2ra-1012/20 — declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare, partajarea proprietății în devălmășie a soților

Dosarul nr. 2ra-1012/20 Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (jud. S. Ghercavii) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. A. Corcenco, D. Stănilă, D. Corolevschi) ÎNCHEIERE 04 noiembrie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari judecătorii Iurie Bejenaru Mariana Pitic examinând chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de către Mariana Gîrbu (Pînzaru), reprezentată de avocatul Liliana Bînzari și Radu Pînzaru, reprezentat de avocatul Boris Lichii, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Radu Pînzaru împotriva Marianei Gîrbu (Pînzaru) și Ion Gîrbu cu privire la declararea nulă a contractului de vânzare-cumpărare și partajarea proprietății în devălmășie a soților, împotriva deciziei din 13 februarie 2020 a Curții de Apel Bălți, prin care au fost admise apelurile declarate de către Radu Pînzaru, reprezentat de avocatul Boris Lichii și Mariana Gîrbu (Pînzaru), au fost casate integral hotărârea din 15 iulie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central și hotărârea suplimentară din 26 iulie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, fiind emisă o hotărâre nouă, constată: La data de 22 noiembrie 2017, Radu Pînzaru a depus cerere de chemare în judecată împotriva Marianei Gîrbu (Pînzaru) și Ion Gîrbu cu privire la declararea nulă a contractului de vânzare-cumpărare și partajarea proprietății în devălmășie a soților.

În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că la 30 ianuarie 2004 a încheiat căsătoria cu Mariana Gîrbu (Pînzaru), înregistrată sub nr. 440 de către Oficiul Stare Civilă Bălți. Din căsătorie au doi copii minori XXXXX, născut la XXXXX și XXXXX, născută la XXXXX. A indicat că din partea lui au fost întreprinse toate măsurile și acțiunile potrivite în vederea creării unei familii armonioase și durabile, el fiind la muncă în Italia, unde era angajat la o întreprindere de lucrări în domeniul lemnului și avea salariu de 1 200 de euro lunar, iar după înregistrarea căsătoriei a venit în Italia și soția Mariana Gîrbu (Pînzaru). A menționat că din veniturile lui au fost procurate mai multe bunuri imobile și mobile printre care și loturi de pământ: unul pe XXXXX în vederea construcției locative 1 și altele trei terenuri în extravilanul satului XXXXX, precum și un automobil de model Nissan Juke, anul fabricării 2010, cu nr. de înmatriculare XXXXX.

De asemenea, la 09 august 2013 a depus la SA ,,Banca de Economii” suma de 521 000 de lei, echivalentul la acel moment a 30 000 de euro. Reclamantul a afirmat că din cauza unei boli profesionale, fiind diagnosticat cu XXXXX, nu a mai putut să continue munca în Italia, moment din care pârâta și-a schimbat comportamentul în raport cu relațiile familiare, devenind agresivă, a început să cheltuie bani fără ca el să cunoască destinația cheltuielilor. La fel, pârâta a eliberat procură tatălui său Gîrbu Ion, delegându-i acestuia fără acordul reclamantului, dreptul de a avea acces la contul comun bancar cu nr.137/337 depus la SA ,,Banca de Economii”. A notat că în luna ianuarie 2014, pârâta Mariana Gîrbu (Pînzaru) a luat cei doi copii și a revenit în Republica Moldova și din acel moment de fapt s-a separat de el.

Ulterior, a revenit și el în țară pentru a remedia situația, însă nu a avut succes, înțelegând că păstrarea relațiilor de familie cu pârâta nu mai are nici un rost. Radu Pânzaru a declarat că la 15 decembrie 2015, Mariana Gîrbu (Pînzaru) a înstrăinat unilateral automobilul de model ,,Nissan Juke”, cu nr. de înmatriculare XXXXX, pentru ce a întocmit un contract de vânzare-cumpărare cu tatăl ei Gîrbu Ion. De asemenea, în scopul micșorării comunității de bunuri din proprietatea în devălmășie, pârâta a eliberat unilateral procură iarăși tatălui ei Gîrbu Ion, care la data de 12 august 2013 a închis contul nr.137/337 din SA „Banca de Economii” și în aceiași zi a deschis un alt cont nr.134/176 cu suma de 521 194 de lei.

