2ra-1435/20 — determinarea cotelor părți din proprietatea comună în devălmășie și împărțirea bunului

2ra-1435/20 — determinarea cotelor părți din proprietatea comună în devălmășie și împărțirea bunului (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra-1435/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. R. Pulbere)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. L. Bulgac, A. Malîi, I. Țurcan)

DECIZIE

04 noiembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

Galina Stratulat

examinând recursul declarat de către Prodan Serghei, reprezentat de avocatul

Glușenco Eugeniu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Vabișevici Angela,

Verbițchi Elena și Verbițchi Irina împotriva lui Verbițchi Andrei și Iuliei Verbițchi,

intervenient accesoriu Prodan Serghei cu privire la determinarea cotelor părți din

proprietatea comună în devălmășie și împărțirea bunului proprietate comună în

devălmășie a soților,

împotriva deciziei din 19 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău,

constată:

La data de 07 martie 2017 Vabișevici Angela, Verbițchi Elena și Verbițchi Irina au

depus o cerere de chemare în judecată împotriva lui Verbițchi Andrei și Verbițchi Iulia

cu privire la determinarea cotelor-părți din proprietatea comună în devălmășie și

împărțirea bunului proprietate comună în devălmășie a soților.

În motivarea acțiunii au indicat că în perioada 02 iulie 1994 – 25 decembrie 2008

Vabișevici Angela s-a aflat în relații de căsătorie cu pârâtul Verbițchi Andrei, în

rezultatul căreia s-au născut copii Verbițchi Iulia, născută la XXXXX, Verbițchi Elena,

născută la XXXXX și Verbițchi Irina, născută la XXXXX.

Prin hotărârea din 04 decembrie 2008 a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău

căsătoria a fost desfăcută și stabilit domiciliul copiilor minori cu mama.

A notat că încă în anul 2002, Verbițchi Andrei, împreună cu Verbițchi Iulia,

Verbițchi Elena și Verbițchi Irina au participat la privatizarea bunului imobil, ap. nr.

XXXXX, str. XXXXX, mun. XXXXX.

În procesul privatizării apartamentului menționat pârâtul Verbițchi Andrei a

achitat din banii comuni costul apartamentului în mărime de 585,27 de lei, potrivit

1

Hotărârii comisiei de privatizare nr.465 din 10 octombrie 2002, fapt confirmat prin

conținutul pct.4 al contractului de vânzare-cumpărare, transmitere –primire a locuinței

în proprietate privată nr. 3427 din 17 octombrie 2002.

Și-au întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 366, 371, 373 Cod civil, art. 19-

20 Codul familiei și art. 66 al Legii cu privire la notariat nr. 1453 din 08 noiembrie 2002.

Au solicitat admiterea acțiunii, stabilirea dreptului de proprietate a câte 1/4 cotă

parte din apartamentul nr. XXXXX din str. XXXXX nr. XXXXX, mun. XXXXX pentru

Verbițchi Elena, Verbițchi Irina, Verbițchi Iulia și Verbițchi Andrei, împărțirea averii

comune în devălmășie a soților, care este constituită din 1/4 cotă-parte din apartamentul

nr. XXXXX din str. XXXXX nr. XXXXX, mun. XXXXX cu atribuirea Angelei

Vabișevici și lui Verbițchi Andrei câte 1/8 cotă-parte din acesta și încasarea din contul

lui Verbițchi Andrei a cheltuielilor de asistență juridică.

La 19 iunie 2017, prin intermediul secției, evidență și documentare civilă a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, Prodan Serghei a depus o cerere în temeiul art. 67

Codul de procedură civilă, privind introducerea în proces în calitate de intervenient

accesoriu.

La 28 noiembrie 20217, prin încheierea protocolară a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, s-a dispus atragerea în proces în calitate de intervenient accesoriu a lui Prodan

Serghei.

Prin hotărârea din 28 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru acțiunea a

fost admisă parțial.

S-a determinat coproprietarilor Verbițchi Elena, Verbițchi Irina, Verbițchi Iulia și

Verbițchi Andrei cîte 1/4 cotă parte ideală din apartamentul nr. XXXXX XXXXX, str.

XXXXX, mun. XXXXX.

S-a împărțit averea comună în devălmășie a foștilor soți Verbițchi Andrei și

Vabișevici Angela ce constă din 1/4 cotă parte ideală din apartamentul nr. XXXXX, str.

