3ra-973/20 — cu privire la contestarea actului administrativ

3ra-973/20 — cu privire la contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-973/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – V. Ciumac

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – M. Guzun, G. Dașchevici, V. Clima

DECIZIE

04 noiembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

În componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

Iurie Bejenaru

Maria Ghervas

examinând recursul depus de către Ion Sandu,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de către Ion Sandu împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire

la contestarea actului administrativ și obligarea stabilirii pensiei,

împotriva deciziei din data de 01 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a casat hotărârea din data de 17 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani și s-a declarat inadmisibilă acțiunea în contestare depusă de către Ion Sandu,

constată:

La 14 iunie 2019 Ion Sandu a depus cerere de chemare în judecată în procedura

contenciosului administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, prin

care a solicitat recunoașterea ca fiind ilegal refuzul Casei Naționale de Asigurări

Sociale nr. S-1121/19 din 16.05.2019, obligarea Casei Naționale de Asigurări

Sociale să-i stabilească și să-i achite cuantumul pensiei pentru vechime în muncă

pentru cei pensionați pe motive de boală în mărime de 55 % din sumele respective

ale soldei, cu achitarea diferenței neachitate de 5 % pentru perioada de la 30.05.2005

și până în prezent.

În motivarea cererii de chemare în judecată Ion Sandu a invocat că îndeplinind

serviciul prin contract, activând în funcție de comandant echipă al grupului de luptă

al Detașamentului intervenție acțiuni speciale nr. 2 al Brigăzii de poliție cu

Destinație Specială, „Fulger” al Ministerului Afacerilor Interne, a fost eliberat din

serviciu conform ordinului Brigăzii de poliție cu Destinație Specială „Fulger” nr. 56

din 07 octombrie 2005 din cauza sănătății, cu dreptul de a primi pensie pe linia

organelor afacerilor interne, cu rezilierea contractului din inițiativa Ministerului

Afacerilor Interne.

A indicat că prin certificatul-decizie medicală nr. 802 din 29 septembrie 2005,

Comisia medico-militară Centrală a Ministerului Afacerilor Interne, efectuând

1

examenul special și cel clinic, a confirmat diagnosticul - XXXXX, boala care a fost

contractată în timpul îndeplinirii serviciului în organele afacerilor interne.

A susținut că vechimea în muncă la situația din 30 septembrie 2005 constituia

20 ani 5 luni 3 zile, fapt confirmat prin calcul vechimii în muncă pentru stabilirea

pensiei din 30 septembrie 2005.

La data de 14 martie 2019 a depus la Casa Națională de Asigurări Sociale

cerere, prin care a solicitat actele întocmite în legătură cu stabilirea cuantumului

pensiei sale, iar prin notificarea din 12 aprilie 2019 Casa Națională de Asigurări

Sociale a expediat în adresa reclamantului actele solicitate din dosarul de pensionare.

A indicat că conform încheierii de stabilire a pensiei pentru vechime în muncă

din 26 octombrie 2005, i-a fost stabilită pensia începând cu 30 septembrie 2005, în

mărime de 50% din salariu, luând în considerație vechimea în muncă de 20 ani.

Ca urmare, stabilirea cuantumului pensiei în mărime de 50 procente din sumele

respective ale soldei este neîntemeiată, dat fiind faptul că cuantumul pensiei, în

strictă conformitate cu prevederile art. 14 lit. a) din Legea asigurării cu pensii a

militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nr. 1544 din 23 iulie

1993, urma să fie stabilit, începând cu 30 septembrie 2005, în mărime de 55 %.

A invocat că prin Hotărârea Guvernului cu privire la preluarea atribuțiilor de

plată a pensiilor și prestațiilor sociale militarilor care au îndeplinit serviciul prin

contract, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne, sistemului penitenciar, ofițerilor de protecție și colaboratorilor organelor

securității statului și Centrului Național Anticorupție nr. 1427 din 28 decembrie

2016, Ministerul Afacerilor Interne a fost obligat să prezinte Casei Naționale de

Asigurări Sociale listele beneficiarilor de pensii pe suport de hârtie și în format

electronic, în mărimile stabilite până la 31 decembrie 2016. Casa Națională de

Asigurări Sociale a fost obligată să efectueze plata pensiilor, începând cu 01 ianuarie

2017, în mărimile stabilite de Ministerul Afacerilor Interne.