Ulterior, la data de 04 iunie 2014 a fost retrasă dobânda în sumă de 45 872 de lei și adăugată la soldul depozitului. A menționat că la 17 februarie 2015, de către pârâtă a fost retrasă suma de 557 000 de lei și dobânda în mărime de 36 156 de lei. Ultima operațiune de retragere a dobânzii a avut loc la 22 septembrie 2015 în sumă de 145 de lei. La data de 11 octombrie 2015, în legătură cu retragerea licenței SA „Banca de Economii”, soldul rămas în mărime de 10 000 de lei a fost transferat la BC ,,Victoriabank” SA. La momentul ultimei operațiuni bancare de retragere a banilor din contul SA „Banca de Economii” de către pârâta Mariana Gîrbu (Pînzaru) suma totală a constituit 605 794 lei, care urmează a fi supusă partajării.

Reclamantul a solicitat: - desfacerea căsătoriei dintre Radu Pînzaru și Mariana (Gîrbu) Pînzaru; - declararea nulă a contractului de vânzare-cumpărare a automobilului de model ,,Nissan Juke”, anul fabricării 2010 cu nr. de înmatriculare XXXXX, încheiat la 15 decembrie 2015 între Mariana (Gîrbu) Pînzaru și Ion Gîrbu; - partajarea proprietății în devălmășie a soților: automobilul de model ,,Nissan Juke”, anul fabricării 2010 cu nr. de înmatriculare XXXXX; terenul cu nr. cadastral XXXXX situat în XXXXX; terenurile cu nr. cadastrale XXXXX amplasate în extravilanul XXXXX; banii depuși la BC ,,Victoriabank” SA în sumă de 605 794 de lei. În cadrul ședinței de judecată din 06 iunie 2018 reprezentantul reclamantului, avocatul Lichii Boris a invocat că nu mai susține pretenția cu privire la desfacerea 2 căsătoriei, deoarece prin hotărârea din 09 februarie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, a fost desfăcută căsătoria dintre Mariana Gîrbu (Pînzaru) și Radu Pînzaru.

La data de 10 iulie 2019 reprezentantul reclamantului, avocatul Lichii Boris a înaintat o cerere de concretizare a acțiunii prin care a solicitat: - declararea nulă a contractului de vânzare-cumpărare a automobilului de model ,,Nissan Juke”, anul fabricării 2010 cu nr. de înmatriculare XXXXX, încheiat la 15 decembrie 2015 între Mariana (Gîrbu) Pînzaru și Ion Gîrbu, cu readucerea părților la poziția inițială; - partajarea proprietății în devălmășie a soților în modul următor: lui Radu Pânzaru să-i fie transmise: automobilul de model ,,Nissan Juke”, anul fabricării 2010 cu nr. de înmatriculare XXXXX, valoarea căruia constituie 133 000 de conform Raportului de evaluare din 14 iunie 2019; terenul cu nr. cadastral XXXXX situat în XXXXX, valoarea căruia constituie 184 019 lei; terenurile cu nr. cadastrale XXXXX (cu valoarea de 30 788 de lei), XXXXX (3407 lei) și XXXXX (21 400 de lei) amplasate în extravilanul XXXXX, în total reclamantului revenindu-i bunuri în sumă de 336 614 lei; iar pârâtei Mariana Gîrbu (Pînzaru) să-i fie transmiși banii depuși la BC ,,Victoriabank” SA în sumă de 605 794 de lei, deoarece pârâta a gestionat unilateral această sumă de bani, precum și din motivul că domiciliul copiilor minori este stabilit cu mama.

Prin hotărîrea din 15 iulie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, a fost admisă parțial acțiunea depusă de Radu Pînzaru și a fost declarat nul contractul de vânzare- cumpărare din 15 decembrie 2015 încheiat între Pînzaru Mariana și Gîrbu Ion a automobilului de model ,,Nissan Juke” motor K9KB410D002648, caroseria nr. SJNFCAF15U6019071 cu n/î XXXXX. S-a supus partajării averea comună a foștilor soți Pînzaru Radu și Gîrbu (Pînzaru) Mariana după cum urmează: s-a atribuit reclamantului Pînzaru Radu – ½ cotă parte din costul automobilului de model ,,Nissan Juke” cu n/î XXXXX; terenul cu nr. cadastral XXXXX situat în XXXXX, 5; terenurile cu nr. cadastrale XXXXX amplasate în extravilanul XXXXX; s-a atribuit pârâtei Gîrbu (Pînzaru) Mariana automobilul de model ,,Nissan Juke” cu n/î XXXXX în natură și banii depuși la Banca de Economii din contul 137/337 din 09 august 2013 cu soldul 330 000 de lei, suplinit cu 80 000 de lei și transferați la contul nr. 134/176.