XXXXX, mun. XXXXX, atribuindu-li-se pentru fiecare cîte 1/8 cotă parte din

apartamentul nr. XXXXX, str. XXXXX, mun. XXXXX.

S-a încasat de la Verbițchi Andrei în beneficiul Angelei Vabișevici cheltuielile de

asistență juridică în mărime de 3000 de lei.

În rest acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Invocând netemeinicia hotărârii instanței de fond, la data de 12 iunie 2019, Prodan

Serghei a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 28

mai 2019.

Prin decizia din 19 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat

de către Prodan Serghei și menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din

28 mai 2019.

La 10 august 2020, Prodan Serghei, reprezentat de avocatul Glușenco Eugeniu, a

declarat recurs împotriva deciziei din 19 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a solicitat admiterea recursului, casarea parțială a deciziei instanței de apel și a hotărârii

primei instanțe, și anume în partea privind împărțirea proprietății comune în devălmășie

a foștilor soți constituită din 1/4 cotă-parte ideală din apartamentul nr. XXXXX, str.

XXXXX, cu pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri de respingere a cererii ca

fiind neîntemeiată sau tardivă.

În motivarea cererii de recurs a manifestat dezacordul parțial cu hotărârea instanței

de apel, considerând-o neîntemeiată și pasibilă de a fi anulată în parte, cu pronunțarea

2

unei noi hotărâri de respingere a capătului de cerere înaintat de Vabișcevici Angela

privind împărțirea proprietății comune în devălmășie.

A notat în acest sens că contrar art. 241 alin. (3) din Codul de Procedură Civilă, în

hotărârea primei instanțe nu sunt indicate nici locul adoptării (mun. Chișinău), nici data

adoptării (28.05.2019).

A relevat că instanța de apel neîntemeiat a ignorat omiterea termenului de

prescripție de către Vabișcevici Angela, făcând ilegal trimitere la art. 557 (357) alin. (1)

și alin (3) din Codul civil în vigoare la data relevantă speței.

Or, contractul de privatizare a fost încheiat la data de 17 octombrie 2002 și în

aceeași zi a fost înregistrat în registrul bunurilor imobile. Respectiv, consideră că

raportul juridic material litigios este guvernat de Codul civil din 1964.

Mai mult ca atât, art. 557 (357) alin. (1) și alin (3) din Codul civil în redacția Legii

din 2002, statuează că încetarea proprietății comune pe cote-părți prin împărțire poate fi

cerută oricând dacă legea, contractul sau hotărârea judecătorească nu prevede altfel.

În acest context, a indicat că este vădit inconsecventă poziția instanței de apel care,

pe de o parte a statuat că la caz urmează a fi aplicat doar Codul civil din 2002 în redacția

de până în 2019, iar pe de altă parte, a menținut fără modificări hotărârea primei instanțe

care a aplicat ambele redacții ale Codului Civil.

A explicat că potrivit certificatului eliberat de Direcția generală economie, reforme

și relații patrimoniale a Consiliului municipal Chișinău (f.d. 12), la privatizarea

apartamentului nr. XXXXX de pe str. XXXXX, mun. XXXXX, în conformitate cu

hotărîrea nr. 465 din 10 octombrie 2002 a Comisiei municipale de privatizare a fondului

de locuințe Chișinău, au participat: Verbitchi Andrei, Verbitchi Iulia, Verbițchi Elena și

Verbitchi Irina.

A menționat că la 17 octombrie 2002 a fost încheiat contractul de vânzare-

cumpărare, transmitere-primire a locuinței în proprietatea privată - contractul de

privatizare.

În aceeași zi, la 17 octombrie 2002 dreptul de proprietate asupra apartamentului

nr.XXXXX de pe str. XXXXX, mun. XXXXX, apărut în baza contractului de vînzare-

cumpărare, transmitere-primire a locuinței în proprietatea privată a fost înregistrat în

registrul bunurilor imobile, indicându-se de la bun început toți coproprietarii devălmași.

Vabișcevici Angela însă, doar în anul 2017, s-a adresat în instanță cu o cerere, prin

care a indicat că i-a fost încălcat dreptul ei de proprietate, începând să pretindă la

proprietatea comună în devălmășie în cadrul altei proprietăți comune în devălmășie.

