerat ca

inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Elena Cebotari, reprezentată de

avocatul Teodor Guțu.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Mariana Pitic

Nicolae Craiu

5