Prin hotărârea suplimentară din 26 iulie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, s-a încasat de la Radu Pînzaru în beneficiul statului suma de 10 296,10 lei cu titlu de taxă de stat. La data de 16 iulie 2019, Gîrbu (Pînzaru) Mariana a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii din 15 iulie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central în partea atribuirii lui Radu Pânzaru a terenului cu nr. cadastral XXXXX situat în XXXXX și în partea atribuirii dânsei a banilor depuși la bancă, cu emiterea în această parte a unei hotărâri noi, prin care să-i fie atribuită dânsei terenul cu nr. cadastral XXXXX, cu încasarea în contul intimatului a sultei în sumă de 12 276,33 lei, iar banii depuși la bancă să fie excluși din componența bunurilor proprietate în devălmășie a soților.

La data de 12 august 2019 Pînzaru Radu, reprezentat de avocatul Boris Lichii, a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea apelului și casarea 3 parțială a hotărârii din 15 iulie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care bunurile proprietate în devălmășie a soților să fie atribuite precum s-a solicitat în cererea de chemare în judecată concretizată.

Prin decizia din 13 februarie 2020 a Curții de Apel Bălți, au fost admise apelurile declarate de către Radu Pînzaru, reprezentat de avocatul Boris Lichii și Mariana Gîrbu (Pînzaru), au fost casate integral hotărârea din 15 iulie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central și hotărârea suplimentară din 26 iulie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, a fost emisă o hotărâre nouă, prin care: a fost declarat nul contractul de vânzare- cumpărare din 15 decembrie 2015 încheiat între Gîrbu (Pînzaru) Mariana și Gîrbu Ion a automobilului de modelul ,,Nissan Juke” cu n/î XXXXX.

A fost supusă partajării averea comună în devălmășie a lui Pînzaru Radu și Gîrbu (Pînzaru) Mariana în valoare totală de 336 614 de lei cu atribuirea părților a câte ½ cotă parte ideală ce constituie câte 168 307 de lei, după cum urmează: Marianei Gîrbu (Pînzaru) - automobilul de modelul ,,Nissan Juke” cu prețul de 133 000 de lei ; - terenul cu nr. cadastral XXXXX amplasat în extravilanul XXXXX cu prețul de 30 788 de lei; - terenul cu nr. cadastral XXXXX amplasat în extravilanul XXXXX cu prețul de 3 407, în total bunuri în sumă de 167 195 de lei; lui Pînzaru Radu: - terenul cu nr. cadastral XXXXX situat în XXXXX cu prețul de 148 019 lei; - terenul cu nr cadastral XXXXX amplasat în extravilanul XXXXX cu prețul de 21 400 de lei, în total bunuri în sumă de 169 419 de lei, cu încasarea de la Pînzaru Radu în beneficiul Marianei Gîrbu (Pînzaru) diferența în bani din valoarea bănească a cotelor atribuite în sumă de 1112 de lei.

Totodată, s-a încasat de la Pânzaru Radu în beneficiul statului suma de 4 899,21 de lei cu titlu de taxă de stat și de la Gîrbu (Pînzaru) Mariana suma de 5050 de lei cu titlu de taxă de stat. S-a exclus din componența bunurilor proprietate comună în devălmășie supuse partajării banii depuși la Banca de Economii din contul 137/337 din 09 august 2013 cu soldul 330 000 de lei, suplinit cu 80 000 de lei și transferați la contul nr. 134/176. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că toate bunurile mobile și imobile identificate și vizate în cauză, potrivit contractelor de vânzare-cumpărare au fost procurate pe parcursul căsătoriei, respectiv se află în proprietatea comună în devălmășie și sunt pasibile partajării.

Instanța de apel a stabilit că prin contractul de vânzare-cumpărare din 15 decembrie 2015 Gîrbu ( Pînzaru) Mariana, fără acordul reclamantului, a vândut tatălui ei Gîrbu Ion automobilul proprietate comună în devălmășie a soților. În cadrul ședinței de judecată pârâta a recunoscut faptul că a înstrăinat automobilul tatălui său Gîrbu Ion fără a avea acordul și încuviințarea fostului soț Radu Pînzaru, declarând că recunoaște pretenția cu privire la declararea nulă a contractului de vânzare-cumpărare a automobilului.