În acest context, a menționat că în cazul în care Vabișcevici Angela nu era de acord

cu privatizarea apartamentului doar pe numele soțului și a copiilor, dar considera că

apartamentul urmează să îi aparțină și ei, ea urma să se adreseze în instanța de judecată

în interiorul termenului de prescripție cu acțiunea privind recunoașterea dreptului de

proprietate sau anularea contractului de privatizare, ceea ce însă nu a făcut.

De asemenea, a relevat că suma de 585,27 de lei care figurează în contractul de

privatizare din 17 octombrie 2002 nu poate fi considerată echivalentul unui apartament

cu 3 odăi din sectorul Botanica, mun. Chișinău.

Or, în conformitate cu evaluarea cadastrală din data de 01 iunie 2004, acest

apartament a fost estimat la suma de 321 850 de lei, ceea ce este de 550 de ori mai mult

decît suma achitată la privatizare.

3

În acest context, consideră recurentul că apartamentul nr. XXXXX de pe str.

XXXXX, mun. XXXXX a fost privatizat doar de către soțul Andrei Verbițchi împreună

cu cei 3 copii - Elena, Irina și Iulia Verbițchi. Corelativ, dreptul de proprietate comună

în devălmășie a fost dobândit doar de către aceste 4 persoane.

Luând în considerație cele expuse mai sus, consideră că instanța de recurs urmează

să respingă ca tardiv sau neîntemeiat capătul de cerere al reclamantei Angela Vabișcevici

privind recunoașterea și partajul proprietății comune în devălmășie constituită din 1/4

cotă-parte din apartamentul nr. XXXXX de pe str. XXXXX, mun. XXXXX cu încasarea

de la Angela Vabișcevici în beneficiul lui Serghei Prodan a cheltuielilor de asistență

juridică în sumă de 11 800 de lei și a sumei de 452,5 lei cu titlu de taxă de stat achitată.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile invocate în recurs, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

consideră recursul întemeiat și care urmează a fi admis, cu casarea parțială a deciziei

instanței de apel și hotărârii primei instanțe și emiterea în partea casată a unei noi hotărâri

din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, instanța, după ce judecă recursul,

este în drept să admită recursul și să caseze integral sau parțial decizia instanței de apel

și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă hotărâre.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) lit. a) și c) CPC, se consideră că normele de

drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească

nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată și a interpretat în mod eronat legea.

După cum rezultă din materialele cauzei în perioada 02 iulie 1994 – 25 decembrie

2008 Vabișevici Angela s-a aflat în relații de căsătorie cu Verbițchi Andrei, în rezultatul

căreia s-au născut copii Verbițchi Iulia, născută la XXXXX, Verbițchi Elena, născută la

XXXXX și Verbițchi Irina, născută la XXXXX.

Prin hotărârea din 04 decembrie 2008 a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău

căsătoria a fost desfăcută și stabilit domiciliul copiilor minori cu mama.

În anul 2002, Verbițchi Andrei, împreună cu Verbițchi Iulia, Verbițchi Elena și

Verbițchi Irina au participat la privatizarea bunului imobil, ap. nr. XXXXX, str.

XXXXX, mun. XXXXX.

În procesul privatizării apartamentului Verbițchi Andrei a achitat din banii comuni

costul apartamentului în mărime de 585,27 de lei, potrivit Hotărîrii comisiei de

privatizare nr.465 din 10 octombrie 2002, fapt confirmat prin conținutul pct.4 al

contractului de vânzare-cumpărare, transmitere –primire a locuinței în proprietate

privată nr. 3427 din 17 octombrie 2002.

Actele cauzei atestă că Vabișevici Angela, Verbițchi Elena și Verbițchi Irina au

depus o cerere de chemare în judecată împotriva lui Verbițchi Andrei și Verbițchi Iulia,

intervenient accesoriu Prodan Serghei cu privire la stabilirea dreptului de proprietate a

cîte 1/4 cotă parte din apartamentul nr. XXXXX din str. XXXXX nr. XXXXX, mun.

XXXXX pentru Verbițchi Elena, Verbițchi Irina, Verbițchi Iulia și Verbițchi Andrei,

împărțirea averii comune în devălmășie a soților, care este constituită din 1/4 cotă-parte

din apartamentul nr. XXXXX din str. XXXXX nr. XXXXX, mun. XXXXX cu atribuirea

Angelei Vabișevici și lui Verbițchi Andrei câte 1/8 cotă-parte din acesta și încasarea din

contul lui Verbițchi Andrei a cheltuielilor de asistență juridică.