În baza acestor constatări la 22 aprilie 2019 a depus la Inspectoratul General al

Poliției cererea prealabilă prin care a solicitat modificarea încheierii de stabilire a

pensiei pentru vechime în muncă din 26 octombrie 2005, în ce privește cuantumul

pensiei, stabilirea și achitarea cuantumului pensiei în mărime de 55 % din sumele

respective ale soldei, cu achitarea diferenței neachitate de 5 %, începând cu 30

septembrie 2005 și până în prezent, precum și prezentarea Casei Naționale de

Asigurări Sociale a informației despre cuantumul pensiei stabilite în mărime de 55

% din sumele respective ale soldei.

Prin răspunsului Inspectoratului General al Poliției nr. 34/3-S-94/19 din 26

aprilie 2019, reclamantul a fost informat că cererea prealabilă a fost expediată spre

examinare la Casa Națională de Asigurări Sociale, iar ulterior, la 17 mai 2019, a

primit răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. S-1121/19 din 16 mai

2019, prin care Casa Națională de Asigurări Sociale a respins cererea prealabilă.

Reclamantul a considerat că refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale

urmează să fie recunoscut ilegal, or, cuantumul pensiei lui Ion Sandu nu i-a fost

stabilit în baza certificatului din 30 septembrie 2005, deoarece, în baza acestui

document, semnat în 2005, a fost calculată doar vechimea în muncă care a constituit

20 ani 05 luni 03 zile, fără a fi reflectat cuantumul pensiei.

În cazul de speță actul administrativ, în baza la care greșit s-a stabilit cuantumul

pensiei în mărime de 50% de la salariu, reprezintă încheierea de stabilire a pensiei

2

din 26 octombrie 2005, cu care reclamantul a făcut cunoștință doar la 12 aprilie 2019,

primind în baza cererii din 14 martie 2019 actele din dosarul de pensionare.

Anume atunci reclamantul și a aflat despre aplicarea incorectă de către

autoritățile statului în privința sa a prevederilor art. 14 lit. a) din Legea asigurării cu

pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne nr. 1544 din 23 iunie 1993.

Reclamantul a opinat că, în cazul din speță, Casa Națională de Asigurări Sociale

urmează să stabilească și să achite în viitor cuantumul pensiei în mărime de 55 %

din sumele respective ale soldei, achitate pentru cei pensionați de motive de boală,

cât și să achite diferența neachitată a pensiei de 5 % pentru perioada de la 30 mai

2005 și până în prezent.

În caz contrar, nivelul protecției sociale dobândite în 2005, va fi în continuare

ilegal diminuat, ceea ce contravine principiului respectării drepturilor dobândite

anterior în mod ilicit.

Prin hotărârea din 17 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de către Ion Sandu. S-a recunoscut

ilegal refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. S-1121/19 din 16 mai 2019.

S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să-i stabilească și să-i achite lui Ion

Sandu cuantumul pensiei pentru vechime în muncă, pentru cei pensionați din motiv

de boală, în mărime de 55 % din sumele respective ale soldei, cu achitarea diferenței

neachitate de 5 % pentru perioada de 30.05.2005 și până în prezent. (f.d. 51, 55-57)

La data de 16 ianuarie 2020 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus la

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, apel nemotivat împotriva hotărârii din 17

decembrie 2019. Ulterior, la data de 01 iunie 2020, prin intermediul oficiului poștal

a expediat în adresa Curții de Apel Chișinău apel motivat, fiind înregistrat la data de

03 iunie 2020, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea hotărârii instanței de

fond, cu emiterea unei hotărâri noi privind respingerea cerințelor integral ca fiind

neîntemeiate. (f.d. 54, 65-67)

Prin decizia din 01 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a casat hotărârea din

17 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și s-a declarat

inadmisibilă acțiunea în contestare depusă de către Ion Sandu împotriva Casei

Naționale de Asigurări Sociale privind contestarea actului administrativ și obligarea

stabilirii pensiei. (f.d. 80, 81-88)

La 27 iulie 2020, Ion Sandu a depus la Curtea de Apel Chișinău recurs

nemotivat împotriva deciziei din 01 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, ulterior, la

19 august 2020 a depus recurs motivat, prin care a solicitat admiterea recursului,

casarea deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi decizii, prin care să fie

menținută hotărârea din 17 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

(f.d. 95, 97-98)

În motivarea recursului recurentul Ion Sandu a invocat că instanța de apel, la

emiterea actului judecătoresc a încălcat normele de drept material, prin aplicarea

legii care nu trebuia să fie aplicată, concluzia este contrară materialelor prezentei

cauzei, din care reiese faptul respectării procedurii prealabile.