Prin urmare, Curtea de Apel Bălți a ajuns la concluzia declarării nule a contractului de vânzare-cumpărare în temeiul prevederilor art. 217 alin. (1) și 219 alin. (1) din Codul civil, în vigoare până la 01 martie 2019. Totodată, la partajarea bunurilor proprietate comună în devălmășie, instanța de apel a reținut că Pînzaru Radu nu se află de o perioadă îndelungată pe teritoriul Republicii Moldova, iar Gîrbu (Pînzaru) Mariana a rămas cu doi copii minori la întreținere.

4 La data de 25 mai 2020 Mariana Gîrbu (Pînzaru), reprezentată de avocatul Liliana Bînzari, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 13 februarie 2020 a Curții de Apel Bălți în partea partajării bunurilor proprietate în devălmășie a soților și încasării de la Pînzaru Radu a diferenței în bani din valoarea bănească a cotelor atribuite în sumă de 1112 de lei, precum și în partea casării hotărârii suplimentare a primei instanțe și încasării taxei de stat din contul ambelor părți, cu pronunțarea în această parte a unei hotărâri noi, prin care să fie partajată proprietatea în devălmășie în valoare totală de 336 614 de lei, cu atribuirea lui Radu Pânzaru a 1/3 cotă-parte ideală ce constituie 112 204,66 de lei, iar Marianei Gîrbu (Pînzaru) – 2/3 cotă-parte în sumă de 224 409,33 de lei.

Astfel, intimatului să i se atribuie în proprietate automobilul, iar recurentei terenurile, cu încasarea de la Radu Pânzaru în beneficiul Marianei Gîrbu (Pînzaru) a compensației în bani ce reprezintă diferența de valoare a cotelor atribuite în sumă de 20 795,34 de lei, precum și a taxei de stat pentru cererea de recurs în sumă de 858,21 de lei. Totodată, să fie menținută hotărârea suplimentară din 26 iulie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central. În motivarea recursului s-a invocat că instanța de apel a depășit limitele de judecare a apelurilor declarate, fapt care a dus la soluționarea greșită a cauzei.

A indicat că în cererea de concretizare a pretențiilor depusă la 10 iulie 2019, intimatul a solicitat partajul bunurilor proprietate în devălmășie, în același timp determinând și coraportul cotelor-părți între el și recurentă, accentuând că ultimei urmează să i se atribuie în proprietate 2/3 cotă-parte din bunuri, deoarece copiii minori sunt la întreținerea acesteia. Prin urmare, reprezentantul recurentei consideră că instanța de apel a dispus partajarea averii comune în devălmășie cu atribuirea părților a câte ½ cotă parte ideală, cu încălcarea normelor de drept procedural. A invocat că potrivit art. 26 alin. (2) din Codul familiei, instanța judecătorească este în drept să diferențieze cotele-părți în proprietatea în devălmășie a soților, ținînd cont de interesele unuia dintre soți și/sau de interesele copiilor minori.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la data de 13 februarie 2020. Din materialele cauzei rezultă că decizia integrală a fost expediată la adresa electronică a avocatului Liliana Bînzari la data de 26 martie 2020 (f.d. 215, volumul II), iar plicul expediat la aceeași dată în adresa Marianei Gîrbu (Pînzaru) a fost restituit Curții de Apel Bălți cu mențiunea „Nereclamat” (f.d. 221, volumul II).

Totodată, se reține că potrivit pct. 1 din Anexa la Dispoziția nr. 1 din 18 martie 2020 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, pe durata stării de urgență termenele de prescripție și termenele de decădere de orice fel nu încep să curgă, iar, dacă au început să curgă, se suspendă pe toată durata stării de urgență instituite potrivit Hotărîrii Parlamentului nr. 55 din 17 martie 2020 (17 martie - 15 mai 2020). Astfel, recursul, declarat la data de 25 mai 2020 de către Mariana Gîrbu (Pînzaru), reprezentată de avocatul Liliana Bînzari, este în termen. 5 La 10 iunie 2020, copia recursului declarat de Mariana Gîrbu (Pînzaru), reprezentată de avocatul Liliana Bînzari, a fost expediată în adresa intimaților Radu Pînzaru și Ion Gîrbu, cu înștiințarea despre depunerea referinței (f.d.

11-13, volumul III). La 30 iulie 2020, prin intermediul oficiului poștal, Radu Pînzaru, reprezentat de avocatul Boris Lichii, a depus referință, care după conținut este cerere de recurs, prin care a solicitat casarea deciziei din 13 februarie 2020 a Curții de Apel Bălți și trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, invocând ilegalitatea și netemeinicia deciziei Curții de Apel Bălți. Consideră că decizia instanței de apel a fost pronunțată cu încălcarea dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 6 din Convenția europeană a drepturilor omului, fiind inechitabilă și care încalcă flagrant dreptul lui Radu Pînzaru la proprietate. A remarcat că banii depuși la Banca de Economii fac parte din bunurile dobândite în devălmășie în timpul căsătoriei și urmează a fi supuși partajării.