4

Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță având ca obiect determinarea

cotelor părți din proprietatea comună în devălmășie și împărțirea bunului proprietate

comună în devălmășie a soților, a ajuns la concluzia admiterii parțiale a acțiunii,

determinând coproprietarilor Verbițchi Elena, Verbițchi Irina, Verbițchi Iulia și

Verbițchi Andrei câte 1/4 cotă parte ideală din apartamentul nr. XXXXX, str. XXXXX,

mun. XXXXX. Totodată s-a împărțit averea comună în devălmășie a foștilor soți

Verbițchi Andrei și Vabișevici Angela ce constă din 1/4 cotă parte ideală din

apartamentul nr. XXXXX, str. XXXXX, mun. XXXXX, atribuindu-li-se pentru fiecare

câte 1/8 cotă parte din apartamentul nr. XXXXX, str. XXXXX, mun. XXXXX. Prin

urmare, instanța a conchis că Verbițchi Andrei a dobândit ¼ cotă-parte din apartamentul

nr. XXXXX, str. XXXXX, mun. XXXXX în timpul căsătoriei cu reclamanta Vabișevici

Angela, ceea ce constituie proprietatea în devălmășie a soților.

Instanța de apel, la rândul său, a respins cererea de apel depusă de Prodan Serghei

și a menținut hotărârea primei instanțe.

Verificând legalitatea hotărârilor contestate în raport cu prevederile legale

aplicabile la caz și criticile aduse în recursul declarat de către Prodan Serghei, reprezentat

de avocatul Glușenco Eugeniu, instanța de recurs constată că instanțele ierarhic

inferioare, pronunțându-se asupra aspectelor importante, având în susținere cadrul legal

aplicabil speței, neîntemeiat au ajuns la concluzia temeiniciei cererii de chemare în

judecată pe capătul de cerere privind împărțirea averii comune în devălmășie a foștilor

soți.

În susținerea opiniei enunțate se vor reține dispozițiile art. 366 Cod civil (în vigoare

la data înaintării acțiunii), în cazul în care dreptul de proprietate aparține concomitent

mai multor persoane fără ca vreuna dintre ele să fie titularul unei cote-părți ideale din

bunul comun, proprietatea este comună în devălmășie. Proprietății comune în

devălmășie se aplică în modul corespunzător dispozițiile cu privire la proprietatea

comună pe cote-părți dacă prezenta secțiune nu prevede altfel.

Conform art.371 Cod civil (în vigoare la data înaintării acțiunii), bunurile dobîndite

de soți în timpul căsătoriei sînt proprietatea lor comună în devălmășie dacă, în

conformitate cu legea sau contractul încheiat între ei, nu este stabilit un alt regim juridic

pentru aceste bunuri. Orice bun dobîndit de soți în timpul căsătoriei se prezumă

proprietate comună în devălmășie pînă la proba contrară.

Conform art. 373 Cod civil (în vigoare la data înaintării acțiunii), în cazul împărțirii

bunurilor proprietate comună în devălmășie a soților, părțile lor se consideră egale.

Bunurile proprietate comună în devălmășie a soților pot fi împărțite atît la divorț, cît și

în timpul căsătoriei. Împărțirea bunurilor comune în timpul căsătoriei nu afectează

regimul juridic al bunurilor care vor fi dobîndite în viitor.

De asemenea, în conformitate cu art. 19 Codul familiei, bunurile dobîndite de către

soți în timpul căsătoriei sînt supuse regimului proprietății în devălmășie. Regimul legal

al bunurilor soților acționează în măsura în care nu este modificat de contractul

matrimonial.