A menționat că la data de 14 martie 2019 a expediat petiție Casei Naționale de

Asigurări Sociale pentru a examina condițiile emiterii actului administrativ

individual, prin care a fost stabilit cuantumul pensiei, cu prezentarea informației cu

privire la modul de formare a acestui cuantum. Prin răspunsul nr. S-694/19 din 12

aprilie 2019 Casa Națională de Asigurări Sociale a eliberat copiile actelor solicitate

3

din dosarul de pensionare, însă nu a fost informat despre condițiile emiterii actului

administrativ individual, prin care a fost stabilit cuantumul pensiei, de-facto

respingând petiția în această parte. Astfel, a aflat că prin încheierea de stabilire a

pensiei pentru vechime în muncă din 26 octombrie 2005, emisă de Ministerul

Afacerilor Interne, care nu i-a fost adusă la cunoștință, a fost stabilită pensia,

începând cu 30 septembrie 2005 în mărime de 50 % din salariu, luând în considerație

vechimea de 20 ani.

Respectând termenul de 30 de zile la 23 aprilie 2019 a depus la Ministerul

Afacerilor Interne o cerere prealabilă, solicitând revendicarea drepturilor sociale

încălcate prin stabilirea cuantumului pensiei în mărime de 50 % din sumele

respective ale soldei, cu achitarea diferenței neachitate de 5 %. Dat fiind faptul că

conform art. 48 din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul

de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544 din 23.06.1993 (în

vigoare din 01.01.2017) și art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 1427 din 28.12.2016

Casa Națională de Asigurări Sociale a fost abilitată, începând cu 01.01.2017, cu

dreptul de a stabili și achita pensiile inclusiv a persoanelor din trupele organelor

afacerilor interne, Ministerul Afacerilor Interne a expediat cererea prealabilă către

Casa Națională de Asigurări Sociale spre examinare după competență. Prin decizia

Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. S-1121/19 din 15 mai 2019, cererea

prealabilă a fost neîntemeiat respinsă. Din conținutul deciziei menționate supra

reiese că Casa Națională de Asigurări Sociale a recunoscut că a examinat anume

cererea prealabilă, indicând în textul deciziei faptul că cererea prealabilă a fost

depusă cu depășirea termenului de 30 de zile de la comunicarea sau notificarea

actului administrativ individual, explicând modul de contestare a acesteia în instanța

de contencios administrativ.

Recurentul consideră că a respectat procedura prealabilă și a depus în termen

de 30 de zile acțiune în instanța de contencios administrativ.

La 15 septembrie 2020, Curtea Supremă de Justiție a expediat Casei Naționale

de Asigurări Sociale, pentru notificare, copia recursului motivat depus de Ion Sandu,

explicându-i dreptul de a depune referință asupra motivelor acestuia. (f.d. 111)

Conform avizelor de recepție a corespondenței DS2101017839AS și

DS2101017838AS, Casa Națională de Asigurări Sociale a recepționat la 18

septembrie 2020 copia cererii de recurs. (f.d. 113, 114).

La data de 23 septembrie 2020 Casa Națională de Asigurări Sociale a expediat

prin poștă referință, prin care a solicitat respingerea recursului declarat de către Ion

Sandu ca fiind neîntemeiat, ori decizia instanței de apel a fost adoptată cu aplicarea

corectă a legii materiale și cu respectarea legislației procedurale în vigoare, părților

fiindu-le create condiții obiective și egale pentru exercitarea drepturilor sale

procedurale.

Conform art. 245, alin. (1) din Codul administrativ recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții

Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Conform art. 245, alin. (2) din Codul administrativ motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.

Instanța de apel a pronunțat decizia la data de 01 iulie 2020.

4

Din materialele dosarului rezultă că instanța de apel a expediat în adresa

participanților la proces copia hotărârii motivate, fiind recepționată la data de 07

august 2020 de către avocatul Alexandr Bernaz, care reprezintă interesele lui Ion

Sandu, fapt confirmat prin informația de expediere a actului judecătoresc prin poșta

electronică și avizul de recepție. (f.d. 92, 93)

Ion Sandu s-a conformat prevederilor art. 245 din Codul administrativ și a

depus, în termen, recurs nemotivat la data de 27 iulie 2020 și recurs motivat la 19

august 2020. (f.d. 95, 97-98)

Prin încheierea din 21 octombrie 2020 a Curții Supreme de Justiție s-a declarat

admisibil recursul depus de către Ion Sandu împotriva deciziei din 01 iulie 2020 a

Curții de Apel Chișinău și s-a numit pentru examinare în complet din 5 judecători.