La 05 august 2020, copia recursului declarat de Radu Pînzaru, reprezentat de avocatul Boris Lichii, a fost expediată în adresa intimaților Mariana Gîrbu și Ion Gîrbu, cu înștiințarea despre depunerea referinței (f.d. 22, 30-31, volumul III). Intimații Mariana Gîrbu și Ion Gîrbu nu au depus referință. Examinând temeiurile recursurilor în raport cu materialele cauzei civile, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile sunt inadmisibile din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

6 Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Mariana Gîrbu (Pînzaru), reprezentată de avocatul Liliana Bînzari, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de Mariana Gîrbu (Pînzaru), reprezentată de avocatul Liliana Bînzari, asemenea aspecte nu se regăsesc. Cât privește recursul declarat de Radu Pînzaru, reprezentat de avocatul Boris Lichii, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că acesta a fost depus cu omiterea termenului prevăzut de lege.

În conformitate cu art. 433 lit. b) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art. 434. În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Potrivit art. 100 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cererea de chemare în judecată și actele de procedură se comunică participanților la proces și persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei împuternicite, prin poștă, cu 7 scrisoare recomandată și cu aviz de primire, prin intermediul biroului executorului judecătoresc, la adresa electronică indicată în cererea de chemare în judecată sau înregistrată prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii lui, precum și prin delegație judiciară. Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la data de 13 februarie 2020. Din materialele cauzei rezultă că decizia integrală a fost expediată la adresa electronică a avocatului Boris Lichii la data de 26 martie 2020 (f.d.

214, volumul II), la aceeași dată fiind expediată și în adresa poștală a lui Radu Pînzaru (f.d. 216, volumul II), care a recepționat-o la 02 aprilie 2020 (f.d. 220, volumul II). Prin Hotărârea Parlamentului RM nr. 55 din 17 martie 2020 a fost declarată stare de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova pe perioada 17 martie – 15 mai 2020. Potrivit pct. 1 din Anexa la Dispoziția nr. 1 din 18 martie 2020 a Comisiei pentru Situații Excepționale a RM, pe durata stării de urgență termenele de prescripție și termenele de decădere de orice fel nu încep să curgă, iar dacă au început să curgă, se suspendă pe toată durata stării de urgență instituite potrivit Hotărârii Parlamentului nr. 55 din 17 martie 2020. Prin urmare, termenul de declarare a recursului a început să curgă la 16 mai 2020 și a expirat la 16 iulie 2020, iar Radu Pînzaru a depus prezentul recurs abia la 30 iulie 2020 (f.d.

14-21, volumul III), cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art. 434 din Codul de procedură civilă. În această ordine de idei, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție apreciază cu certitudine că, contestarea actului judecătoresc cu depășirea intervalului de timp menționat demonstrează atitudinea neglijentă a recurentului față de drepturile procedurale conferite de legislația națională. Pe cale de consecință, examinarea unui recurs depus cu omiterea termenului de declarare, împotriva unei hotărâri definitive ar avea un efect incompatibil cu principiul securității raporturilor juridice, garantat de articolul 6 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale și ar încălca dreptul intimatei la un proces echitabil.

Relevantă în acest aspect este hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului pronunțată în cauza Ponomaryov contra Ucrainei (cererea nr. 3236/03, 03 aprilie 2008), în conținutul căreia Curtea Europeană a Drepturilor Omului a notat că, deși, în speță nu era vorba despre desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuși, reînnoirea acestui termen pentru motive neconvingătoare reprezintă o decizie care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice într- un mod similar cu o cale extraordinară de atac.

Astfel, din considerentele menționate, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursurile declarate de către Mariana Gîrbu (Pînzaru), reprezentată de 8 avocatul Liliana Bînzari și Radu Pînzaru, reprezentat de avocatul Boris Lichii, ca inadmisibile. În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și b) și 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursurile declarate de către Mariana Gîrbu (Pînzaru), reprezentată de avocatul Liliana Bînzari și Radu Pînzaru, reprezentat de avocatul Boris Lichii, se consideră inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari judecătorii Iurie Bejenaru Mariana Pitic 9