În temeiul art. 20 Codul familiei, bunurile dobîndite de către soți în timpul căsătoriei

aparțin ambilor cu drept de proprietate în devălmășie, conform legislației. Sînt

proprietate în devălmășie bunurile procurate din contul: a) veniturilor obținute de fiecare

dintre soți din: - activitatea de muncă; - activitatea de întreprinzător; - activitatea

intelectuală; b) premiilor, indemnizațiilor și altor plăți, cu excepția celor care au un

5

caracter de compensare (ajutor material, despăgubire pentru vătămarea sănătății etc.); c)

altor mijloace comune. Sînt proprietate în devălmășie a soților bunurile mobile și

imobile, valorile mobiliare, depunerile și cotele de participație în capitalul social din

instituțiile financiare sau societățile comerciale, care au fost construite, constituite,

procurate sau făcute din contul mijloacelor comune, precum și alte bunuri dobîndite în

timpul căsătoriei, chiar dacă sînt procurate sau depuse pe numele unuia dintre soți.

Dreptul la proprietate în devălmășie se extinde și asupra soțului care nu a avut un venit

propriu, fiind ocupat cu gospodăria casnică, cu educația copiilor sau din alte motive

temeinice. Sînt proprietate în devălmășie a soților bunurile care au fost dobîndite din

ziua încheierii căsătoriei pînă în ziua încetării acesteia. Instanța judecătorească este în

drept, în baza cererii soțului interesat care nu este vinovat de desfacerea căsătoriei, să

declare bunurile dobîndite de către el în perioada cît soții au dus gospodării separate

proprietate a acestuia.

Totodată, conform art. 22 din Codul familiei, bunurile care au aparținut fiecăruia

dintre soți pînă la încheierea căsătoriei și bunurile primite în dar, obținute prin moștenire

sau în baza altor convenții gratuite de către unul dintre soți în timpul căsătoriei, sînt

proprietate personală a fiecăruia dintre soți.

La caz, instanța de recurs constatată că, este necesar de menționat, că bunurile

dobândite de soți în timpul căsătoriei în baza unui contract de donație, prin moștenire

sau în alt mod cu titlu gratuit, la fel, sunt proprietatea exclusivă a celui soți care le-a

dobândit. În afară de moștenire și donație se mai consideră acte cu titlu gratuit și

privatizarea bunurilor, precum și dobîndirea dreptului de proprietate asupra bunului

găsit, și asupra comorii.

La caz, conform certificatului eliberat de Direcția generală economie, reforme și

relații patrimoniale a Consiliului municipal Chișinău, la privatizarea apartamentului

XXXXX de pe str. XXXXX, mun. XXXXX, în conformitate cu hotărîrea nr. 465 din

10.10.2002 a Comisiei municipale de privatizare a fondului de locuințe Chișinău, au

participat: Verbițchi Andrei, Verbițchi Iulia, Verbițchi Elena și Verbițchi Irina.

Astfel, dat fiind faptul că apartamentul nr. XXXXX de pe str. XXXXX, mun.

XXXXX a fost privatizat doar de către Andrei Verbițchi (soțul) împreună cu 3 copii -

Verbițchi Elena, Verbițchi Irina și Verbițchi Iulia, Vabișcevici Angela neîntemeiat a

înaintat prezenta acțiune, or, bunul privatizat (la caz apartamentul litigios) a căpătat un

regim de proprietate personală a acelor 4 persoane, și nu poate fi catalogat drept bun din

categoria la care reclamanta/intimată ar putea pretinde ca la un bun proprietate comună

în devălmășie a soților.

Concomitent, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție indică că suportul probator al cauzei atestă că pentru apartamentul

nr. XXXXX, din str. XXXXX, mun. XXXXX, a fost achitată suma de 586,27 de lei, fapt

care indică că Vabișevici Angela ar putea pretinde la ½ cotă parte din suma achitată

pentru privatizare.

În altă ordine de idei, este de menționat, că, potrivit art. 321 alin.(2) Cod civil (în

vigoare la data înaintării acțiunii), în cazul bunurilor imobile, dreptul de proprietate se

dobândește la data înscrierii în registrul bunurilor imobile, cu excepțiile prevăzute de

lege.

Or, luând în considerație că la privatizarea ap. XXXXX de pe str. XXXXX, mun.

XXXXX, au participat Verbițchi Andrei, Verbițchi Iulia, Verbițchi Elena și Verbițchi

6

Irina, iar conform extrasului din Registrul bunurilor imobile (f.d.17), fiecare din aceștia

dețin cîte 1.0 cotă parte din imobil, însă Vabișevici Angela nu figurează în calitate de

proprietar al bunului dat, aceasta nu poate pretinde la un bun asupra căruia nu are

înregistrat careva drept de proprietate.