Conform articolului 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră

necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

La caz, completul nu consideră oportun de a cita participanții la proces pentru

a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece argumentele

recurentului Ion Sandu au fost expuse cu suficientă claritate.

Verificând argumentele invocate în recurs, prin prisma materialelor din dosar,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție consideră necesar de a admite recursul, a casa integral decizia instanței de

apel și a restitui cauza instanței de apel, din considerentele ce urmează.

Articolul 248 din Codul administrativ stipulează la alin. (1) lit. d) că,

examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care casează

integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza

limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală

în acest caz.

Conform art. 194 alin. (2) din Codul administrativ în procedura de examinare

a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în

privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

În conformitate cu art. 21 alin. (1) din Codul administrativ autoritățile publice

și instanțele de judecată competente trebuie să acționeze în conformitate cu legea și

alte acte normative.

Articolul 22 alin. (1) din Codul administrativ indică că autoritățile publice și

instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea

stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de expunerile

participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.

Potrivit articolului 219 alin. (1) din Codul administrativ, instanța de judecată

este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal

admisibile. (2) Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de

formă, explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea

datelor incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și

aprecierii stării de fapt. Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de

drept ale litigiului care nu au fost discutate de participanții la proces.

Din materialele dosarului s-a constatat că potrivit certificatului-decizie

medicală nr. 802 din 29 septembrie 2005, Comisia medico-militară Centrală a

Ministerului Afacerilor Interne, efectuând examenul special și cel clinic al lui Ion

5

Sandu, a confirmat diagnosticul-XXXXX, boală care a fost contractată în timpul

îndeplinirii serviciului în organele afacerilor interne. (f.d. 7)

Prin ordinul nr. 56ef din 07 octombrie 2005 Brigada de Poliție cu Destinație

Specială „Fulger” al Ministerului Afacerilor Interne a dispus de a-l concedia pe

plutonierul major de poliție Ion Gheorghe Sandu, comanda echipă al grupului al

Detașamentului intervenție acțiuni speciale nr. 2, cu dreptul de a primi pensie pe

linia Ministerului Afacerilor Interne și rezilierea contractului din inițiativa

Ministerului Afacerilor Interne din 30 septembrie 2005 conform art. 21 pct. 3 din

Legea cu privire la poliție (din cauza sănătății șubrede). (f.d. 9)

Potrivit încheierii de stabilire a pensiei pentru vechime în muncă din 26

octombrie 2005 (dosarul personal nr. 017044), lui Ion Sandu i-a fost stabilită pensia,

începând cu 30.09.2005, în mărime de 50 % din salariu, luând în considerație

vechimea în muncă de 20 ani. (f.d. 17)

La data de 14 martie 2019 cu nr. S-694/19 Ion Sandu a înregistrat la Casa

Națională de Asigurări Sociale o cerere, prin care a solicitat să-i fie eliberate copiile

proceselor-verbale, hotărârilor și a altor decizii, întocmite în legătură cu stabilirea

cuantumului pensiei sale ca urmare a concedierii în legătură cu afectarea sănătății în

procesul de muncă, cu reflectarea modalității de formare a cuantumului pensiei sale.

(f.d. 8)

Casa Națională de Asigurări Sociale a examinat cererile lui Ion Sandu nr. S-

694/19 din 14 martie 2019 și nr. S-785/19 din 25 martie 2019 și prin scrisoarea nr.

S-694 din 12 aprilie 2019, a expediat în adresa petiționarului actele solicitate din

dosarul de pensioare (anexă: 9 file). (f.d. 12)

La data de 23 aprilie 2019 cu nr. 1-921/19 a fost înregistrată cererea lui Ion

Sandu de către Ministerul Afacerilor Interne, prin care a solicitat modificarea

încheierii de stabilire a pensiei pentru vechime în muncă din 26 octombrie 2005 în

ce privește cuantumul pensiei sale; stabilirea cuantumului pensiei în mărime de 55

% din sumele respective ale soldei, cu achitarea diferenței neachitate de 5 %,

începând cu 30 mai 2005 și până în prezent; prezentarea la Casa Națională de

Asigurări Sociale a informației despre cuantumul pensiei sale stabilite în mărime de

55 % din sumele respective ale soldei. (f.d. 21-22)