Din considerentele menționate, instanța de recurs constată ca neîntemeiată soluția

instanțelor de judecată ierarhic inferioare cu privire la împărțirea avereii comune în

devălmășie a foștilor soți Verbițchi Andrei și Vabișevici Angela ce constă din ¼ cotă

parte ideală din apartamentul nr. XXXXX str. XXXXX, mun. XXXXX, atribuindu-li-se

pentru fiecare câte 1/8 cotă parte din apartamentul nr. XXXXX, str. XXXXX, mun.

XXXXX.

În același timp, potrivit art. 94 alin. (1) și (3) CPC, instanța judecătorească obligă

partea care a pierdut procesul să plătească, la cererea părții care a avut câștig de cauză

cheltuielile de judecată. Dacă acțiunea reclamantului a fost admisă parțial, acestuia i se

compensează cheltuielile de judecată proporțional părții admise din pretenții, iar

pârâtului – proporțional părții respinse din pretențiile reclamantului. Prevederile alin. (1)

se aplică și la repartizarea între părți a cheltuielilor de judecată în instanță de apel, în

instanță de recurs și în cadrul revizuirii.

Iar potrivit art. 96 alin. (1) și (11) CPC, instanța judecătorească obligă partea care a

pierdut procesul să compenseze părții care a avut câștig de cauză cheltuielile ei de

asistență juridică, în măsura în care acestea au fost reale, necesare și rezonabile.

Prin prisma acestor prevederi legale, reieșind din cumulul pretențiilor admise din

acțiune, instanța de recurs consideră necesar de a încasa din contul Angelei Vabișevici

în beneficiul lui Prodan Serghei suma de 11 800 de lei cu titlu de cheltuieli pentru

asistență juridică și 452 de lei cu titlu de taxă de stat.

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul

declarat de către Prodan Serghei, cu casarea parțială a deciziei din 19 mai 2020 a Curții

de Apel Chișinău și hotărârii din 28 mai 2019 Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și

emiterea în această parte a unei noi hotărâri privind respingerea ca fiind neîntemeiată a

acțiunii înaintate de Vabișevici Angela, Verbițchi Elena și Verbițchi Irina împotriva lui

Verbițchi Andrei și Iuliei Verbițchi, intervenient accesoriu Prodan Serghei, cu privire la

împărțirea averii comune în devălmășie a soților - ¼ cotă parte din apartamentul

XXXXX din str. XXXXX, mun. XXXXX cu atribuirea Angelei Vabișevici și lui

Verbițchi Andrei câte 1/8 cotă parte din acesta și încasarea de la pârâtul Verbițchi Andrei

a cheltuielilor de asistență juridică.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de către Prodan Serghei, reprezentat de avocatul

Glușenco Eugeniu.

Se casează parțial decizia din 19 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea

din 28 mai 2019 Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în cauza civilă, la cererea de

chemare în judecată depusă de Vabișevici Angela, Verbițchi Elena și Verbițchi Irina

împotriva lui Verbițchi Andrei și Iuliei Verbițchi, intervenient accesoriu Prodan Serghei

7

cu privire la determinarea cotelor părți din proprietatea comună în devălmășie și

împărțirea bunului proprietate comună în devălmășie a soților, și anume în parte prin

care a fost dispusă împărțirea averii comune în devălmășie a foștilor soți Verbițchi

Andrei și Vabișevici Angela ce constă din ¼ cotă parte ideală din apartamentul nr.

XXXXX str. XXXXX, mun. XXXXX, atribuindu-li-se pentru fiecare câte 1/8 cotă parte

din apartamentul nr. XXXXX, str. XXXXX, mun. XXXXX, și în această parte se emite

o nouă hotărâre, prin care:

Se respinge acțiunea înaintată de Vabișevici Angela împotriva lui Verbițchi Andrei

și Iuliei Verbițchi, intervenient accesoriu Prodan Serghei cu privire la împărțirea avereii

comune în devălmășie a foștilor soți Verbițchi Andrei și Vabișevici Angela ce constă din

¼ cotă parte ideală din apartamentul nr. XXXXX str. XXXXX, mun. XXXXX.

Se încasează de la Vabișevici Angela în beneficiul lui Prodan Serghei suma de 11

800 de lei cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică și 452 de lei cu titlu de taxă de

stat.

În rest decizia din 19 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 28 mai

2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, se menține.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

Galina Stratulat

8