Inspectoratul General al Poliției al MAI prin scrisoarea nr. 34/3-S-94/19 din 26

aprilie 2019 l-a informat pe Ion Sandu că, în temeiul art. 74 din Codul administrativ,

a remis spre examinarea cererea, conform competenței. (f.d. 19)

În urma examinării cererii depusă de către Ion Sandu, parvenită de la Ministerul

Afacerilor Interne, Casa Națională de Asigurări Sociale prin răspunsul nr. S-1121/19

din 16 mai 2019, a respins cererea prealabilă depusă de către Ion Sandu, invocând

că calculul vechimii în muncă, act administrativ individual emis de către Ministerul

Afacerilor Interne, a fost adus la cunoștință în anul 2005, confirmat prin semnătura

personală și eliberată legitimația de pensionar, iar termenul de contestare al acestuia

a expirat. Astfel, în temeiul art. 140 din Codul administrativ actul administrativ

individual emis în anul 2005 a obținut puterea lucrului decis și în prezent nu poate

fi contestat nici pe cale prealabilă nici prin acțiunea în instanța competentă. (f.d. 20)

Considerând că prin răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. S-

1121/19 din 16 mai 2019 i-a fost încălcat dreptul său, la data de 14 iunie 2019 Ion

Sandu a depus prezenta acțiune în judecată, solicitând recunoașterea ca fiind ilegal

refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. S-1121/19 din 16.05.2019,

obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să-i stabilească și să-i achite

6

cuantumul pensiei pentru vechime în muncă pentru cei pensionați din motive de

boală în mărime de 55 % din sumele respective ale soldei, cu achitarea diferenței

neachitate de 5 % pentru perioada de la 30.05.2005 și până în prezent.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, instanța de fond a ajuns la concluzia de a

admite cererea de chemare în judecată, a recunoaște ilegal refuzul Casei Naționale

de Asigurări Sociale nr. S-1121/19 din 16 mai 2019 și a obliga Casa Națională de

Asigurări Sociale să-i stabilească și să-i achite lui Ion Sandu cuantumul pensiei

pentru vechime în muncă, pentru cei pensionați din motiv de boală, în mărime de 55

% din sumele respective ale soldei, cu achitarea diferenței neachitate de 5 % pentru

perioada de la 30.05.2005 și până în prezent.

Judecând apelul depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale, instanța

de apel a considerat că aceasta urmează a fi admis, iar hotărârea instanței de fond

urmează a fi casată, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care s-a declarat inadmisibilă

acțiunea depusă de către Ion Sandu împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale

privind contestarea actului administrativ și obligarea stabilirii pensiei, pe motiv că

nu a fost respectată procedura prealabilă.

În opinia instanței de recurs, concluziile instanței de apel sunt greșite, fiind

rezultate din aprecierea și interpretarea eronată a legii, motiv din care decizia

contestată nu poate fi menținută ca legală și întemeiată.

În susținerea opiniei enunțate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ menționează prevederile art. 20 din Codul

administrativ, conform căruia dacă printr-o activitate administrativă se încalcă un

drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-

o acțiune în contencios administrativ, cu privire la care decid instanțele de judecată

competente pentru examinarea procedurii de contencios administrativ, conform

prezentului cod.

În corespundere cu art. 207 alin. (1) Cod administrativ, instanța verifică din

oficiu dacă sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în

contenciosul administrativ.

Acțiunea în contencios administrativ în conformitate cu alin. (2) lit. f) din

același articol, se declară inadmisibilă în special când nu sunt întrunite condițiile

prevăzute la art. 208.

Temei pentru declararea inadmisibilă a cererii de chemare în judecată depusă

de Ion Sandu a servit anume nerespectarea condițiilor stabilite de art. 208 Cod

administrativ referitoare la procedura prealabilă.

În acest sens, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ notează că în conformitate cu art. 19 din Codul administrativ, cererea

prealabilă este instituția care oferă o cale de soluționare prejudiciară a litigiilor

administrative.

Scopul procedurii prealabile conform art. 162 alin. (1) din Codul administrativ,

este de a verifica legalitatea actelor administrative individuale.

Potrivit art. 208 alin. (1) din Codul administrativ, în cazurile prevăzute de lege,

până la înaintarea acțiunii în contencios administrativ, se va respecta procedura

prealabilă.

În conformitate cu art. 162 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ cererea

prealabilă poate fi îndreptată spre anularea în tot sau în parte a unui act administrativ

individual ilegal sau nul; b) emiterea unui act administrativ individual.

7

Raționând prin prisma mormelor de drept enunțate, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ consideră că instanța de

apel pripit a ajuns la concluzia de a declara inadmisibilă acțiunea pe motivul

nerespectării procedurii prealabile.

În speță, Ion Sandu la data de 23 aprilie 2019 cu nr. 1-921/19 a înregistrat la

Ministerul Afacerilor Interne o cerere cu următoarea solicitare: stabilirea

cuantumului pensiei în mărime de 55 % din sumele respective ale soldei, cu achitarea

diferenței neachitate de 5 %, începând cu 30 mai 2005 și până în prezent.

Ministerul Afacerilor Interne prin scrisoarea nr. 34/3-S-94/19 din 26 aprilie

2019 a remis spre examinarea cererea, conform competenței la Casa Națională de

Asigurări Sociale. Astfel, în urma examinării cererii depusă de către Ion Sandu,

parvenită de la Ministerul Afacerilor Interne, Casa Națională de Asigurări Sociale

prin răspunsul nr. S-1121/19 din 16 mai 2019 a respins cererea prealabilă depusă de

către Ion Sandu, considerând-o tardivă.

Ca urmare a respingerii cererii prealabile Ion Sandu a depus acțiune în instanță,

având aceiași pretenție obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să-i

stabilească și să-i achite cuantumul pensiei pentru vechime în muncă pentru cei

pensionați din motive de boală în mărime de 55 % din sumele respective ale soldei,

cu achitarea diferenței neachitate de 5 % pentru perioada de la 30.05.2005 și până în

prezent.

Așadar, Ion Sandu a respectat procedura prealabilă conform art. 164 din Codul

administrativ, iar declararea acțiunii inadmisibile pe motivul nerespectării procedurii

prealabile este nejustificată și duce inevitabil la încălcarea principiului protecției

efective a drepturilor reclamantului conferit prin lege.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că accesul liber la justiție constituie un aspect inerent al dreptului la un

proces echitabil, principiu complex, care cuprinde mai multe relații și drepturi

fundamentale, prin care se poate garanta exercitarea lui deplină, or, fără un acces

efectiv la instanță, drepturile oferite justițiabililor ar fi iluzorii. Astfel spus, dreptul

de acces la justiție este înțeles ca un drept de acces concret și efectiv, presupunând

ca justițiabilul să beneficieze de o posibilitate clară și concretă de a contesta un act

ce aduce atingere drepturilor sale.

Așa cum afirmă în mod constant Curtea Europeană, rolul decizional conferit

instanțelor urmărește tocmai înlăturarea dubiilor care persistă cu ocazia interpretării

normelor (Del Rio Prada v. Spania [MC], 21 octombrie 2013, § 93), iar dreptul la

un proces echitabil presupune prezumția de conformitate a actelor normative

interpretate și aplicate de instanța de judecată în actul de înfăptuire a justiției.

Totodată, în jurisprudența sa Curtea Europeană a statuat că odată ce statul

adoptă o soluție, aceasta trebuie să fie pusă în aplicare cu claritate și coerență pentru

a evita pe cât este posibil insecuritatea juridică și incertitudinea pentru subiectele de

drept vizate de către măsurile de aplicare a acestei soluții (cauza Păduraru vs

România, hotărârea din 1 decembrie 2005).

În consecință, instanța de recurs conchide că declararea acțiunii ca inadmisibilă

din motivul nerespectării procedurii prealabile este greșită, și deoarece examinarea

cauzei în ordine de apel a avut loc în mod incomplet, decizia instanței de apel

urmează a fi casată, iar cauza remisă instanței de apel pentru o nouă reexaminare,

or, Curtea de Apel Chișinău nu s-a expus per ansamblu asupra fondului cauzei.

8

Lichidarea lacunelor depistate în cadrul procedurii de examinare în recurs nu

este posibilă, or, în baza limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, instanța

de recurs nu poate adopta o soluție finală în acest caz.

Din considerentele arătate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursul, a casa decizia instanței de apel și a restitui cauza spre rejudecare în instanța

de apel.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. d), art. 248 alin. (2) Cod administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

decide:

Se admite recursul depus de către Ion Sandu.

Se casează integral decizia din 01 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău și se

restituie la Curtea de Apel Chișinău cauza în contencios administrativ intentată la

cererea de chemare în judecată depusă de către Ion Sandu împotriva Casei Naționale

de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ și obligarea

stabilirii pensiei.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

Iurie Bejenaru

Maria Ghervas

9